407 matches
-
oriental. Literatura Moldovei medievale ne-a transmis și unele tablouri psihologice. Uneori, ne surprinde plasticitatea unor descrieri (ca În caracterizarea ticurilor lui Petru cel Mare, „care cam arunca câteodată din cap”) (anonim). Alteori, ca În următoarea descriere, recunoaștem nucleul unei portretizări psiho-medicale: Constantin Mavrocordat „prea mic de stat și făptură proastă”... „cu căutătură Încrucișată și vorba Înceată, era om de-l Întorceau și alții”... dar „Îi era dragă Învățătura” (Miron Costin 8, 7). Începând cu secolul al XIX-lea, prin aportul
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
trecătorilor sau în climaxul unui țipăt însolitat, ci în intensitatea privirii care pare să dizolve totul în jur, ca și în tăietura crudă a buzelor împiedicând parcă un strigăt. Reflexul decadent se desprinde din transformarea maladiei în subiect estetic, prin portretizarea ei sub semnul identificării cu eul profund pe care aceasta îl face vizibil. De asemenea, este posibil ca pictorului să-i fi fost cunoscut tabloul lui Eugène Carrière, Copil bolnav (1885), tablou achiziționat de Statul român, pictor a cărui pictură
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
trăirile interioare intense fiind armonizate cu peisajul naturii ocrotitoare sau participative. In genul liric se manifestă inovații prozodice și supremația subiectivismului, a pasiunii Înflăcărate, a fanteziei debordante. În epică, prezentarea eroilor excepționali, care acționează În Împrejurări ieșite din comun, precum și portretizarea omului de geniu și condiția nefericirii acestuia În lume, constituie o preocupare majoră. Personajele romantice nu sunt dominate de rațiune, ci de imaginație și de sentimente. Preocuparea pentru definirea timpului și a spațiului ca proiecție subiectivă a spiritului uman, este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
planurile de întregire naționale urmărite de marile figuri eroice ale trecutului românesc. Această temă, pe care o vom numi "motivul unității intenționale", o vom explora detaliat în cele ce urmează, ca un derivat al temei unității politice. d. Unitatea intențională. Portretizarea lui Mihai Viteazul ca naționalist idealist, motivat în acțiunile sale de cucerire a Ardealului și Moldovei de intenții unificatoare în sensul reîntregirii națiunii române, este o constantă care traversează de la un cap la altul istoriografia autohtonă postpașoptistă (cu excepția perioadei interbelice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
proces ce implică impunerea unei grile naționale unice de interpretare a trecuturilor anterior defalcate ale regiunilor istorice românești. Excluderile definesc memoria colectivă la fel de puternic ca și materialul istoric inclus în constituția sa. Deși s-au depus eforturi hermeneutice considerabile în vederea portretizării unei serii de domnitori moldoveni și munteni în unificatori avant la lettre ai neamului românesc, proiectul politic dezvoltat de Sigismund Bathory de a cuprinde întregul spațiu dacic sub autoritatea sa politică este cu totul ignorat. În 1595, Sigismund Bathory realiza
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
iar, mai specific și personal, personajele istorice sunt descrise după chipul și asemănarea istoricului: Pe lângă aquestea, cată să scim quo Decebal era un conservator al instituțiunilor Patriei salle, al Națiunii salle, un apperător al aquestora" (ibidem). Este evidentă în această portretizare existența unui "efect de oglindă", întrucât descrierea se potrivește mai degrabă lui Heliade însuși decât conducătorului dac. Această independență primordială, exprimată de spiritul dacic de neatârnare, își găsește împlinirea supremă în actualizarea sa în contemporaneitate, fapt ce se petrece prin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
adăugăm la acestea și faptul că ultima carte semnată de președintele "comisiei adevărului" poartă titlul Diavolul în istorie: comunism, fascism și câteva lecții ale secolului XX (Tismăneanu, 2013), devine cu atât mai transparentă strategia de diabolizare a trecutului utilizată în portretizarea comunismului românesc făcută în Raportul final. Și mai revelatoare în acest sens este insistența lui V. Tismăneanu asupra înțelegerii ad litteram a titlului cărții sale, "Diavolul în istorie". Într-o serie de declarații și luări de poziție în sfera publică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]