709 matches
-
pe umărul meu... Jurnalistică împreună cu cititorii, cuprinzând parte din publicistica autorului, Edit ura TipoMoldova, 2005,319 p. * Mălin, vestitorul revoluției - antologie ziaristico-scriitoricească dedicată poetului Alexandru Mălin Tacu, obiec tiv informativ al securității din România într un fel de proces al postcomunismului, Editura TipoMoldova, Iași, 2006, 354 p., cu „În loc de prefață” de Cod ruț Liviu Cuțitaru. * Vaslui - Capitala „Țării de Jos” în presa vremii -187 5-20 05, Editura TipoMoldova Iași, 2005, 524 p., cu o postfață de Constantin Hușanu. * Dorohoi Capitala „Țării
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
române după 1989 (125); traduceri, ediții (125-126); anistorismul, "viziunea statică a lumii" (127-128); lista de lecturi obligatorii (128-129); mișcarea românilor între România și Occident (129-130); comparații regionale (130-131); un "idealism românesc"? (131-132); specialiști și studenți români în Occident (132-133); politologii postcomunismului românesc (133); ideologie și politică în România postcomunistă (134-135); teoria și practica politică (135-136); "țărănimea" și agricultura (137); "mafiile" postcomunismului (138); paradigma sovietismului (139). Europa și America / 141 Radicalizarea ideologiilor europene liberalism, postmodernism în SUA (141-142); moderarea, temperarea unor tendințe
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
între România și Occident (129-130); comparații regionale (130-131); un "idealism românesc"? (131-132); specialiști și studenți români în Occident (132-133); politologii postcomunismului românesc (133); ideologie și politică în România postcomunistă (134-135); teoria și practica politică (135-136); "țărănimea" și agricultura (137); "mafiile" postcomunismului (138); paradigma sovietismului (139). Europa și America / 141 Radicalizarea ideologiilor europene liberalism, postmodernism în SUA (141-142); moderarea, temperarea unor tendințe (142-143); există ideologii hegemonice în SUA? (143-144); "americanizarea", în SUA și în Europa (145-146); competiția Europei cu SUA (146); fuga
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
asta îi descurajează pe idealiști. Am putea face o analiză mai serioasă dacă am ști ce planuri au progeniturile actualelor elite. Dezvoltă ei un program cvasipașoptist? Ceilalți tineri, care vin din mediile semi-lumpenproletariatului muncitoresc, țărănesc și intelectual declasat de mizeria postcomunismului, chiar dacă vin din familii de o anumită condiție intelectuală, nu se pot plasa prea ușor în piramida socială într-o poziție din care ideile lor ar putea avea vreun impact. De aceea, cei mai mulți intră în clientele, uită de idealuri și
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
anii '80 are o anumită greutate. Așadar, de pe la jumătatea anilor '70, Generația '27 a beneficiat de o puternică relansare, astfel încât reapariția pe scena publică de după 1989 a mesajului ei era probabil cea mai plauzibilă primă ofertă de autoritate simbolică a postcomunismului. V. N.: Aici intervine complicația foarte tristă pentru mine și foarte regretabilă, și anume ridicarea acestei forme, sigur, mai sofisticate, de indigenism, pe de o parte, și pe de altă parte, forma mimetic occidentală, superficială, "subbonjuristă". Împreună, ele duc iară
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
bani din migrație și de la UE s-ar putea întâmpla și în România. Până la urmă, tot un scenariu de Lumea a Treia, sau mai exact de "tranziție" de la Lumea a Doua a comunismului de stat către Lumea a Treia a postcomunismului și "capitalismului sălbatic". V. N.: Ai dreptate. Dar uite care este după mine încă o deosebire foarte mare între vechea Iugoslavie și România: ei au lucrat să-și construiască o infrastructură, ca și maghiarii. S. A.: Aici ar trebui să intervină
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
