4,565 matches
-
colaboratori: Monica Spiridon și Gheorghe Crăciun. Toți trei recurg la trucul unei definiri restrictive a noțiunii de "experiment" pentru a-i putea ignoră pe mării scriitori dinaintea generației '80 (amintindu-i exclusiv pe înaintașii care au anticipat intuitiv așa-zisul postmodernism promovat de optzeciști). Traduse intr-o engleza anosta, lipsită de farmec literar (este aprecierea unui profesor de la Universitatea Standford din SUA, Rodney Koeneke, care urmărește cu interes literatura română și care ne-a și semnalat de altfel apariția derutantelor broșuri
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17785_a_19110]
-
Nicolae Manolescu Cartea lui Mircea Cărtărescu de la Humanitas, intitulată Postmodernismul românesc, are, între altele, meritul de a relansa (dacă nu cumva de a lansa pur și simplu) la noi dezbaterea despre cel mai la modă fenomen cultural din lume. Reacțiile au fost imediate. Bănuiesc că autorul s-a așteptat că
Axiome pentru uzul postmodernilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17823_a_19148]
-
mi se pare importantă. Mă despart, în această apreciere, de opinia lui Alex. Ștefănescu, probabil, unul dintre primii recenzenți ai studiului (România literară, nr. 21), care a împins gustul postmodern pentru ludic pînă la a afirma că o carte despre postmodernismul lui Cărtărescu ar fi fost nesfîrșit mai valoroasă decît cartea lui Cărtărescu despre postmodernism. În pofida tezei unui Federman, cum că însăși critică devine sub pana postmodernă critifiction, adică, pe românește, o harababură, un ghiveci sau un vîrtej, studiul lui Cărtărescu
Axiome pentru uzul postmodernilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17823_a_19148]
-
probabil, unul dintre primii recenzenți ai studiului (România literară, nr. 21), care a împins gustul postmodern pentru ludic pînă la a afirma că o carte despre postmodernismul lui Cărtărescu ar fi fost nesfîrșit mai valoroasă decît cartea lui Cărtărescu despre postmodernism. În pofida tezei unui Federman, cum că însăși critică devine sub pana postmodernă critifiction, adică, pe românește, o harababură, un ghiveci sau un vîrtej, studiul lui Cărtărescu este închegat, logic și chiar academic, data fiindu-i destinația (teza de doctorat). Nu
Axiome pentru uzul postmodernilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17823_a_19148]
-
în critică. Mai mult, eseurile lui Kundera, de exemplu, sînt excepționale, ca și ale lui Nabokov, dar sînt tot asa de puțin critifictions cum e cartea lui Cărtărescu. În ce mă privește, aș susține, în confuză și stufoasa dezbatere despre postmodernism, la care contribuția lui Cărtărescu este remarcabilă prin limpezime și puritate, necesitatea a doua sau trei axiome. Una ar fi chiar aceea a logicii inerente în orice discurs critic și, în consecință, imposibilitatea critifictiunilor de tip Federman. O altă ar
Axiome pentru uzul postmodernilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17823_a_19148]
-
estetism fără frontiere, ca o caracteristică a unei percepții ce nu mai poate distinge artă de realitate, valoarea de contrafacere, obiectul artistic de acela de consum, gustul de kitsch. Axioma mea ar reintroduce frontierele. Dacă am admite, prin absurd, ca postmodernismul împinge relativitatea, "democrația", pluralismul pînă la confiscarea de către "popular" a artei ca produs de elită, atunci însăși sintagma de artă postmodernă și-ar pierde sensul. Mai exact nu am mai putea-o consideră artă. În fine, o selecție e inevitabilă
Axiome pentru uzul postmodernilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17823_a_19148]
-
pluralismul pînă la confiscarea de către "popular" a artei ca produs de elită, atunci însăși sintagma de artă postmodernă și-ar pierde sensul. Mai exact nu am mai putea-o consideră artă. În fine, o selecție e inevitabilă. Nu cred că postmodernismul dizolva ierarhiile, taxonomiile. Axioma a treia ar trebui să fie: dacă nu e canon, nimic nu e. N-am încotro și recunosc: sînt un nostalgic al logicii, al esteticului și al canonului. Axiomele mele pot părea conservatoare. Dar sînt de
