830 matches
-
despre un Stat prevăzător și acompaniator. De asemenea, Statul poate constitui, menține și dezvolta o bază științifică și tehnică, protecția patrimoniului și acțiuni de control. Restul determinanților competitivității țin mai mult de activitatea întreprinderilor. Aportul Statului era numit de Michel Porter "masa critică". El poate deveni un pol de competențe specifice, de know-how, de concentrare a cercetării, care contribuie la posibilul avantaj concurențial al țării. Misiunea esențială a Statului este de a prezerva aceste competențe prin mijloacele specifice de care dispune
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
sociale ce lovesc societățile noastre. Nu acuză nici concurența între na-țiuni ca pe o luptă fără menajamente ce duce la eliminarea celor mai puțin dinamici, nici faptul că emergența Sudului ar fi cauzat dezindustrializarea Nordului. El nu este, precum Michael Porter, un adept al "competitivității națiunilor", în numele căreia se prescriu rețete dintre cele mai contradictorii, care merg de la protecționism la dereglementarea totală. Cărțile lui Krugman, vreo 20 la număr, dintre care distinge manualul International Economics: Theorie and Policy, scris împreună cu Maurice Obstfeld
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
and the threat of financial collapse, Oxford University Press, Oxford, 2001; Pfaf William, Te Wrath of nations, Simon and Schuster, New York, 1993; Phillips Kevin, American Theocracy, Viking, New York, 2006; Pollack Robert, Credința biologiei și biologia credinței, Curtea veche, București, 2007; Porter Michel, Despre concurență, Meteor Press, București, 2008; Ramo Joshua Cooper, The Beijing Consensus, Foreign Policy Centre, London, 2004; Reich R. B., The futur of succes, Alfred A. Knopf, New York, 2001; Riccardi Andrea, Despre civilizația conviețuirii, Humanitas, București, 2008; Rifkin Jeremy
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
prin schimbări ale unor mărimi fundamentale. Acest fapt, observabil pe toate piețele, mature sau emergente, i-a intrigat atât pe teoreticieni, cât și pe investitori. Deși cercetările în domeniul volatilității piețelor financiare datează de aproape 30 de ani (LeRoy și Porter, 1981: Schiller, 1981) nu putem spune că volatilitatea ca fenomen economic și concept financiar a fost complet lămurit. Dimpotrivă, apar noi fapte care demonstrează că cunoașterea noastră este extrem de limitată, atât în ceea ce privește cauzele volatilității pe piețele financiare, cât și consecințele
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
Privite din unghiul productivității, rezultatele obținute sunt destul de divergente. Într-un studiu empiric, Healy et al. (1992) au analizat performanța postfuziune sau achiziție, constatând că s-au Înregistrat creșteri semnificative de productivitate. Pe de altă parte, studiile realizate de Michael Porter (1987) sau de Montgomery și Wilson (1986) relevă faptul că, dintre tranzacțiile Încheiate, mai mult de jumătate reprezintă eșecuri, neînregistrându-se creșteri de valoare sau productivitate. Desigur că motivațiile care stau la baza realizării operațiunilor de fuziuni și achiziții sunt
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
firmele nou intrate să fie, la rândul lor, integrate vertical, sau Împiedicându-le să acceadă În mod liber la un factor de producție sau la o rețea de distribuție (Coutinet și Sagot-Duvauroux, 2003, p. 53). Într-adevăr, după cum a arătat Porter (2001), barierele la intrarea pe o piață pot fi mult Întărite prin unirea unei Întreprinderi cu unul dintre actorii mediului său Înconjurător. Această opțiune permite Întreprinderii să impună norme de intrare foarte costisitoare, ceea ce mărește riscul pe care și l-
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
