835 matches
-
Mintzberg, J.B. Quinn, The Strategy Process, Prentice-Hall, Upper Sadlle River, NJ. Hax, A.C., Majluf, N.S. (1996), The Strategy Concept and Process: A Pragmatic Approach (ediția a II-a), Prentice-Hall, Upper Sadlle River, NJ. Ohmae, K. (1987), La Triade, Flamarion, Paris. Porter, M.E. (1985), Competitive Advantage: Creating and Sustaining Superior Performance, Free Press, New York, NY șed. rom.: Avantajul concurențial. Manual de supraviețuire și creștere a firmelor în condițiile economiei de piață, Editura Teora, București, 2001ț. Stegăroiu, I. (2004), Economie industrială - o abordare
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de portofoliu (vezi capitolul 9. „Matricele de portofoliu”). 3. Se realizează doar două liste separate pentru cele două medii, dar acestea sunt organizate în subsisteme pe baza unor modele cunoscute (divizare funcțională, modelul 7S, modelul cu cinci forțe a lui Porter etc.). Altfel spus, se fac liste de forțe-slăbiciuni pentru funcția de producție, marketing, finanțe etc. și apoi liste de oportunități-amenințări pentru aceleași funcții. În mod evident, gradul de detaliere este mai avansat, ceea ce face ca analiza să devină mai laborioasă
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de exemplu, economia de talie asociată cu randamentul de scară - sau din marketing - de exemplu, ciclul de viață al industriei după modelul ciclului de viață al produsului. Se consideră că există un număr de lucrări de management modern, între care Porter (1980, 1985) sau Kotler (2002), care au ghidat dezvoltarea structurii conceptuale a modelelor celor mai cunoscute. Instrumentarul asociat acestor tehnici a fost axat inițial pe utilizarea unei matrice bidimensionale, în care erau poziționate reprezentările entităților de gestionat, familii de produse
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
-vă de un caz real! 6. Pentru afacerile aceleiași firme, comparați poziționarea obținută cu ajutorul celor două modele menționate. Pentru acuratețea poziționării, alegeți cazul real al unui portofoliu de patru-șase afaceri, pentru care preconizați o strategie de tip lider prin costuri (Porter, 1980, 1985). 7. Folosind matricea McKinsey, realizați poziționarea portofoliului de afaceri pentru aceeași firmă, în două cazuri având în vedere două strategii diferite - de exemplu de diferențiere și lider prin costuri (Porter, 1980, 1985) - sau două comportamente concurențiale diferite - de
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
preconizați o strategie de tip lider prin costuri (Porter, 1980, 1985). 7. Folosind matricea McKinsey, realizați poziționarea portofoliului de afaceri pentru aceeași firmă, în două cazuri având în vedere două strategii diferite - de exemplu de diferențiere și lider prin costuri (Porter, 1980, 1985) - sau două comportamente concurențiale diferite - de exemplu, prospector și reactor. 8. Cum explicați diferențele de poziționare a portofoliului care apar în exemplul firmei Electrex? Apar diferențe semnificative și la nivelul recomandărilor strategice? Pentru care dintre cele două matrice
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Portofolio”, Long Range Planning, vol.10, nr.1, pp. 9-15. Johnson, G., Scholes, K., Whittington, R. (2005), Exploring Corporate Strategy (ediția a VII-a), Financial Times, Prentice-Hall, Harlow. Kotler, P. (2002), Managementul marketingului (ediția a IV-a), Editura Teora, București. Porter, M.E. (1980), Competitive Strategy: Techniques for Analyzing Industries and Competitors, Free Press, New York, NY. Porter, M.E. (1985), Competitive Advantage: Creating and Sustaining Superior Performance, New York, NY, Free Press Seeger, J.A. (1992), „Reversing the Images of BCGs Growth Share Matrix
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
R. (2005), Exploring Corporate Strategy (ediția a VII-a), Financial Times, Prentice-Hall, Harlow. Kotler, P. (2002), Managementul marketingului (ediția a IV-a), Editura Teora, București. Porter, M.E. (1980), Competitive Strategy: Techniques for Analyzing Industries and Competitors, Free Press, New York, NY. Porter, M.E. (1985), Competitive Advantage: Creating and Sustaining Superior Performance, New York, NY, Free Press Seeger, J.A. (1992), „Reversing the Images of BCGs Growth Share Matrix” în H. Mintzberg, J.B. Quinn, The Strategy Process (ediția a II-a), Prentice-Hall International, Englewood
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
unilatéralement, c'est pour acela qu'on ne lui a pas appliqué seulement une grille de théorie littéraire, d'histoire de la littérature universelle et/ou des jugements de valeur de la critique et l'auteur n'a pas été contente de porter en discussion seulement quelques éléments de la poétique du roman. Au contraire, elle a essayé, par une permanente sélection et combinaison des éléments, d'équilibrer la balance entre la démarche critique, en téorisant aussi la partie pratique, toujours nécessaire à valider
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
