1,812 matches
-
Elena Buțu cuprinde poezii, eseuri, povestiri pentru copii, proză scurtă, fragmente de roman, epigram, catrene, semnate de: Dumitru Botar, Elena Buțu, Maria Oprița Defta, Mișu Fotache, Constantin I. Geantă, Radu Viorel Ispas, Marian Malciu, Aurel Matara, Dahlia Sorana Pană, Andrei Potcoavă, Marinela Preoteasa, Elena Adriana Răducan, Sever Constantin Răduică, Nicolae Rogobete, Costel Ștefănescu, Alexandru Florin Țene, Titina Nica Țene, Ion Vîlceanu și Dumitru Paraschivescu. Antologia închizându-se cu o postfață semnată de Elena Buțu, intitulată”La final ... un adevăr “, din care
SUB EGIDA LIGI SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347307_a_348636]
-
marginea râului. Este dimineață. Razele soarelui inundă regatul munților. Vânătorii de vampiri în frunte cu cei doi căpitani încalecă și pornesc la drum. Se strecoară printre trunchiurile brazilor pe piatra dură a muntelui din care ies scântei la contactul cu potcoavele copitelor. Pe alocuri grohotișul se pogoară la vale. Zările se deschid din nou. Ies din pădurea de rășinoase și în fața ochilor li se desfășoară pieptul puternic al masivului cu culmile sale pleșuve și prăpăstioase. Urcușul devine din ce în ce mai anevoios, copitele cailor
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
Promotor al Ligii ( ofițer de presă ) este și ziaristul și membru cu drepturi depline al ligii, Gelu Dragoș. Putem spune, fără falsă modestie, că am început Atelierul Literar cu dreptul! Când ești înconjurat de tinerețe ( Mădălina Zete, Tabita Pop, Alexandru Potcoavă ), de valoare ( Vasile Morar, Viorica Găinariu Tazlău, Milian Oros, Toma G. Rocneanu, Virginia Paraschiv, Ion P. Pop, Valeriu Turcu Iorga, Aurelia Oancă, Radu Botiș, Ion Hada, Mihai Ganea, Dorina Halas, Gelu Dragoș, Aurelia Velea, Vasile Tivadar, Ioan Meteș Morar, Ștefan
COMUNICAT LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI, FILIALA MARAMUREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348885_a_350214]
-
o aduce primavara), mărțișorul celebrează venirea primăverii și în sufletele noastre, nu doar în succesiunea temporală din calendar. De fapt, a treia lună a anului este numită chiar luna mărțișorului! Mărțișorul, luând diferite forme (de la coșar, trifoi cu patru foi, potcoavă sau orice alt simbol), se poartă de la întâi martie până în momentul când primăvara se instalează în orice colțișor de pământ, atunci când se întorc păsările călătoare, când se aude cântecul cucului sau înfloresc cireșii, iar ca reper, în zona Brăilei, se
SOL VOIOS DE PRIMĂVARĂ de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346795_a_348124]
-
femeie, într-un cal de lemn Și hamuri să-mi pui și căpăstru, Zeiță, călare pe mine, solemn, Strunește-mi copita-n buestru... Împlântă-mi, în pântec, pinteni de aur, Dârlogii să-i tragi cu putere Și voi izbi cu potcoava-n balaur, Căci milă nu am de himere. Lovind, cu sete, cravașa în crupă, Că mă alinti eu simt, doar atunci; Sunt un rebel, izgonit de la trupă, C-am uitat cele zece porunci. Scârțâie lemnul ca un dulce blestem Când
PREFĂ-MĂ, FEMEIE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346478_a_347807]
-
afară am privit, dar... Nu ghiocei și nu brândușe am văzut Nu izvoare curgătoare, nici gâze Nici iarbă sau albine, numai frig Numai ninsoare, norii gri fără de soare La piept mă uit și nu zăresc o floare Simbolul, inima, coșarul, potcoava sau Trifoiul; alb și roșu, lung și de mătase Nu am primit și nu atârnă mărțișorul Gândul mă poartă în timp trecut, departe Când mărțișoare dăruiam, la mame, la colege Când mărțișoare mici și vesele primeam Și cu mândrie pe
1 MARTIE MĂRŢISOR de STELLA REEVES în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345539_a_346868]
-
În fruntea tuturora Sunt șapte frați, și toți, copii De-ai bătrânei Tudora. Când mare Ștefan obosi În jos, pe Valea Putnei Căta loc pentru-a poposi Și a da curs odihnei Cu calul foarte vlăguit Și fără de-o potcoavă Ștefan atunci a nimerit La casa din dumbravă. Bârseștilor, i se spunea La micuța dumbravă Și-o babă la cal îi dădea Un braț stufos de-otavă Străinul ce era- mbrăcat În strai fără de pată A apucat de a mâncat
ÎN MUNȚII VRANCEI de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376971_a_378300]
-
Udreniana, după vizită deconspirată de la Paris cu amica Bica, se vede tot maI ocolită. Însuși protectorul se face acum că plouă, amintindu-și brusc că are nepoți de crescut! Interesant cum îl tot resucitează mass media pe Demis căutându-i potcoavele, ce nu mai scot scântei la ora cucului de seară. Deja, peste țară e o liniște benefică. O să ne obișnuim cu cuvintele puține, dar pline de substanță, din partea Cotroceniului. Însăși distinsa și destinsa doamnă Nuland a venit să-și vadă
TABLETA DE WEEKEND (98): PLEACĂ PONTA ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377064_a_378393]
-
din somn. Își înviorară chipurile cu apă rece de izvor, gustară câteva merinde din traistă și în cele din urmă încălecară. Se strecurară fără grabă printre trunchiurile brazilor pe piatra dură a muntelui din care ieșeau scântei la contactul cu potcoavele copitelor. Pe alocuri, grohotișul se pogora la vale, iar în altele pintenii de stâncă le încetinea înaintarea. Zările se deschideau din nou. Ieșiră din pădurea de rășinoase și în fața ochilor li se desfășură pieptul puternic al masivului cu culmile sale