and anthropology. Oxford; New York, Berg. Ruben, B. D. (1976). Assessing communication competency for intercultural adaptation. În Group & Organization Studies, 1, 334 - 54 . Samovar, L. A. (2000). Oral communication : speaking across cultures. Los Angeles, CA, Roxbury Pub. Samovar, L. A. and R. E. Porter (2001). Communication between cultures. Belmont, CA, Wadsworth/Thomson Learning. Sapir, E. (1921). Language. Harcourt, New York. Sapir, E. (1949). Selected Writings of Edward Sapir in Language, Culture and Personality, ed. D. Mandelbaum. Berkeley: University of California Press. Sala, Marius (coord.) (1989
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Digital Desire: Language, Identity and New Technologies, Londra și New York, I.B. Tauris Publishers. McKibben, Bill (2003Ă, Enough: Staying Human in an Engineered Age, New York, Henry Holt. McRae, Shannon (1997Ă, „Flesh Made Word: Sex, Text and the Virtual Body”, în David Porter (ed.Ă, Internet Culture, New York, Londra, Routledge. Melanitis, Yiannis (1999Ă, „Stelarc: Interview”, A-R-C, Journal of Art Research and Critical Curating, http://a-r-c.gold.ac.uk/reftexts/inter melanitis.html. Merleau-Ponty, Maurice (1999Ă, Fenomenologia percepției, trad. de Ilieș Câmpeanu și Georgiana Vătăjelu
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Plant, Sadie (1997Ă, Zeroes and Ones: Digital Women and the New Technoculture, Londra, Fourth Estate. Pollock, John (1998Ă, „Procedural Epistemology”, în T.W. Bynum și J.H. Moor (ed.Ă, The Digital Phoenix: How Computers are Changing Philosophy, Oxford, Blackwell Publishers. Porter, David (ed.Ă (1997Ă, Internet Culture, New York, Londra, Routledge. Poster, Mark (1995Ă, „Postmodern Virtualities”, în Mike Featherstone și Roger Burrows (ed.Ă, Cyberspace/Cyberbodies/Cyberpunk: Cultures of Technological Embodiment, Londra, Sage. Povall, Richard (2000Ă, „Making Emotional Spaces in The Secret
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
performanță prin: PERFORMANȚĂ = EFICACITATE + PRODUCTIVITATE PERFORMANȚĂ = COMPETITIVITATE Studiile privind performanța au dezvoltat conceptul de creare de valoare, asimilat nu numai pentru acționarii companiei, ci și pentru părțile sale interesate. O categorie importantă pentru care compania creează valoare sunt clienții. Michael Porter consideră că „performanța întreprinderii depinde de capacitatea sa de a crea valoare pentru clienții săi”.<footnote M. Porter, Competitive Advantage, The Free Press, New York, 1985, p. 137. footnote> Alți autori, precum R. Danziger<footnote R. Danziger, Encyclopédie de Comptabilité, Contrôle
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
nu numai pentru acționarii companiei, ci și pentru părțile sale interesate. O categorie importantă pentru care compania creează valoare sunt clienții. Michael Porter consideră că „performanța întreprinderii depinde de capacitatea sa de a crea valoare pentru clienții săi”.<footnote M. Porter, Competitive Advantage, The Free Press, New York, 1985, p. 137. footnote> Alți autori, precum R. Danziger<footnote R. Danziger, Encyclopédie de Comptabilité, Contrôle de Gestion et Audit, Economica, Paris, 2000, p. 521. footnote>, consideră relațiile umane ca un „factor determinant al
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
determină un nivel ridicat de performanță a resurselor umane etc.). Niciun program social nu poate înlocui un sector de afaceri în crearea de locuri de muncă, valoare, creșterea nivelului de trai și condiția socială de-a lungul timpului. Autorii M. Porter și M. Kramer introduc noțiunea de creare de valoare partajabilă, adică o valoare nou creată pentru companie, ce poate fi împărțită între companie și societatea în care funcționează. Pe același principiu, autorii consideră că un test foarte bun pentru companie
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