Axiome pentru uzul postmodernilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17823_a_19148]
-
mama. Iar mama în cauză trăiește!) În revistă Academia Cațavencu (din 25 mai l999), un autor necunoscut (deși ușor de recunoscut), cu pseudonimul "Necumintele" declară că știe de ce mi-a sărit țandăra când am citit cartea lui Mircea Cărtărescu despre Postmodernismul românesc: pentru că în carte este vorba despre Mircea Cărtărescu. Oricine citește cronică mea la această carte (cronică publicată în România literară din l9 mai l999) constată că, dimpotrivă, eu am deplâns imposibilitatea în care s-a aflat Mircea Cărtărescu, ca
AFLU DESPRE MINE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17825_a_19150]
-
T.O. Bobe (născut la l3 februarie l969 în Constantă, în prezent editor la Mediavizion, casa de producție a PRO TV) este un postmodern ortodox. El respectă toate regulile curentului, așa cum au fost ele enunțate în studiul-manifest al lui Mircea Cărtărescu, Postmodernismul românesc. Tânărul autor "recuperează", printr-o parodiere tandra, comprehensiva diverse stiluri, literare și neliterare, colecționează și integrează în propriile lui texte mostre de subcultura, reproduce pretinsele poeme ale personajului sau, ceea ce înseamnă că face literatura în literatura etc. Dar valoarea
AUTORI TINERI LA PRIMA CARTE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17859_a_19184]
-
masculinizate, blindate, perfect organizate. Poetesele, ca și poeții, șunt personajele cele mai revoltate, prozatoarele, ca și prozatorii își pierd pe drum (pe masura ce tot scriu) din avînt, din durere, din nebunie. Confesiunile acestor poetese (și unele și altele recuperate total în postmodernism, ca un fel de minorități substanțiale) șunt, precum a bărbaților, distrugătoare. Doar că primele șunt autodistructive și ultimele șunt distructive, pur și simplu. Dacă domnul Al. Cistelecan afirmă, la un moment dat că lirica feminină excelează printr-un climat de
Meseria de a scrie by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17874_a_19199]
-
Augustin Ioan despre această carte, ea "glosează postmodern asupra statutului în schimbare al arhitecturii într-o lume a imaginilor fără profunzime, a nevrozelor milenariste, a crizei generalizate". Într-adevăr, găsiți în acest volum un discurs teoretic decupat din paradigmă unui postmodernism nutrit în bună măsură la surse franțuzești, mai cu seamă Baudrillard, dar și Michel de Certeau, chiar dacă al doilea nu e o prezență intelectuală explicită. Leach pornește de la constatarea, banală de altfel, că trăim într-o lume caracterizată adeseori de
Estetica îndrăgostitului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17882_a_19207]
-
investigația până în contemporaneitate, autoarea survolează opere diverse de la Stravinsky la Vieru, materia este într-atât de bogată (stilizarea trecutului, colajul, grafismul etc.) încât ar merita să fie amplificata într-un al doilea volum. În fine, autoarea își pune întrebarea dacă postmodernismul este un nou manierism și caută să-și definească sieși și cititorului un răspuns. Departe de viziunea îngust tehnicista sau provinciala deseori întâlnită în muzicologia noastră, dornică să pătrundă dincolo de litera partiturii, și să acceseze universul secret al creatorului, Valentina
Ceea ce nu este evident by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17898_a_19223]
-
Alex. Ștefănescu O ficțiune critică Ca exeget al postmodernismului românesc, Mircea Cărtărescu se află într-o situație tragicomica (postmodernista!): scrie despre un curent literar al carui singur reprezentant marcant este Mircea Cărtărescu. Modestia îl împiedică pe poetul intrat în rolul de critic să devină propriul său apologet (că Salvador
