1,516 matches
-
externe și interne devin finalități care guvernează întreaga organizare și dinamică a sistemului. Primul pas deci în analiza sistemelor finaliste îl reprezintă identificarea finalităților externe și interne. Intervine aici un nou postulat al analizei funcționale: postulatul completitudinii funcționale. Conform acestui postulat, un sistem orientat finalist tinde să se autoorganizeze, constituindu-și toate elementele de care funcționarea sa are nevoie, care răspund la toate cerințele sale funcționale. Desigur, de multe ori, sistemele nu sunt funcțional complete. Incompletitudinea lor este însă datorată unor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să se autoorganizeze, constituindu-și toate elementele de care funcționarea sa are nevoie, care răspund la toate cerințele sale funcționale. Desigur, de multe ori, sistemele nu sunt funcțional complete. Incompletitudinea lor este însă datorată unor factori adverși. Odată eliminați, conform postulatului enunțat mai sus, sistemul va tinde să devină complet funcțional. Pentru a fi realizate finalitățile unui sistem, acestea sunt descompuse în „subfinalități” a căror realizare este delegată diferitelor elemente (subsisteme) ale acestuia. Aceste „subfinalități” („subfuncții”) pot fi divizate mai departe
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
au întemeiat o instituție socială sau alta s-au pierdut, dar nu întreaga semnificație a acestora, pentru că ea nu a existat în mod sistematic în mintea lor. Considerarea conștiinței ca intermediar strict determinant în lanțul determinismului obiectiv se fundează pe postulatul raționalității actorilor sociali. Dacă luăm în considerare relația cauzală dintre condiții obiective-forme de organizare se presupune că oamenii concep forme de organizare adecvate condițiilor. Același lucru este valabil și în modelul funcțional de sistem. Caracterul rațional al actorilor sociali se
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
conținutul conștiinței - cantitatea și calitatea cunoștințelor de care dispun membrii colectivității - și prin forma acesteia - prin strategiile sale de desfășurare care, în calitate de fapt social, vor influența și celelalte fapte sociale. Conținutul conștiinței ca factor explicativtc " Conținutul conștiinței ca factor explicativ" Postulatul raționalității agenților sociali, așa cum a fost el formulat mai sus, cuprinde o imprecizie. El nu specifică gradul de adecvare al conștiinței la condițiile obiective. Relația dintre subiectiv și obiectiv nu este de tipul „totul sau nimic”, adecvare sau neadecvare. Ea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
grupe, la familia monogamă matriarhală la cea monogamă patriarhală. Și în antropologia culturală conceptul de evoluție era asociat cu judecăți de valoare. El implica totodată și progresul. Ideea că întreaga umanitate va progresa spre o civilizație de tipul celei europene, postulat fundamental al evoluționismului acestei perioade, a fost suspectatănu numai de ceea ce desemnează antropologia culturală prin termenul de „culturo-centrism”, ci, totodată, și de o puternică implicație ideologică. Voi reda pentru exemplificare doar caracterizarea usturătoare a lui Julian Steward (1973) a orientării
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
coerentă logic. Altfel, ele sunt inoperante. Dificultatea care apare în aceste condiții nu stă în calculul propriu-zis, ci în configurația cunoștințelor care urmează să fie luate în calcul. Presupoziția integrabilității logice a cunoștințelor actuale și potențiale stă la baza unui postulat fundamental al modelului clasic al raționalității: decidentul are capacitatea să identifice deciziile cele mai bune la nivelul cunoștințelor de care dispune la un moment dat. În finalul fiecărei secvențe decizionale, decidentul poate afirma: aceasta este în mod cert decizia cea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Bandura Interesându-se de problemele învățării prin imitație, pe care o consideră una dintre sursele esențiale ale învățării, alături de învățarea prin contiguitate-repetiție și învățarea prin consecințe, Bandura se afirma în mod clar ca un cognitivist de origine și spirit behaviorist. Postulatul său teoretic de bază, care este denumit uneori „paradoxul Bandura”, era că „dacă orice schimbare de comportament implică o schimbare cognitivă, pentru a schimba cognițiile trebuie să acționăm asupra comportamentului”. In lucrările sale ulterioare, Bandura a introdus o perspectivă clar
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de schemă sau de structură cognitivă este postulat, în lipsa unei teorii a memoriei care ar putea explica constanța în timp a comportamentului individual. Este vorba despre reprezentări organizate ale experiențelor anterioare, definite ca „reguli generale, inflexibile și tacite, credințe sau postulate silențioase”. Aceste scheme pot avea grade diferite de complexitate. Modalitățile utilizate de către autor pentru a confirma existența acestora sunt diverse: - reliefarea conținutului tematic al visurilor; - examinarea unor asocieri libere; - răspunsuri la unele teste psihologice; - observarea modalităților obișnuite de structurare a
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