că un test foarte bun pentru companie în a se ghida spre un nivel ridicat de responsabilitate ar fi oportunitatea de creare a valorii partajabile - benefică pentru societate, dar care aduce și un surplus de valoare pentru companie. <footnote M. Porter, M. Kramer, „Strategy & Society. The Link Between Competitive Advantage and Corporate Social Responsibility”, Harvard Business Review, 2006, p. 91. footnote> Nevoia de responsabilitate socială strategică vine spre completarea acestei idei, prin dezvoltarea unor servicii mai bune decât competitorii, costuri reduse
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
care companiile ar trebui să-l urmeze pentru atenuarea divergențelor dintre acționari (investitori) și părțile interesate.<footnote Idem, A Functioning Society, Transaction Publishers, New Jersey, 2003, p. 134. footnote> Evoluția conceptului de responsabilitate socială corporatistă este subliniată de autorii M. Porter și M. Kramer, care consideră că atât organizațiile nonguvernamentale, guvernele cât și companiile ar trebui să treacă de la gândirea de tip „responsabilitate socială corporatistă” la gândirea de tip „responsabilitate socială integrată”. Astfel, integrarea responsabilității sociale în activitățile operaționale ale companiei
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
durabilă devine astfel o înlănțuire de componente interdependente, și pe măsură ce aceste legături se consolidează, produc un efect pozitiv companiilor și comunităților. Dezvoltarea conceptului de responsabilitate socială a condus la reacții adverse la adresa companiilor multinaționale din partea publicului și presei. Astfel, Michael Porter și Mark Kramer identifică<footnote M. Porter, M. Kramer, „Strategy & Society. The Link Between Competitive Advantage and Corporate Social Responsability”, Harvard Business Review, 2006, p. 78. footnote> o serie de probleme sociale ce au fost puse pe seama marilor corporații. Acest
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
interdependente, și pe măsură ce aceste legături se consolidează, produc un efect pozitiv companiilor și comunităților. Dezvoltarea conceptului de responsabilitate socială a condus la reacții adverse la adresa companiilor multinaționale din partea publicului și presei. Astfel, Michael Porter și Mark Kramer identifică<footnote M. Porter, M. Kramer, „Strategy & Society. The Link Between Competitive Advantage and Corporate Social Responsability”, Harvard Business Review, 2006, p. 78. footnote> o serie de probleme sociale ce au fost puse pe seama marilor corporații. Acest lucru a determinat apariția unei categorii de
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
Prentice Hall, Edinburgh Peters, T.J., Waterman, R.W. (1983), Le prix de l’excellence, InterEditions, Paris Pinto, J.E., Henry, E., Robinson, T.R., Stowe, J.D. (2010), Equity Asset Valuation, John Wiley & Sons, New York Popescu, D.D. (2009), Enterprise analysis, Editura ASE, București Porter, M. (1985), Competitive Advantage, The Free Press, New York Prasanna, C. (2008), Financial Management, McGraw-Hill, Columbus Pratt, S.P. (2002), Cost of Capital. Estimation and applications, John Wiley & Sons Răileanu, V., Răileanu A.S., (2009), Abordări contabile și fiscale privind impozitele și taxele
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
europene Ordinul nr. 2869/23 decembrie 2010 pentru modificarea și completarea unor reglementări contabile Petrescu, S., Apostol, C. (2009), „Value creation analysis. Economic value added”, Economie teoretică și aplicată, Supliment Analiză economico-financiară și evaluarea proprietăților, Provocări în actualul context global Porter, M., Kramer, M. (2006), Strategy & Society. The Link Between Competitive Advantage and Corporate Social Responsibility, Harvard Business Review Rappaport, A. (2006), „Ten ways to create shareholder value”, Harvard Business Review, Septembrie Ristea, M., Dumitru, G.C. (2006), „Conformitate și aliniere în
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
