948 matches
-
Când am sfârșit de citit, bătrânul m-a întrebat cu grabă: „Spune-mi, te rog: ai găsit ceva deosebit în acest act?” Da, părinte. „Ce anume?” Gașpar Grațiani voievod a întărit stăpânirea unor sate dăruite de „Marica, giupâneasa răposatului Chiriță postelnic” pentru bolnița care a fost făcută la mănăstirea Golia pentru săracii calici. „ Iaca și dovada că încă din 1620 mănăstirea Golia a devenit bolniță pentru săracii calici." Ai dreptate, părinte, și mare bucurie mi-ai făcut atrăgându-mi atenția asupra
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
se află că satul Zărnești a fost înstrăinat de călugării mănăstirii Bârnova?” Și, din nou: „Care călugări? Probabil cei din mănăstirea cea de lemn, cum spune Miron Barnovschi în testamentul său. Dar aici el pomenește de vornicul Gavrilaș și de postelnicul Costin, împuterniciți de el să-i ducă la îndeplinire cele scrise în testament.” Văzându-mă din nou îngândurat, bătrânul m-a lăsat să-mi rumeg gândurile, după care a spus, așa ca pentru el: „A existat totuși un voievod care
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Efrosin Dimitrie Poteca, învățătoriu școalelor domnești, au dat la lumină "Mai înainte gătire spre cunoștința de D-zeu", ce cu aurite cuvinte grăiește adevărul întru înaintea cuvântării (? ) tălmăcită, din limba grecească. Mult prea învățatul și de bun neam născutul marele postelnic Alexandru Beldiman au dat la lumină tragedia lui Orest în stihuri și Moartea lui Avel, tălmăcită din limba franțozească, cum și pre Omer îl are tălmăcit și preste scurtă vreme îl va da la lumină, cum și pe Numa Pompilie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ai vechilor hotare megieșești. Întradevăr, când este vorba de stabilit și localizat „hotarul acelui mai-nainte zis sat Sineștii și Dumbrăvița”, se face precizarea ca el să rămână “pre unde din vechi au ținut și pre unde au hotărât Costin postelnicul cu Umbrăreștii”. Costin postelnicul, părintele marelui cronicar moldovean Miron Costin, participase cândva la o lucrare de hotărnicie în calitate de reprezentat al statului. Iar cei chemați să-și dea girul și să garanteze exactitatea hotarelor sunt Umbrăreștii, oameni ai locurilor din vechime
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Întradevăr, când este vorba de stabilit și localizat „hotarul acelui mai-nainte zis sat Sineștii și Dumbrăvița”, se face precizarea ca el să rămână “pre unde din vechi au ținut și pre unde au hotărât Costin postelnicul cu Umbrăreștii”. Costin postelnicul, părintele marelui cronicar moldovean Miron Costin, participase cândva la o lucrare de hotărnicie în calitate de reprezentat al statului. Iar cei chemați să-și dea girul și să garanteze exactitatea hotarelor sunt Umbrăreștii, oameni ai locurilor din vechime, cei ce dețin știința
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
garanteze exactitatea hotarelor sunt Umbrăreștii, oameni ai locurilor din vechime, cei ce dețin știința delimitărilor teritoriale ancestrale de la înaintașii lor. Se ilustrează cum nu se poate mai bine și mai clar trăsătura devălmașă ce caracteriza comunitatea din moment ce, în timpul când Costin postelnicul înfăptuia hotărnicirea, cel mai târziu în 1631, ultimul an în care numitul mare boier apare cu dregătoria de postelnic, nu sunt solicitați „oamenii buni și bătrâni”, cum se practica îndeobște, ci întreaga comunitate a satului = Umbrăreștii. Evident, la acțiunea propriu-zisă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lor. Se ilustrează cum nu se poate mai bine și mai clar trăsătura devălmașă ce caracteriza comunitatea din moment ce, în timpul când Costin postelnicul înfăptuia hotărnicirea, cel mai târziu în 1631, ultimul an în care numitul mare boier apare cu dregătoria de postelnic, nu sunt solicitați „oamenii buni și bătrâni”, cum se practica îndeobște, ci întreaga comunitate a satului = Umbrăreștii. Evident, la acțiunea propriu-zisă a hotărniciei nu va fi participat efectiv întreaga masă a locuitorilor din obște, ci doar reprezentanții lor, dar specificarea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de proprietate și de folosință a mijloacelor de producție, organizarea activităților și distribuirea veniturilor, repartizarea dărilor pe familii, încrederea în obșteni și alte asemenea aspecte sociale. O confruntare în justiție avusese loc între anii 1849-1851, între răzeșii umbrăreșteni și orgoliosul postelnic Panaite Balș, devenit cu câțiva ani mai înainte vecinul lor de moșie, prin căsătoria încheiată de acesta cu Ruxandra Cantacuzino-Pașcanu, proprietară a Torceștilor, fiica lui Mihalache Cantacuzino-Pașcanu. Panaite Balș cumpărase de la câțiva răzeși, strămutați anterior cu locuințele în satul Matca
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