număr mare de infecții. În încercarea de a găsi vindecarea bolilor cauzate de deficiențele sistemului imunitar (HIV-SIDA, cancer), preocupările savanților din medicină s-au orientat treptat către noi ramuri, imunologia și genetica. În 1972, Gerald M. Edelman și Rodney R. Porter primesc premiul Nobel pentru meritul de a fi teoretizat structura anticorpilor. În 1974, un grup de trei medici, printre care și unul de origine română, primesc distincția Nobel: Albert Claude (Belgia), Christian de Duve (Belgia) și George E. Palade (român
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
Rous Statele Unite ale Americii Descoperirea unor virusuri tumorigene Charles Brenton Huggins Statele Unite ale Americii Descoperiri privind tratamentul hormonal al cancerului de prostată 1968 Marshall Warren Nirenberg, Har Gobind Khorana Statele Unite ale Americii Descoperirea codului genetic 1972 Gerald Edelman, Rodney Robert Porter Statele Unite ale Americii, Marea Britanie Descoperirea structurii anticorpului (a moleculei de imunoglobulină) 1974 Albert Claude, Christian de Duve și George Emil Palade, savant de origine română Belgia, Belgia, Statele Unite ale Americii Descoperiri de infrastructură celulară, în special a ribozomilor, loc de
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
angajaților ar trebui să conducă la creșterea productivității. În 1970 povestea cauzală a fost inversată. Era de așteptat ca angajații care au obținut rezultate bune să fie mai satisfăcuți din această cauză și să primească recompense mai mari (Lawler și Porter, 1967). Surprinzător, studiile au eșuat unul după altul, în dovedirea așteptatei relații dintre cele două variabile. (Fisher, 2003, pp. 753-754) Asocierea dintre satisfacție și performanță, denumită și "ipoteza angajatului fericit și productiv", este "o teorie a simțului comun", larg împărtășită
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
1950-1975 studiile au arătat că nu există asociere statistică între satisfacția în muncă și performanță sau că aceasta este foarte slabă. Lucrările cele mai citate sunt cele publicate de Brayfield și Crockett (1955) și Vroom (1964); * avansarea de către Lawler și Porter (1967) a ideii potrivit căreia performanța conduce la satisfacție și nu invers. Cei doi autori au dezvoltat teoria expectanței și au argumentat că raportul dintre satisfacție și performanță este invers: dacă oamenii obțin performanță, atunci vor obține și satisfacție. Acest
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
2. Limite, critici, dezvoltări teoria ierarhiei nevoilor Deși impactul ierarhiei nevoilor asupra disciplinelor socio-umane a fost unul foarte mare, confirmarea teoriei lui Maslow a reprezentat o preocupare pentru un număr redus de cercetători. Un prim demers a fost realizat de Porter (1961) care a dezvoltat o scală cu 15 itemi pentru a testa teoria lui Maslow în cazul managerilor. Rezultatele studiului infirmă ierarhia lui Maslow în următoarea direcție: deși nevoia de autorealizare era plasată de subiecți la ultimul nivel al ierarhiei
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
deși nevoia de autorealizare era plasată de subiecți la ultimul nivel al ierarhiei, nevoia de securitate și cea de autorealizare au fost considerate mai importante decât cele de stimă și autonomie. Această ultimă nevoie (de autonomie) a fost introdusă de Porter pentru a substitui nevoile fiziologice și a fost plasată între nevoia de stimă și autorealizare. O altă cercetare condusă de Hall și Nougaim (1968) a fost realizată în cinci ani consecutiv, asupra unui lot de 49 de manageri, rezultatele infirmând
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de nivelul abilităților muncitorului, iar relația dintre abilitatea și performanță este dependentă de motivația muncitorului" (Vroom, 1964/1995, p. 237). Formula performanței, performanța = f (abilitate x motivație), exprimă această relație. Teoria expectanței a fost dezvoltată de o serie de autori (Porter și Lawler, Graen, Wabba și House) prin clarificarea anumitor concepte: distincția între rezultatele principale și secundare, între valențe intrinseci și extrinseci, între expectanță de nivel I și nivel II. Porter și Lawler adaugă în ecuația motivației percepția rolurilor și feedback
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Teoria expectanței a fost dezvoltată de o serie de autori (Porter și Lawler, Graen, Wabba și House) prin clarificarea anumitor concepte: distincția între rezultatele principale și secundare, între valențe intrinseci și extrinseci, între expectanță de nivel I și nivel II. Porter și Lawler adaugă în ecuația motivației percepția rolurilor și feedback-ul dintre performanță și efort, modelul elaborat de Lawler fiind cea mai cunoscută schemă de dezvoltare a teoriei lui Vroom. 4.2.1. Implicații practice și manageriale ale teoriei expectanței
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
pentru satisfacția în muncă până la 0.11 pentru performanța în sarcină). Contribuțiile la dezvoltarea teoriei expectanței sunt sintetizate în tabelul 5. Tabelul 5. Dezvoltări teoretice întemeiate pe teoria expectanței (adaptare după Wabba și House, 1974, pp. 125-126). Autor Formula Caracterizare Porter și Lawler (1967) P = f (E x A x R) Performanța (P) este o funcție a efortului (E), a abilității (A) și a percepției rolului (R) Galbraith și Cummings (1967) a) valența rezultatului b) valența înaltei performanțe Vj = fo (Vo