explice individul în întregime, în unicitatea și globalitatea sa. Ele nu sunt „adevăruri” intangibile și imuabile, ci sunt susceptibile de a fi schimbate sau infirmate (criteriu de falsifiabilitate) în funcție de evoluția cunoștințelor în domeniu. Raționamentul hermeneutic Abordarea psihodinamică se bazează pe postulatul conform căruia, persoana fiind o istorie, „certitudinea științifică în cazul respectiv nu se sprijină pe o demonstrație experimentală în maniera în care aceasta este utilizată în cadrul științelor naturii... este vorba despre a înțelege și nu despre a explica”. La fel
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
un substantiv explicativ. Dinamica aparatului psihic este conceptualizată cu ajutorul împrumuturilor analogice de la alte discipline cum ar fi fizica, fiziologia, biologia, etc. Lipsa de consistență sau respingerea unei evaluări critice a ipotezelor, teoriilor și tratamentelor permite evitarea repunerii în cauză a postulatelor și dogmelor, și menținerea coerenței unui sistem închis promulgat de către părintele fondator. Abordarea cognitiv-comportamentală Principiile abordării cognitiv-comportamentale Abordarea cognitiv-comportamentală încearcă să aplice raționamentul experimental studiului conduitelor umane. Ea își propune să explice geneza, dezvoltarea și menținerea problemelor (tulburări, suferințe) identificând
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
discutate, și pacientul încearcă, împreună cu terapeutul, să-și modifice modul său de a concepe relația cu lumea și cu ceilalți cu ajutorul analizei alternativelor. Trăirea unor experiențe noi, în special experiența unei atitudini diferite față de aceste realități neplăcute, permite schimbarea acestor postulate sau verificarea noilor alternative: este vorba despre intervenția asupra comportamentului. Pentru a remedia problemele atenționale ale pacienților, aceștia sunt ajutați să revadă într-o manieră mai selectivă informația, concentrându-se în special asupra unui element oarecare al situației - ceea ce le
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
iubească. Terapeutul: Ce înțelegeți prin aceasta? Pacienta: Mă vor abandona? Terapeutul: Ce vă trece prin minte când vă gândiți la acest lucru? Pacienta: Mă voi pierde, voi rămâne singură. Terapeutul: Ce vă imaginați că se va întâmpla? Pacienta: Voi muri. Postulatul este deci: „Nu sunt perfectă, voi fi abandonată și voi muri”. Credința doamnei S. este de 95%. Ea evocă latura irațională a acestei temeri. Este conștientă că această idee își are originea în anii copilăriei, atunci când era mutată dintr-o
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
se întâmpla acest lucru din cauză că nu era destul de cuminte. Ea explică, de asemenea, că a țintit întotdeauna mai sus, că a pretins de la ea ceea ce este mai bun, lucru care i-a permis să reușească în viață. Pentru a modifica postulatul, pacienta realizează un tabel „avantaje și dezavantaje” în legătură cu păstrarea aceastei credințe. Tabel 4. Avantaje și dezavantaje privind păstrarea acestei credințe Credință înainte: 95% Argumente pentru Argumente contra ” Am nevoie de ceilalți”. „Nu poți supraviețui singură”. „Ceilalți vor întotdeauna ceea ce este
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fac reproșuri”. „Sunt atât de anxioasă încât nu profit de nimic niciodată”. „Soțul meu nu m-a părăsit, deși îl fac să trăiască un infern”. Credință după: 40% Pacienta își dă seama că o serie de gânduri automate și de postulate favorizează apariția anxietății: ea își exprimă nevoia de a învăța să gândească altfel. Are puține speranțe deoarece: „am gândit și am trăit întotdeauna în acest mod”. S-a luat decizia, deci, că următoarele ședințe vor fi axate pe un efort
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
compleze fișa pe trei coloane a lui Beck în care să noteze gândurile negative; - să noteze administrarea de anxiolitice. Feedback In final, se face rezumatul ședinței și pacienta prezintă un feedback pe parcursul căruia reatribuie simptomele manifestate gândurilor sale automate și postulatelor sale. Ea își exprimă, în continuare, îndoiala în legătură cu modificarea lor, deși vorbește despre o stimă de sine net superioară celei pe care o avea la începutul terapiei. Sedința 9 Trecerea în revistă a sarcinilor Doamna S. își exprimă nemulțumirea în legătură cu
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
reluarea lucrului este programată peste cinci zile. Ei nu-i mai este teamă că va face un atac de panică la raionul de mărfuri unde lucrează. Expunere Pentru a acționa asupra cognițiilor, a fost realizată o săgeată descendentă pornind de la postulatul: „Fac un atac de panică la raionul de mărfuri” și imaginarea celor mai rele consecințe: Pacienta - Fac un atac de panică la raionul de mărfuri. Terapeutul - Ce vă imaginați că se poate întâmpla? Pacienta - Incep să țip. Terapeutul - Ce vă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