răzeși. Drept urmare, obștea Umbrăreștilor acționează în justiție atât pe cumpărător, cât și pe vânzători. Cu aceștia din urmă se ajunge chiar la acte violente, răzeșii ținând cu orice preț să fie despăgubiți cu 1.442 lei, bani dați de ei postelnicului Balș, pentru răscumpărarea celor 13 stânjeni vânduți „cu rea credință”, adică ilegal. Matcașii, la rândul lor, se plâng Isprăvniciei și arată că ei s-au supus „înplinirii” în contul sumei de mai sus, iar „răzășii de moșia Umbrărești nu numai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vânduți”, păstrându-se integritatea obștii. Se observă și în acest caz prioritatea intereselor comune, ale sătenilor, forța lor obștească fiind superioară celei individuale, a boierului, chiar dacă acesta era la vremea respectivă o personalitate cu vază și avere, cum era atunci postelnicul Panaite Balș. Este adevărat că răzeșii, se pare, au reușit să obțină sprijinul autorităților de la ținutul Tecuci, căci în dreptul numelor date de cinovnicul ce anchetase la fața locului citim: Năstase Hagiu - „au fost la Tecuci în vremea zurbalei”; Sandu Marin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Hrăbor comis, căruia, pentru 300 de zloți tătărești, la 14 decembrie 1508, i se întărește stăpânirea pe o cumpărătură, „un sat pe Bîrlad, anume Blăneștii și cu moara în Bîrlad”, din ținutul Tecuciului. Fiul său a fost Maxim Hrăbor, mare postelnic în timpul domniei lui Petru Rareș, dar nu avem informații că ar fi stăpânit în Țigănei, deși în actul de vânzare din 1602, în capul listei vânzătorilor, se află un anume „Macsin, nepot lui Imoș cel bătrân”, dacă transcrierea făcută de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu timpul, altele. Revenind la Bozieștii moșteniți de doamna Tudosca, constatăm că, după stingerea timpurie din viață a doamnei, soțul ei, Vasile Lupu voievod, face danie în anul 1640, imediat după moartea soției sale, favoritului și „credincios boerul nostru Grigorie postelnic și giupâniasa lui, Măricuța, care ni-au slujit din copilăria lor și au crescut în casa noastră [...] miluindu-i cu o giumătate de satu de Boziești în ținutul Tecuciului”. Dania este explicată astfel: „această o giumătate de satu au fost
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Tecuciului”. Dania este explicată astfel: „această o giumătate de satu au fost dreaptă ocină răposatului Isac Balica hatman și s-au vinit în partea răposatei doamne a domniei mele, a Teodosiei, pentru că i-au fost niam mai de aproape”. Grigore postelnic, beneficiarul daniei din 1640, se identifică a fi una și aceeași persoană cu Grigore Miclescu, om cu longevitate politică în istoria Moldovei, dacă avem în vedere că a fost postelnic II sau III al lui Vasile Lupu la data de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Teodosiei, pentru că i-au fost niam mai de aproape”. Grigore postelnic, beneficiarul daniei din 1640, se identifică a fi una și aceeași persoană cu Grigore Miclescu, om cu longevitate politică în istoria Moldovei, dacă avem în vedere că a fost postelnic II sau III al lui Vasile Lupu la data de mai sus, apoi mare clucer, mare spătar, mare paharnic la domnitorii următori, sol al lui Gheorghe Ghica la polonezi. Miron Costin nu se referă la el, cum crede și scrie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de vistiernic în cursul domniei lui Vasile Lupu, avută și la data daniei. Serviciul pe care îl aduce domnului la Țarigrad era unul ocazional și nu permanent. Ceilalți demnitari ai lui Vasile Lupu cu prenumele Iorga au fost: un Iorga postelnic, un Iorga cămăraș și altul cu dregătoria de stolnic. Trebuie avut în vedere și faptul că relația de rudenie dintre soția domnitorului, doamna Tudosca, și Iordache Cantacuzino decurgea din situația că soția acestuia era tot fiica lui Coste Băcioc, deci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Tudosca, fiica marelui vornic al Țării de Jos, Costea Băcioc, din căsătoria acestuia cu Irina Prăjescu, și ea rudă Movileștilor, implicit cu Isac Balica, deci îndreptățită la moștenire. De la Vasile Lupu, stăpânirea va fi transferată slujitorilor săi cu dregătorii, Grigore postelnic și Iorga vistiernic, respectiv Iordache Cantacuzino. Găsim, apoi, aproape concomitent cu stăpânirea lui Vasile Lupu, pe slugerul Costache cu soția sa Tofana, fiică a lui Vasile Bujoreanu, descendentă după mamă din Cârste Ghenovici, și el mare vornic în Moldova, funcție
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fetiță”, căci mireasa de acum era născută pe 30 iulie 1790, deci număra 19 sau 20 de ani, căsătoria contractându-se în jurul anului 1810. La puțină vreme după intrarea în stăpânirea moșiilor Conăchești, Elenco Manu se recăsătorește cu Mihalache Mavrogheni postelnic, grec de origine, ca și consoarta sa de acum. Iată ce aflăm în această privință din lucrarea pro domo a familiei Manu: „Mihai Mavrogheni (fiul lui Demetrius Mavrogheni) se căsători cu văduva lui Conachi, născută Elena Manu, de la care avu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
