1,547 matches
-
Iordachescu Ionut Președintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, la B1, că a dorit să facă un referendum pentru introducerea monarhiei, dar a fost împiedicat de Constituție. Voturile monarhiștilor au mers în România postdecembristă către dreapta, susținătorii Coroanei fiind prin definiție anti-stânga. Politologul Andrei Țăranu apreciază că regăsirea monarhiei în discursul președintelui poate fi explicată tocmai prin această înclinație electorală a monarhiștilor: Băsescu încearcă să-și găsească o platformă electorală pentru Mișcarea Populară, crede
De Ce a început Traian Băsescu să folosească monarhia în discursurile sale by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/36925_a_38250]
-
explicat, cu cât Lovinescu, Călinescu, Cioculescu sau Streinu, protagoniștii canonului interbelic, au lipsit până târziu la apel, criticii generației mele descoperindu-i, și nu complet, abia după încheierea studiilor universitare, nici unul nefigurând în programa școlară înainte de mijlocul anilor 1960. Euforia postdecembristă ne-a făcut și ea să credem că, o dată cu societatea, se va schimba și canonul. Nu s-a întâmplat însă nimic. Motivul nu e deloc misterios. Era nevoie să apară o literatură cu adevărat nouă pentru ca lectura întregii literaturi să
Despre canonul literar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3525_a_4850]
-
A. (locuit de „aiști”, ni se spune, deși se propusese și noțiunea de „aeni”, respinsă ca fiind mai greu de rostit), cât și la nivel național. Retragerea sa cvasi-instantanee, aproape inexplicabilă pentru vulg, echivalând cu o metanoia, din schemele politice postdecembriste, pe care, simbolic, le declanșase, rămâne pivotul narativ și destul de moralizator al cărții, din simplul motiv că tema puritatății etice determină distopia lui Nicolae Stan să facă o neașteptat de bună casă cu utopia. Să ne explicăm: eșafodajul epic menit
Rememorare blurată by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/3534_a_4859]
-
cum învățăm, dar esențial este ce învățăm. Cu părere de rău trebuie să spun că în momentul de față nu se învață mai nimic în școala de toate gradele. E destul să-i vedem și auzim la televizor pe școliții postdecembriști, să ne aruncăm o privire pe rezultatele concursurilor de titularizare sau de suplinire ale dascălilor tineri, să tragem cu urechea la cum și ce se vorbește pe stradă și la altele asemenea ca să ne convingem de dezastrul din școala românească
Reforma școlii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3547_a_4872]
-
ceea ce pare a fi fost implacabil a urmat, de fapt, doar logica loteriei, pentru fiecare ins în parte și pentru toți la un loc”. Cu intriga sa ambivalentă, situată într-un interval cronologic similar celui din Degete mici (interbeliccomunism- prezentul postdecembrist), Toate bufnițele schimbă radical registrul tematic față de precedentele romane ale lui Filip Florian. În fapt, fiecare dintre romanele acestuia are un caracter net diferit de celelalte, dacă nu neapărat ca formulă, în mod cert ca univers problematic. Ceea ce le leagă
Pe înălțimi by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3738_a_5063]
-
în cea a unui copil-adult. Iarăși o realitate covârșitoare, nu doar a Moldovei. Liliana Corobca instalează cititorul într-un discurs al neprihănirii, din care reținem, în primul rând, felul cum păstrarea ingenuității devine o formă de eroism. Toată proza noastră postdecembristă despre copilărie ilustrează, într-o formă sau alta, chipurile autohtone ale unor Holden Caulfield și Cuore. Evident că notele sunt adeseori întunecate, deși umorul grada sensul tragic. Se întâmplă astfel în textele lui Costel Baboș, Florin Lăzărescu și Lucian Dan
Joaca de-a cei mari by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3486_a_4811]
-
întregii lumi din Do Not Cross atracția irezistibilă pentru formele diverse de captivitate. Scris cu minime fisuri, dens și cu numeroase deschideri interpretative, romanul confirmă o scriitoare ce-și construiește un sistem prozastic dintre cele mai interesante în literatura noastră postdecembristă.