Mircea Cărtărescu, critic literar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17906_a_19231]
-
de construcție, autorul identifica precursori în generațiile anterioare (pe care îi prezintă că pe niște aspiranți fără noroc la supremul titlu de postmoderniști) și aruncă și o "scurtă privire asupra literaturii anilor ^90". În plus, el discuta despre postmodernitate și postmodernism în lume. De altfel, cartea chiar așa începe, cu o imagine panoramica a civilizației secolului douăzeci, care a făcut necesară apariția unei noi literaturi. Perspectiva cosmică adoptată de exeget devine (involuntar) comică în momentul în care se ajunge la prezentarea
Mircea Cărtărescu, critic literar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17906_a_19231]
-
lume. De altfel, cartea chiar așa începe, cu o imagine panoramica a civilizației secolului douăzeci, care a făcut necesară apariția unei noi literaturi. Perspectiva cosmică adoptată de exeget devine (involuntar) comică în momentul în care se ajunge la prezentarea eroilor postmodernismului românesc. După ce ne invită să privim Pământul de undeva, de pe Lună, prin telescopul imaginației lui teoretice, Mircea Cărtărescu apropie tot mai mult imaginea până când îi prinde în obiectiv pe Liviu Ioan Stoiciu și George Cusnarencu! Dacă nu am ști nimic
Mircea Cărtărescu, critic literar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17906_a_19231]
-
imaginației lui teoretice, Mircea Cărtărescu apropie tot mai mult imaginea până când îi prinde în obiectiv pe Liviu Ioan Stoiciu și George Cusnarencu! Dacă nu am ști nimic despre valoarea scriitorilor (români și străini) inventariați de autorul studiului că promotori ai postmodernismului, am putea admira frumusețea în sine a demonstrației. Mircea Cărtărescu și-a însușit perfect limbajul criticii actuale (așa cum pentru a scrie Levantul și-a însușit perfect limbajul poeziei românești din secolul trecut). Datorită elocventei sale ieșite din comun (o elocventa
Mircea Cărtărescu, critic literar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17906_a_19231]
-
conștiincios al unor jocuri literare studențești și al unor ședințe de cenaclu. Ne doare inima să-l vedem pe astralul poet cu mânecile suflecate, spălând vasele în bucătăria literaturii. Eroizarea generației '80 Deși se străduiește să dea impresia că prezintă postmodernismul, Mircea Cărtărescu pledează, de fapt, pentru el, cu o pasiune rece, foarte asemănătoare cu fanatismul. În timp ce ne vorbește cordial și prevenitor, privirea lui rămâne fixă, ca a unui posedat (este, de altfel, privirea cu care ne întâmpină și portretul fotografic
Mircea Cărtărescu, critic literar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17906_a_19231]
-
cu o pasiune rece, foarte asemănătoare cu fanatismul. În timp ce ne vorbește cordial și prevenitor, privirea lui rămâne fixă, ca a unui posedat (este, de altfel, privirea cu care ne întâmpină și portretul fotografic de pe coperta cărții). Înainte de a pleda pentru postmodernism, autorul cărții pledează pentru postmodernitate. Preluând o încercare de sistematizare făcută de Virgil Nemoianu, el menționează, ca trăsături ale noului stil de viata, numai însușiri atrăgătoare (așa cum ar proceda și autorul unei reclame): "la centralité de l^élément comunication/mobilité
Mircea Cărtărescu, critic literar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17906_a_19231]
-
fizica atomică nu știe cum să reacționeze când află că soția lui vrea să divorțeze) etc. Cu un parti-pris similar este definit și redefinit, în repetate rânduri, pe urmele unor teoreticieni consacrați că Gianni Vattimo, Jean-François Lyotard sau Ihab Hassan, postmodernismul. Deși consideră compromițătoare ideea de progres, pe care o atribuie moderniștilor, Mircea Cărtărescu prezintă trecerea la postmodernism că pe un mare progres făcut de literatură. Argumentele sunt puține și neconvingătoare. Printre ele se numără umorul pe care l-ar avea