prenumele Ecaterina, aflăm că „s-au însoțit cu Alexandru Grecianul, marele spătar”. În Condica Liuzilor din 1803, acest Alexandru Grecianu este arătat drept stăpân al Torceștilor. Iar în Condica Vistieriei Moldovei din anul 1816, pe lângă el, întâlnim și pe „dumisali postelnicul Mihalachi Mavrogheni”, acum soț de-al doilea al Elencăi Manu, precum și „răzășască”. Nu știm în ce împrejurări a ajuns postelnicul Mihalache Mavrogheni să fie considerat stăpân în moșia Tocești. Mai degrabă credem că e vorba de o înglobare fiscală a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
este arătat drept stăpân al Torceștilor. Iar în Condica Vistieriei Moldovei din anul 1816, pe lângă el, întâlnim și pe „dumisali postelnicul Mihalachi Mavrogheni”, acum soț de-al doilea al Elencăi Manu, precum și „răzășască”. Nu știm în ce împrejurări a ajuns postelnicul Mihalache Mavrogheni să fie considerat stăpân în moșia Tocești. Mai degrabă credem că e vorba de o înglobare fiscală a unor locuitori aflați în slujba respectivului boier, deci care lucrau efectiv pe moșia Boziești ori Umbrărești, dar locuiau pe vatra
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ci de stăpâniri anterioare ale acestora în Sineștii de pe stângă Siretului, locul lor de origine, parte de moșie disputată de cele două părți, boierul și răzeșii. Cel mai bine cunoscut dintre stăpânii moșiei Torcești, din timpul maximei ei întinderi, rămâne postelnicul Panait Balș. El fusese unul dintre editorii și colaboratorii revistei progresiste de la 1844, cu titlul „Propășirea”, în care publică articole pe teme juridice, revenit destul de timpuriu pe poziții retrograde sub aspect politic, potrivnic acțiunilor pentru Unire în anii 1857-1859, îndemnând
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
funcționează și în prezent. Desigur că toate aceste acte distructive s-au produs cu acordul autorităților locale, primar, secretar, ale căror nume sunt cunoscute localnicilor, și sub patronajul șefilor județului Galați din acel timp. S-a păstrat, legat de numele postelnicului Panait Balș, și o catagrafie „a robilor țigani de pe moșiile Torcești și Blăjeri”, întocmită cu prilejul eliberării lor, de pe proprietățile boierești din anul 1854. Din ea rezultă că pe moșia Torceștilor trăiau 185 de suflete, pe cea a Blăjerilor 165
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
administrativ-teritorială, a existat comuna Torcești, alcătuită din satul cu acest nume și din Blăjerii de Sus, ce avea vatra atunci, în 1864, în lunca Bârladului, la sud de Torcești. A fost o formă de organizare administrativă forțată, impusă de interesele postelnicului Panaite Balș, stăpân atunci al ambelor sate și moșii vecine. Până la urmă, structura respectivă s-a dovedit neviabilă, Torceștii trecând în componența comunei Umbrărești, acolo unde îi era locul din vechime, iar Blăjerii de Sus la comuna Ivești, lucru firesc
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
În catagrafia din 1831, la Drăgănești găsim înscrise „40 slugi scutite” la un număr de 255 familii existente, birnici 70, străini 46, restul fiind categorii sociale neimpuse la bir: 2 - la moșia și satul Slobozia-Umbrărești, stăpânit în acest timp de postelnicul Mihalache Mavrogheni, în 1816 sunt înregistrați „16 liudi” și „6 slugi scutite”, iar în 1831, după numai 15 ani, să fie înregistrate la aceeași categorie fiscală „37 slugi scutite” și abia „13 birnici” la un număr de 95 familii înscrise
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
arătate ca fiind răzășești, după cum urmează: Umbrăreștii - „răzășască”; Slobozia-Umbrărești - „a dumisali aga Grigore Suțu” (al treilea soț al Elencăi Manu); Condrea - „răzășască și a dumisali clucer Costache Oardă” cumpărător al unor stânjeni de pe la răzeșii condreni și sălcieni. Torceștii - „a dumisali postelnicului Panaite Balș; și Slobozia-Torcești - „răzășască”. Repetăm, este pentru prima dată când această așezare cu vatră distinctă se recenzează separat de Torceștii de la est de Bârlad și insistăm asupra faptului că cei mai mulți locuitori de pe această vatră trebuie căutați și identificați, pentru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
exista și se afla pe Bârloviță, la est de Siret. O altă moară era pe Dimaci, fapt ce rezultă tot din actul respectiv, când scrie să se continuie hotarul pe lîngă „Sasul de Jos și pre unde au hotărât Costin postelnicul cu Umbrăreștii, păn’ la moara lui Opre din Dimaci”. Rezultă clar din textele citate că una din mori era pe Bârlovița, iar cealaltă pe Dimaci, prima situându-se pe teritoriul actual al Umbrăreștilor, în timp ce a doua se afla la hotarul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]