Terapia captivității by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3513_a_4838]
-
personajul-narator prietenului său, ce povestesc experiențele pe care le traversează cel dintâi în ultimul an al comunismului ceaușist în încercarea de a obține viza de emigrare la Paris pentru familia sa, urmată apoi de dificultățile acomodării în străinătate și întoarcerea (postdecembristă) în țară. Ele prilejuiesc derulări de secvențe cu tentă socială în comunism, imagini, însă, deloc clișeistice sau obositoare, ci dimpotrivă, interiorizate și tulburătoare. Mentalități și fizionomii comuniste, scene de stradă - eternele cozi, în sezonul cald sau în sezonul rece, când
Tribulațiile melancolice ale unui „turist al toamnei“ by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/3583_a_4908]
-
apofatic + catafatic), marcat - să o recunoaștem - de fascinația pentru credința creștină, mai are de surmontat și alte obstacole: în primul rând, dificultățile de decupare a operei eseistice din ansamblul de note, amintiri, recenzii, articole 3. Tranziț ia de la primele forme postdecembriste de editare a postumelor steinhardtiene la ceea ce numim astăzi „N. Steinhardt. Opere” sau, mai simplu, „Integrala Steinhardt”, constituie o întreprindere de o importanță majoră. Abia acum se pot stabili clar locul și „raftul” acestui scriitor în biblioteca eseisticii și a
N. Steinhardt și genul eseistic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3787_a_5112]
-
repus în circulație pe N. Steinhardt, după 1990. Pentru a putea fi receptat la justa-i valoare. Și asta nu e puțin lucru. Mai mult, fapt de o deosebită importanță, ei se numără printre puținii specialiști în Steinhardt, din lumea postdecembristă. Bineînțeles că fiecare dintre ei au avut tangențe biografice deloc neglijabile cu cel care avea să devină Monahul Nicolae, iar discursul lor critic, deloc hagiografic, cum ar putea crede alții, capătă, totuși, mărci subiective, aș spune, cu o categorie literară
N. Steinhardt și genul eseistic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3787_a_5112]
-
comunismului agonic se regăseau pretutindeni într-o literatură debusolată. Urgențele veneau dinspre recuperări, din drame și tragedii trăite. La urma urmelor, e de înțeles. Când trebuie să lași ceva deoparte, e mai ușor să renunți la umor. Din păcate, literatura postdecembristă amâna prea mult recuperarea unui umor pierdut în alegorii și parabole, singurele care transmiteau o formă de libertate. Într-atât de anxioasă e literatura noastră din ultimii douăzeci de ani, încât nici măcar un studiu excelent precum Humorul (2003) lui Val
Umorul deriziunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3789_a_5114]
-
dincoace de munți, filosofia acelui „merge și așa” din care își face o țintă de atac mereu urmărită. Dar are și altele : inflația de pretinși oameni politici , „miștocărelile” și „manelismul”, „lupta ridicolă cu comunismul demult decedat“, impostura combatanților anticomuniști târzii (postdecembriști), „vinderea țării bucată cu bucată”, pasivitatea mulțimilor îndobitocite de televiziuni („telenația română asistă, tot mai inertă, la propria distrugere”), „dosarele Securității, uriașe depozite de ură, de jeg și minciună”, inexistența doctrinelor la partidele politice alcătuite, acestea,după criteriul strict al
Romancier și foiletonist by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3645_a_4970]
-
Paul Cernat Cătălin Mihuleac, Aventurile unui gentleman bolșevic, Editura Cartea Românească, București, 2012, 240p. Autor a nouă volume postdecembriste, majoritatea de proză scurtă, dar foarte activ și ca dramaturg sau publicist, ieșeanul Cătălin Mihuleac revine în actualitatea editorială cu un roman care concentrează principalele trăsături ale literaturii sale: satira politică burlescă, grotescul șarjat și parabola distopică, ridicîndu-le la puterea