Mircea Cărtărescu, critic literar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17906_a_19231]
-
un parti-pris similar este definit și redefinit, în repetate rânduri, pe urmele unor teoreticieni consacrați că Gianni Vattimo, Jean-François Lyotard sau Ihab Hassan, postmodernismul. Deși consideră compromițătoare ideea de progres, pe care o atribuie moderniștilor, Mircea Cărtărescu prezintă trecerea la postmodernism că pe un mare progres făcut de literatură. Argumentele sunt puține și neconvingătoare. Printre ele se numără umorul pe care l-ar avea scriitorul postmodernist: acesta, renunțând la exclusivismul modernistului, știind de la început că nimic nu înseamnă nimic, privește cu
Mircea Cărtărescu, critic literar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17906_a_19231]
-
spune ca superioritatea unui istoric literar constă în a nu scrie o istorie a literaturii (ceea ce, de altfel, este destul de ușor de realizat). Pe de altă parte, Mircea Cărtărescu infirmă el însuși teza imposibilității unei istorii a literaturii, chiar prin Postmodernismul românesc. În lucrarea să, literatura apare mereu ca subiect. Autorul se străduiește să răspundă la întrebarea " Ce a mai făcut literatura în ultima vreme?". În sfârșit, ar mai fi multe de spus despre eroizarea generației ^80. Mircea Cărtărescu plânge pe
Mircea Cărtărescu, critic literar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17906_a_19231]
-
greu să publice cărți. O adevarată nenorocire i se pare faptul că unii dintre optzeciști făceau naveta la țară, ca profesori! Și aceasta în condițiile în care postmoderniștii americani fac navete de căte 2000 de kilometri, cu avionul... Mircea Cărtărescu, Postmodernismul românesc, postfața de Paul Cornea, București, Ed. Humanitas, 1999, 568 pag.
Mircea Cărtărescu, critic literar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17906_a_19231]
-
speranțe volumul celor doi mai sus pomeniți, în nădejdea că voi jubila văzîndu-mi propriile nemulțumiri validate de doi oameni de știință, că voi rîde, cum ar veni, pe socoteala unor giganți de mucava din alaiul uneori atît de deplorabil al postmodernismului (sau poststructuralismului). Dar oricît de dispusă am fost să citesc cu simpatie Impostura intelectuală, nu mi-am putut reprima dezamăgirea încă de la primul capitol. Am descoperit cu stupoare, în Sokal și Bricmont, doi amatori la fel de iritanți pe teritoriul științelor sociale
Un pacifism suspect by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17220_a_18545]
-
se păstra la limita periculoasă dintre sobrietate analitică și o stilistică a ironiei. Singura alinare pe care antipostmoderniști ca mine o pot afla citind cartea stă în generalitățile pe care le expune. Chestiuni de genul diagnosticului sumar dar percutant dat postmodernismului, ca orientare culturală fascinată de obscuritate verbală, un relativism epistemic asociat unui scepticism generalizat față de metodele și conceptele științei moderne, subiectivismn pronunțat și lipsă de respect față de fenomene empirice. Sau de genul identificării celor trei principale efecte negative ale postmodernismului
Un pacifism suspect by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17220_a_18545]
-
postmodernismului, ca orientare culturală fascinată de obscuritate verbală, un relativism epistemic asociat unui scepticism generalizat față de metodele și conceptele științei moderne, subiectivismn pronunțat și lipsă de respect față de fenomene empirice. Sau de genul identificării celor trei principale efecte negative ale postmodernismului asupra mentalului epocii: timp irosit în cercetarea din domeniul umanioarelor, confuzie culturală favorabilă obscurantismului și o diminuare a energiilor stîngii politice. Acesta din urmă ar merita volume de analiză, nu doua-trei pagini cîte îi consacră Sokal și Bricmont. În fine
Un pacifism suspect by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17220_a_18545]