de exemplu, a intrat în circuitul de turism internațional ca și noi, în anii '60-'70, cu turism de masă foarte ieftin pentru occidentali. Diferența este că Bulgaria a revenit în oferta agențiilor de turism după sincopa primilor ani de postcomunism, iar România, ieșită din vizor în anii '80, ieșită a rămas. V. N. : Cu resurse mai mici, cu posibilități de ofertă naturală etc. mai mici decât cele existente în România, iată că bulgarii ne întrec. S. A.: Da. Dar posibilitățile, câte
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
în publicațiile de acasă pentru a se război între ei, pentru a iniția războaiele culturale noi de care am mai vorbit, pierzând din vedere ansamblul și mizând dogmatic pe modelul "lor". Totul a contribuit la nașterea noii cacofonii ideologico-culturale a postcomunismului, în care cred că România se găsește și astăzi. V. N.: Numitorul comun al acestor fenomene pe care le-ai enumerat și care cred că nu pot fi negate aproape de nimeni, mi se pare a fi surplusul informațional, avalanșa informațională
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
superior românesc în 1989, nu ne mirăm de unde au apărut specialiștii din domeniile noi: din rândul inginerilor, pentru că aceștia domin-au statistic sistemul de învățământ superior românesc. și jurnaliștii, și poeții, și politologii, și politicienii, și preoții primilor ani de postcomunism fuseseră "la bază" ingineri. V. N.: O paranteză aici, dar vreau să subliniez acest lucru. Sunt gata să cred că majoritatea acestor oameni erau bine intenționați, credeau în mod sincer că ceea ce spun ei e folositor societății. Eu i-am
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
revin asupra formulei care mi se părea a caracteriza din nefericire atitudinea scriitorilor români: "orfani ai curajului". Niciodată ai talentului. Nici ai rafinamentului. Esteticul salva și justifica totul. Se "rezista prin cultură". Constatarea sau scuza va fi curentă și în postcomunism"42. La clasificarea consacrată obedienți, rezistenți, disidenți, Monica Lovinescu adaugă veleitarii și clandestinii. În cele patru decenii de comunism, noțiunea de libertate se confundă cu noțiunea de permisivitate, în sensul că un scriitor este ignorat, dacă serviciile sale depășesc nivelul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
comunist, congeneră cu a lui Valter Roman, care, într-o carte din 1970 (Secolul XX: Secolul Marilor Revoluții), se întreba "profetic": Cine va veni după noi?" Și răspundea: După noi vor veni cei care trebuie să vină, căci nu există postcomunism. Noi scriem istoria; noi o creăm." Cele patru stadii andropoviene erau: 1) partidul își asumă deschis numele de comunist și ia puterea prin revoluție, instaurând dictatura proletariatului; 2) când numele de comunism se compromite, partidul și-l schimbă, dând impresia
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
amenințarea rusă, am propus în secret Angliei, cea mai importantă putere maritimă a epocii, să-și dezvolte o bază navală pe Lacul Tașaul 41. Și se pare că timpul nu a schimbat cu nimic strategia noastră, dat fiind că, în postcomunism, am pus la dispoziția SUA baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu. Fără a putea rezista presiunii din răsărit, în urma celei de a doua conflagrații mondiale, am suferit pierderi teritoriale grave, prin cotropirea Basarabiei și a nordului Bucovinei. Rapturile suferite, pe baza
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
New York, 1996; Bell Daniel, Beyond liberal democracy, Princeton University Press, Princeton, 2006; Berger Simon, Notre première mondialisation. Leçon d'un échec oublié, Seuil, Paris, 2003; Besancon Henri, Eseuri despre lumea de azi, Humanitas, București, 2007; Blanchard O., The Economics of postcomunism, Clarendon Press, London, 1997; Bloom Harold, Canonul occidental, Art, București, 2007; Brăilean Tiberiu, Noua Economie. Sfîrșitul certitudinilor, Institutul European Iași, 2001; Brăilean Tiberiu, Globalizarea. Nenumele nimicului, Institutul European, Iași, 2004; Brăilean Tiberiu, Grădinile lui Akademos, Junimea, Iași, 2005; Brăilean Tiberiu