Elucubrații din blocul comunist by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3651_a_4976]
-
comercial planetar se datorează, în parte, expunerii relicvelor lui Faure și ale șobolanului, pe fondul reconstituirii fidele a stilului comunist de viață (satira comunismului debușează, așadar, într-una a postcomunismului consumist); cît despre „blocul exterminator”, el nu va supraviețui abandonării postdecembriste și se va pulveriza voluntar, pe locul său malefic nefiind „răbdat” decît un cimitir... Autorul pare să fi vrut totul de la acest roman: și comic irezistibil, și tragism, și absurd, și fabulație distopică, și radiografie de moravuri... Dar, în primul
Elucubrații din blocul comunist by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3651_a_4976]
-
Etnofic- țiune istorică” (Marius Chivu), „egoproză de mare finețe” (Irina Petraș), „meditație asupra istoriei” (Ioan Groșan), „o carte precum un memento” (Dan Cristea), narațiunea șoptită a lui Varujan Vosganian e una dintre cele mai impunătoare și mai durabile construcții epice postdecembriste, cu un destin internațional impresionant.
Scriitura ca depoziție by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3121_a_4446]
-
impozite și taxe parafiscale, care acordă facilități fiscale pentru angajatorii care dau o șansă absolvenților din România și care scade cu 5 puncte procentuale Contribuțiile pentru Asigurările Sociale la angajator. Reducerea CAS-ului a depășit, pentru prima oară în istoria postdecembristă, statutul de promisiune electorală și se transformă în realitate începând cu data de 1 octombrie. Trebuie să adaug aici, foarte pe scurt, faptul că este de-a dreptul jenant că o măsură atât de dorită de mediul privat din România
Deputat PSD: Consider că România poate să devină un HUB by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/29387_a_30712]
-
lui, s-a mai scris în România literară, cu o mirare repede transformată în stupefacție. Paul Cernat ne asigură acum că e vorba de o platformă ideologică, menită a reinventa critica de direcție, al cărei merit principal constă în renașterea „postdecembristă a stângii intelectuale, independente, într-o cultură fascinată până la dogmatism - un dogmatism provincial și posttraumatic - de elitismul mesianic, pretins reformist și civilizator, al dreptei globaliste și corporatiste, în variantă libertariană și neoconservatoare”. Își înțelege oare Paul Cernat propriul discurs, mustind
O nouă critică de direcție în cultura română? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3341_a_4666]
-
am reușit să-l identific. Câteva portrete-pamflet cu adresă precizată - al lui Ion Iliescu, transparent botezat Ilișoiu, al Elenei Ceaușescu, al lui Gheorghe Pintilie alias Pantiușa Bodnarenco, al lui Ceaușescu însuși - sunt totuși prea șarjate. Par scrise în atmosfera imediat postdecembristă. Datează, literar vorbind. Apar fulgurant în ambianță și Dej, și Teohari Georgescu și alți plauzibili mandatari ai Diavolului lăsat liber să acționeze, jumătate de veac, în absența Celui prea înalt, retras în interval din marele joc. Imperfectă sub aspectul supunerii
Diavolului, o jumătate de veac by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3367_a_4692]
-
învățat că nu putem progresa ca societate și ca țară fără condamnarea comunismului și fără asumarea trecutului istoric, susține președintele Traian Băsescu în mesajul transmis cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la nașterea fostului lider al opoziției din România postdecembristă. „Astăzi se împlinesc 100 de ani de la nașterea lui Corneliu Coposu, om politic de o remarcabilă verticalitate morală și etică, a cărui voce a însemnat atât de mult într-o Românie marcată de totalitarismul comunist și de dificultățile tranziției spre