ochi de industriaș" pot foarte bine să se aplice la propriile propuneri, care se referă totuși la un anume "umanism științific". Cînd studiază ideile socialiștilor utopici europeni premarxiști în anii dintre cele două Războaie Mondiale în Marea Bri-tanie, istoricul Dorothy Porter 140 pune accentul pe nevoia de a înlocui religia în societate printr-un sistem de valori care să poată asigura coeziunea socială și folosirea raționamentelor științifice pen-tru a crea un fel de "religie" nouă bazată pe raționalism și pe o
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
de la connaissance objective en politique (Folosirea cunoașterii obiective în politică), colocviu despre Omul și societatea anului 2000, din 22 aprilie 1972, la Hénin-Beaumont. 138 Scrisoare a lui Jacques Robin din 8 martie 1971. 139 Arhivele lui Jacques Robin. 140 Dorothy Porter, Eugenics, Scientific Humanism and Social Medicine in Britain in the interwar and early war years (Eugenie, umanism științific și medicină socială în Marea Britanie între cele două războaie și în primii ani de război). Prezentare de la colocviul INSERM despre transmitere: "Bolile
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
că, dacă cineva ne acordă atenție referitor la problemele noastre, acea persoană tinde să devină importantă pentru noi. Există însă si tactici mai subtile, un adevărat cal troian al elaborării conflictului, ce presupun găsirea unei modalități de a crea confuzie (Porter) prin introducerea unei ruperi de ritm în tempoul adversarului, rupere de ritm care poate genera un decalaj de aplicare a structurilor acționare. Astfel, fiind în contratimp cu tempoul adversarului, vorbind - spre exemplu rar când el se grăbește, îi inducem acestuia
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
chiar dacă prețul este mai mare. Putem distinge astfel ca ambele tipuri de firme au câte un avantaj: firmele chinezești au un avantaj de cost, figura 2.3, iar celelalte un avantaj de diferențiere, figura 2.4, după cum afirmă și M. Porter: ”O firmă poate avea o mulțime de puncte forte și slabe dar ea nu poate deține decât două tipuri de avantaj concurențial: avantaj de cost și avantaj din diferențierea produselor” Figura 2.3. Formarea unui avantaj de cost Pentru menținerea
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
L'Éducation sentimentale, p.54] sau cu alegerea unui nume mitic: "Eh bien, voilà, mon cher, je suiș comme toutes leș femmes, j'ai mes... mes faiblesses, mes petitesses, j'aime ce qui brille, ce qui sonne. J'aurais adoré porter un nom noble. Est-ce que vous ne pourriez pas, à l'occasion de notre mariage, vous... vous anoblir un peu? (...) Séparez votre nom en deux: "Du Roy" [Maupassant, Bel-Ami, p.163-165]. "Mărirea și decăderea" Parizienei stau la baza mitizării și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de Gramont din această perspectivă a sensibilității francezului, pare să fie chiar al Parizienei: "avide de plaisir, d'une sensibilité raffinée, toute imprégnée d'intelligence et, par conséquant, de goût, amoureux de perfection (...), le Français ne pouvait pas ne point porter au plus haut degré l'art de vivre" [p.60-61]. 19 Așa îi apare capitala lui Saccard de pe înălțimile colinei Montmartre: "Ce fleuve d'or, sans sources connues" [Zola, La Сurée, p.160] sau eroinei lui Maupassant: "De là-bas elle
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
obéir" [Zola, Au Bonheur des Dames, p.334, 347]. 183 "Voyons, voyons, travaillons... Vous ne mettez pas assez de finesse dans cette phrase. (...) Répétez cela. (...) Vous n'êtes pas assez émue, déclarait Juliette. Mettez plus d'intention, chaque moț doit porter. "Nous allons donc, mă chère petite bourse, vous faire votre dernière toilette..." Recommencez." [Zola, Une page d'amour, p.264, 265]. Rolurile sunt repartizate mondenelor: "Mme Berthier, une blonde délicate, disait son monologue, en levant leș yeux au plafond, pour
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]