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
decembrie 2005 - Forumul metodologic - Lista membrilor Forumului; Lista membrilor Consiliului Asociației Române de Sociologie - Codul deontologic RECENZII Gheorghiță Geană, Antropologia culturală. Un profil epistemologic (Marin Constantin) Dumitru Sandu, Dezvoltare comunitară (Andra Aldea, Ana Bleahu) / Monica Heintz, Despre muncă, români și postcomunism: Etica muncii la românii de azi (Bogdan Voicu) / Cristian Barna, Terorismul, ultima soluție? (Lazăr Vlăsceanu) / History and Anthropology, (Gabriel-Ionuț Stoiciu) Izolarea, factor inhibator al dezvoltării satelor Ioan Mărginean Universitatea București Studiul de față conține o diagnoză a condițiilor de viață
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
în principal din experiența personală de interacțiune cu autoritățile și funcționarii publici. Pentru a-și construi explicația și pentru a descrie mai exact ceea ce se întâmplă cu munca la români, Monica Heintz face recurs la factorii structurali ai societății studiate. Postcomunismul în ansamblul său, cu referirile firești către comunism, corupția, economia informală, încrederea și relațiile sociale, practicile de schimb social sunt toate adresate. De fapt, demersul este unul integrator, discutând implicit despre interdependența subsistemelelor sistemului social, dacă ar fi să utilizăm
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
de mai sus dată fiind utilizarea sistematică a mentalităților în construcția explicațiilor din lucrare, ca și diversitatea tematică pe care o propune autoarea. Nu o să mă opresc aici asupra structurii volumului (studiile de caz sunt rezumate inițial, apoi este descris postcomunismul, fiind mereu pus în legătură cu etica muncii și cu implicațiile reciproce dintre aceasta și restul fenomenelor avute în vedere). O să remarc doar că temele studiate sunt variate și o ajută pe autoare să schițeze o imagine consistentă a societății românești contemporane
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
fenomenelor avute în vedere). O să remarc doar că temele studiate sunt variate și o ajută pe autoare să schițeze o imagine consistentă a societății românești contemporane. Tocmai această diversitate face, în opinia mea, ca volumul să fie dedicat mai degrabă postcomunismului, urmând o logică comună multor lucrări din zona tranzitologiei. Cunoașterea valorilor asociate muncii rămâne pretextul în jurul căruia este structurată lucrarea. Discursul despre etica muncii în România este construit prin determinanții existenți în societatea postcomunistă, descrisă la rându-i în contrast cu comunismul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
economia informală, încrederea, relațiile, schimbul social, moștenirea dublei morale (cea oficială și cea reală), controlul asupra timpului (pe linia Verdery, 1996) sunt chestiuni abordate cu atenție și competență de autoare. Ele reprezintă, de altfel, teme predilecte ale literaturii recente dedicate postcomunismului (vezi Voicu, 2005a, pentru treceri în revistă ale acestei literaturi). Democratizarea, marketizarea și politicile sociale (dominante în literatura tranziției la începutul anilor ’90, dar atrăgând un interes în ușoară scădere, ulterior) sunt abordate doar în trecere. Monica Heintz nu propune
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
explicații novatoare și nici nu povestește fapte complet noi. Ea reușește însă să creioneze o imagine sugestivă asupra schimbărilor aduse de tranziție la nivelul indivizilor. Cartea se constituie astfel într-o contribuție valoroasă la efortul de înțelegere a ceea ce înseamnă postcomunismul în România și, în general, în Europa de Est. Mi-a reținut atenția, în mod deosebit, capitolul dedicat limbajului și metalimbajului, a comunicării în situații concrete ale relației client-furnizor de servicii (în principal client-funcționar public). Autoarea decodifică imediat un limbaj dublu, cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