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Organizational Citizenship Behavior, Personnel Psychology, 48, 4, 775-802. Peterson, Mark F. și Ruiz-Quintanilla, Antonio. (2003). Cultural Socialization as a Source of Intrinsic Work Motivation, 28, 2, 188-216. Pinder, Craig C. (1998). Work motivation in organizational behavior. New Jersey: Prentice Hall. Porter, Lyman W. (1961). A study of perceived need satisfactions in bottom and middle management jobs. Journal of Applied Psychology, 45, 1, 1-10. Pugh, Derek S. și Hickson, David J. [1964] (1994). Contribuții la studiul organizațiilor. București: Editura Codecs. Rauschenberger, John
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
O'Learly-Kelly, 75 O'Leary-Kelly, 75 Oliver, 68 Onuț, 10, 124, 143, 144, 162 Organ, 23, 162 Ornstein, 110 Ouchi, 94 Parra, 24, 162 Peterson, 55, 118, 162 Pfeffer, 51, 86, 163 Pinder, 12, 20, 107, 160, 162 Pontbraind, 109 Porter, 23, 24, 46, 79, 80, 162 Prehar, 111, 158 Pugh, 32, 34, 35, 162 Rauschenberger, 51, 162 Rawls, 144, 162 Reiley, 110 Robbins, 28 Roberts, 47, 160 Robertson, 11 Robie, 24, 162 Roch, 111, 162 Roethlisberger, 33 Romer, 74, 162
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
o modalitate eficientă de optimizare a producției și consumului, iar acest raționament poate fi considerat drept punct de pornire în orice polemică privitoare la importanța comerțului exterior pentru creșterea economică. O perspectivă nouă în cercetare este introdusă de Michael E. Porter prin intermediul lucrării sale "The Competitive Advantage of Nations", autorul explicând specializarea internațională în funcție de avantajele comparative naturale sau create prin exploatarea imperfecțiunilor pieței cu scopul de a încerca să prezinte starea optimă care poate satisface atât interesele particulare cât și pe
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
și calitate) în diferite sectoare"2, realizând astfel o mutație a problematicii cercetării din sfera macroeconomică spre laturile mezo și microeconomice. 1 A. Smith, Avuția națiunilor. Cercetare asupra naturii și cauzelor ei, Ed. Universitas, Chișinău, 1992, pp. 305-306 2 M. Porter, The Competitive Advantage of Nations, The MacMillan Press Ltd., London, 1990, p. 18 În funcție de realitățile economico-sociale specifice fiecărei perioade teoriile despre comerțul exterior și importanța lui în cadrul procesului de creștere economică au cunoscut o evoluție sinuoasă, în ultimele decenii manifestându
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
repere teoretice" sunt prezentate concepțiile clasică și neoclasică despre comerț și dezvoltare, principalele teorii alternative (tehnologică, a economiilor de scară, a produselor diferențiate, a comerțului intra-industrial), un accent deosebit fiind acordat teoriei avantajului național competitiv, introdusă de Michael E. Porter. Principala diferențiere introdusă de autor față de teoriile anterioare constă în faptul că avantajele competitive nu au drept sursă numai producția și costurile aferente (teoria avantajului comparativ), ci întreaga paletă de activități economice care îi determină pe cumpărători să aleagă și
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
din țările partenere o plajă mai variată de bunuri, și conferă acestora "posibilitatea suplimentară de a alege". 1.4. Teoria avantajului național competitiv O perspectivă nouă în cercetare este indusă de apariția teoriei avantajului național competitiv elaborată de Michael E. Porter 20, care plecând de la inecuația economică: resurse limitate ≤ nevoi nelimitate, încearcă să prezinte starea optimă care poate satisface interesele particulare cât și pe cele generale la un moment dat, explicând specializarea internațională în funcție de avantajele comparative naturale sau create prin exploatarea
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
unei anumite țări care permit firmelor lor să construiască și să mențină avantaje competitive (concurențiale: de cost și de calitate) în diferite sectoare"21. Diferențierea prin cost apare acolo unde tehnologiile de producție au o răspândire mai largă, 20 M. Porter, The Competitive Advantage of Nations, The MacMillan Press Ltd., London, 1990 21 M. Porter, Op. cit., p. 18 obținerea în acest caz a unei calități deosebite fiind puțin probabilă, în timp ce diferențierea prin calitate este însoțită de costuri mari, care se constituie
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
concurențiale: de cost și de calitate) în diferite sectoare"21. Diferențierea prin cost apare acolo unde tehnologiile de producție au o răspândire mai largă, 20 M. Porter, The Competitive Advantage of Nations, The MacMillan Press Ltd., London, 1990 21 M. Porter, Op. cit., p. 18 obținerea în acest caz a unei calități deosebite fiind puțin probabilă, în timp ce diferențierea prin calitate este însoțită de costuri mari, care se constituie în recompense consistente ale creativității și unicității. Deoarece cele două avantaje riscă să se
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]