Băsescu: De la Corneliu Coposu am învățat că nu putem progresa ca țară fără... by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/30351_a_31676]
-
declară (și n-avem de ce să-i punem la îndoială sinceritatea) că nu resimte, odată încheiate, vreun atașament special. Un eseu întreg (pp. 116 - 120) e dedicat acestei ciudate, inexplicabile înstrăinări. Mult mai impresionante însă sunt „episoadele” (deopotrivă ante și postdecembriste) ai căror protagoniști sunt ura fără cauză, meschinăria ridicată la puterea a treia, terorismul insinuant și în genere toate aceste boli ale sufletului evoluând de la un capăt la altul pe o claviatură inumană. Mă gândesc, bunăoară, la un eseu ca
A convinge și a manipula by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2982_a_4307]
-
de pildă pe Cristian Teodorescu doar ca acid comentator al vieții politice, va fi o imensă plăcere să-l descopere aici ca extraordinar scriitor: Tainele inimei a apărut în Lettre în 1999, Fundația în 2000 (o tulburătoare poveste despre travestiurile postdecembriste și visele de celebritate ale jurnalistului dintotdeauna), în 2001 Ambiguitățile unui aristocrat din convingere - o poveste de doar două pagini în care o femeie - vampir (politica?) concentrează semnificațiile unui întreg roman. Tot în Lettre a apărut mai întîi un fragment
"Lettre internationale" la 10 ani by Luminița Marcu () [Corola-journal/Imaginative/15198_a_16523]
-
după cum rezultă din unele emisiuni de televiziune, din ce în ce mai mulți rumânași - cum recunosc ei modești și mohorâți prin reportaje tv - în ultima vreme sacrifică patrupedele guițătoare doar de pe listă... Da' știi de ce ? Fiindcă, se spunea într-un documentar tv, acest soi postdecembrist de porci nu produce nici colesterol și nici obezitate de tip american. - Asta ce mai e ? - Apăi, omule, nu ți-am spus să nu mă întrerupi, că mă faci să pierd șirul și să trec de la una la alta?... Că
Natură lepidopteră cu președinte și prim-ministru... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11084_a_12409]
-
mari mai ales în ultimul deceniu - o mare nedreptate. Dacă Gheorghe Grigurcu iese pe nedrept șifonat din mîinile lui Andrei Grigor care, de fapt, plătește o poliță în contul ,ereziilor" estetice ale criticului din Tg. Jiu, în schimb jenantele defulări postdecembriste ale lui Paul Goma îi apar lui Laurențiu Hanganu drept semne ale unei mari literaturi satirice: ,umorul negru și violența expresiei se împletec cu talentul caricatural al autorului pentru a converti situațiile reale în scene și gesturile semnificative în tablouri
Merge și așa? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11156_a_12481]
-
în vremea dictaturii de finanțări consistente pentru filmele sale cu tema naționalistă-istorică, a introdus în lege, din poziția sa de senator, exact acele criterii de acordare a finanțării în care să se poată încadra cu predilecție doar proiectele sale cinematografice postdecembriste, păstrându-și astfel prin forță privilegiul de a fi producător de bunuri simbolice. Concluzii Până la instalarea modernității, posibilitatea de a produce bunuri simbolice a fost în serviciul exclusiv al grupurilor aflate la putere și în slujba conservării puterii. Odată cu modernitatea
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
creării artificiale de sens despre care vorbea Bourdieu, a existat, insă datele biografice ale interlocutorului m-au determinat să nu exagerez cu hermeneutica suspiciunii astfel încât să transform interviul într-un interogatoriu. După cum am mai arătat, formația subiectului și istoria lui postdecembrista ne aduc în față o persoană ce nu a ținut să-și rescrie istoria într-o cheie convenabilă. După căderea comunismului, Doru Tompea și-a asumat exigenta "punctului 8" al Proclamației de la Timișoara a revenit în politica abia după zece
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]