1963). Counting the Poor: Another Look at the Poverty Profile, Social Security Bulletin 28. Verdery, Katherine (2003). Socialismul: ce a fost și ce urmează, Iași, Editura Institutul European, [ediția originală, în limba engleză, 1996]. Voicu, Bogdan. (2005a). Penuria Pseudo-Modernă a Postcomunismului Românesc. Volumul I. Schimbarea socială și acțiunile indivizilor, Iași, Expert Projects. Voicu, Bogdan. (2005b). Penuria Pseudo-Modernă a Postcomunismului Românesc. Volumul II. Resursele, Iași, Expert Projects. Zamfir, Cătălin (1995). „Politicile sociale în Europa de Est în tranziție și Politica socială în România în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
ce a fost și ce urmează, Iași, Editura Institutul European, [ediția originală, în limba engleză, 1996]. Voicu, Bogdan. (2005a). Penuria Pseudo-Modernă a Postcomunismului Românesc. Volumul I. Schimbarea socială și acțiunile indivizilor, Iași, Expert Projects. Voicu, Bogdan. (2005b). Penuria Pseudo-Modernă a Postcomunismului Românesc. Volumul II. Resursele, Iași, Expert Projects. Zamfir, Cătălin (1995). „Politicile sociale în Europa de Est în tranziție și Politica socială în România în tranziție”, în Elena Zamfir și Cătălin Zamfir (coord.) - Politici sociale: România în context european, București, Editura Alternative, pp.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
elitele au inventat, ca răspuns la o așteptare irațională, o etapă de despărțire, au ralenti, pe care mulți oameni încearcă să o lungească cât pot. Într-un fel, se amână responsabilitatea pentru numirea diferenței, a ceea ce urmează după postindustrialism, postmodernism, postcomunism sau postcapitalism. Este vorba, fără îndoială, despre o dificultate surprinzătoare de a defini, până la urmă, sensul evoluțiilor, chiar idealul social care să genereze o mai mare coerență tensiunilor creatoare. Imprecizia conceptelor ce condensează semnificațiile proceselor de tip tranzitiv în care
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
astfel a unor concepte deviante. Împerecherea, chiar cu furie neselectivă, a sufixului decadent post cu concepte vizând întârzierea consecințelor primei modernități, are și încărcătura reacției alergice la revoluție ca formulă de schimbare violentă a constituției realității. Însă recursul la teoretizarea postcomunismului ca laborator de îndreptățire a disidenței reprezintă o relativizare mult prea mare a sensului ieșirii dintr-un experiment eșuat precum comunismul. Caracterul difuz al acestei împerecheri conceptuale nu mai este deloc inocent, mai ales când transferă confuzia asupra intrării în
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Curte a Miracolelor, Limes, Cluj-Napoca, 2004; A doua Curte a Miracolelor, Tritonic, Cluj-Napoca, 2004; Made in Romania. Subculturi urbane la sfârșit de secol XX și Început de secol XXI, Limes, Cluj-Napoca, 2005; România Înghesuită. Ipostaze ale ghetoizării În comunism și postcomunism, Limes, Cluj-Napoca, 2006. A beneficiat de mai multe burse și stagii de cercetare În domeniul universului concentraționar. Este director de program În cadrul Phantasma, Centrul de Cercetare a Imaginarului, din Cluj. Adrian Cioroianu este doctor În istorie, conferențiar la Facultatea de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
doar una mimată pe ecrane. În realitatea istorică, dură și neliniștitoare, a acelor timpuri nu este nicio trădare, pentru că atât politicienii "de stânga", cât și intelectualii "de dreapta" au făcut sistem, au fost mână în mână în ambele variante (comunism/postcomunism). Atunci când unele voci marcante ale "dreptei" românești neagă "trădarea", ele știu exact ce spun: nicio trădare, doar continuitate. Iluzia este că prin tortură și carbonizare acei oameni, deveniți imagini mediatice controversate, nu mai pot fi identificați de către rudele lor și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]