patra: identificarea schemelor Cea de a patra etapă a terapiei cognitive constă într-o identificare a schemelor subiectului. Studiul gândurilor automate asupra cărora s-a lucrat în timpul ședințelor pentru a le modifica evidențiază unele teme repetitive care se organizează în postulate sau credințe centrale. Faza a cincea: repunerea în discuție a credințelor centrale Ultima etapă își propune flexibilizarea schemei printr-o repunere în discuție a credințelor centrale. Discuția schemei conduce la examinarea consecințelor pozitive și negative pe termen scurt, mediu și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Expunerea în realitate, la situațiile generatoare de teamă, care nu prezintă un pericol obiectiv, este recomandată și efectele sale sunt reevaluate în ședința următoare. Terapiile cognitive au atras atenția asupra unui anumit număr de probleme cum ar fi culpabilitatea și postulatele disfuncționale și a propus modalități de intervenție mai flexibile. Iată un program care poate fi utilizat în practică: 1. Expunere la scena traumatizantă respinsă (imagini, gânduri, senzații fizice). 2. Reprezentarea de comportamente adaptate traumatismului. 3. Acceptarea de imagini de „răzbunare
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a asigura consolarea și protecția care n-a avut loc în realitate. Terapeutul poate utiliza jocul de rol și personifica o imagine a compasiunii care ajută la depășirea traumatismului și la detașarea de acesta. 5. Discutarea gândurilor automate și a postulatelor disfuncționale: personalizare, culpabilitate de a fi suferit un traumatism, iluzia unei lumi juste, stabile și securizante, și necesitatea de a se răzbuna. 6. Detașarea în raport cu traumatismul: cum să dezvolți un plan constructiv de viață în care traumatismul să piardă locul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
că self-control-ul este primordial. - Exigențe înalte: sentimentul că trebuie întotdeauna să reușească perfect. - Sancționare: sentimentul de intoleranță, de nerăbdare, critică adresată celorlalți și propriei sale persoane. Dobândirea schemelor precoce Schemele precoce neadaptate sunt dobândite prin intermediul frustrării în ceea ce privește nevoile emoționale fundamentale postulate asociate unui temperament predispozant. Ele reprezintă, într-o oarecare măsură, amprenta dureroasă a condiționării traumatizante inițiale care se reactivează în timpul evenimentelor resimțite ca fiind asemănătoare în prezentul trăit de subiect. In plan cognitiv, se regăsește noțiunea de contract stabilit în
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de a reuși să rămână abstinent. Recăderea este considerată ca un accident din care subiectul poate învăța și, astfel, restabili starea de abstinență. Modelul prelucrării informației: teoria cognitivă In teoria cognitivă, se consideră că subiectul prezintă unul sau mai multe postulate de bază care influențează prelucrarea informației percepute. Aceste postulate sunt scheme inconștiente care funcționează în mod automat. Distingem două modele de astfel de scheme. în modelul lui Ellis, baza teoretică este aceea că emoția subiectului se datorează percepției iraționale a
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ca un accident din care subiectul poate învăța și, astfel, restabili starea de abstinență. Modelul prelucrării informației: teoria cognitivă In teoria cognitivă, se consideră că subiectul prezintă unul sau mai multe postulate de bază care influențează prelucrarea informației percepute. Aceste postulate sunt scheme inconștiente care funcționează în mod automat. Distingem două modele de astfel de scheme. în modelul lui Ellis, baza teoretică este aceea că emoția subiectului se datorează percepției iraționale a unui eveniment (distorsiune cognitivă). Acest sistem de credințe interne
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
and on stimulating a convergent approach between psychology, ethnography, demography, statistics, geography, law, economy etc. For the philosophical and scientific impact aimed at by the Durkheimian School, one can see the following concluding passage in Bouglé (1938): “En réaffirmant le postulat positiviste et en s’efforçant de prouver par leurs conquêtes la valeur ‘heuristique’ de leurs idées directrices, ils ont amené nombre de philosophes à réagir, ils les ont incités aussi à réfléchir sur les positions classiques de la philosophie en France
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
lumea exterioară. Este adevărat că, În ultimele timpuri, ceea ce părea mai temeinic În științe, principiile geometrice, au fost puse la Îndoială. S-au iscodit anume mai multe geometrii care ar răsturna oarecare adevăruri ale geometriei euclidiene, care păreau nestrămutate, bunăoară postulatul lui Euclid, că prin un punct dat nu se poate duce la o dreaptă decât o singură paralelă sau teorema că suma unghiurilor unui triunghi este egală cu două unghiuri drepte. Dar aceste geometrii, care poartă numele negativ de ne-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În natură” (p. 17) și, aiurea, că, „sub o formă mai mult sau mai puțin limpede, ideea de lege științifică se Împlântă În gândul nostru” (p. 11). Ideea de lege este redată adeseori prin alți termeni ca: principiu, teorie concept, postulat, ipoteză sau formă, ceea ce explică pentru ce termenul lege se Întâlnește mai rar. Așa, tot d1 Picard ne zice că „Într-un chip obștesc se cere de la o teorie ca să fie simplă”, apoi, Înlocuind cuvântul teorie prin lege, urmează mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]