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
direcție, sau înapoi, ca să-i deruteze pe cei cărora, încă în agonie, le mai pâlpâia în inimi un licăr de speranță. * Pe peron, sub comanda unui gradat, a apărut o grupă de soldați mergând în pas cadențat. Zgomotul strident al potcoavelor și țintelor de la bocancii loviți de caldarâm i-a declanșat o spaimă, precum cea de acasă, atunci când au venit jandarmii să-i ridice. Crezu că pe ea o caută. Se ridică din locul unde stătea și, încet, fără să atragă
(II) ?' IAȘI, IUNIE, 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372134_a_373463]
-
în: Ediția nr. 2075 din 05 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Pasărea își exersa ideea de zbor, avea deschisă o fantă în cer prin care coboară dimineți de argint luminând întunericul din ape. Nu lipsea nici rotundul înalt deasupra, o potcoavă a cailor lunii norocoasă cu o poartă a răsăritului de unde vin magii nopții călări. Ne vor sufla-n sprâncene fosfor și aură luminoasă ne vor pune până ne vom cunoaște măsura în care încap șoapte din visare în conturul unei
EA AR PUTEA ÎNTREBA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376290_a_377619]
-
târg să vândă un măgar. Tatăl și fiul, mergeau pe langă măgar, pe jos, când s-au întâlnit cu niște oameni care i-au luat în primire zicându-le: Ce oameni proști, isi rup încălțămintea și picioarele ca să nu strice potcoavele măgarului". Atunci, tatăl se șui pe măgar și pleca. Curând se întâlniră cu alti călători care i-au luat și aceia în râs: " Ce tata fără pic de inimă, uite, că nu are milă de copilul lui, îl lasă, sârmanul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
târg să vândă un măgar. Tatăl și fiul, mergeau pe langă măgar, pe jos, când s-au întâlnit cu niște oameni care i-au luat în primire zicându-le: Ce oameni proști, isi rup încălțămintea și picioarele ca să nu strice potcoavele măgarului".Atunci, tatăl se șui pe măgar și pleca. Curând se întâlniră cu alti călători care i-au luat și aceia în râs: " Ce tata fără pic de inimă, uite, că nu are milă de copilul lui, îl lasă, sârmanul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
toamnei un copil o floare povârnișuri și pietre un ochi lunecos - ca o tremurare de ape - un cântec săltând pe aproape... În adierea toamnei două mâini fluturând o batistă în vale, o pasăre cu aripa frântă un trandafir rătăcit o potcoavă uitată și-un legământ pângărit... În lumina toamnei dragoste și vânt un cerșetor o bucată de pâine uscată și-un hohot de râs alături, iluzii și predici un copac desfrunzit o privire mirată și sângele meu alergând alergând... 25 oct.
ÎN LUMINA TOAMNEI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379237_a_380566]
-
organizează într-un tot unitar, ca produs al intuiției artistice, dar și ca realizare deliberată de creatorul ei. Vitalitatea cuvântului o dovedește originalitatea, atât în planul creației, cât și în cel al meditației asupra poeziei: „Cuvântule, dezbracă-te încet! Descalță potcoava puterii și spune-mi: pe ce cărare mi-am rătăcit înțelesul, pe ce ușă a zilei să-mi luminez înflorirea, cui să sărut mâna uscată de dor?” Tăcerea, opusă vorbirii, are capacitatea de a schimba fața realității, de a influența
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
de buze, iar împrejurul nărilor tegumentul rămâne nud, formând rinarium-ul. La unele chiroptere, tegumentul din jurul nărilor se cutează formând foițele nazale (formațiuni foliacee) ca niște pliuri, în grosimea cărora se află niște cartilaje subțiri (Fam. Rhinolophidae - partea bazală se numește potcoavă, iar partea superioară ce se prelungește pe frunte se numește lance, între lance și potcoavă se află șaua, continuată superior prin creasta șeii - toate aceste formațiuni folosesc la determinarea speciilor de rinolofide). Pavilioanele urechilor sunt în general nude și au
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
nărilor se cutează formând foițele nazale (formațiuni foliacee) ca niște pliuri, în grosimea cărora se află niște cartilaje subțiri (Fam. Rhinolophidae - partea bazală se numește potcoavă, iar partea superioară ce se prelungește pe frunte se numește lance, între lance și potcoavă se află șaua, continuată superior prin creasta șeii - toate aceste formațiuni folosesc la determinarea speciilor de rinolofide). Pavilioanele urechilor sunt în general nude și au contur ce variază de la o specie la alta. La Microchiroptere - lilieci de talie mică - urechile
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
Aparține ordinului Chiroptera, supraordinul Microchiroptera ce cuprinde un singur gen, Rhinolophus cu 66 de specii, dintre care 5 trăiesc în Europa. Se caracterizează prin faptul că la nivelul nasului prezintă formațiuni cărnoase complicate. Acestea sunt formate din 4 elemente principale: potcoava, lancea, șaua și cresta, care servesc animalului la formarea unui fascicul îngust pentru captarea semnalului de ecolocație. Urechile sunt extrem de mobile, sunt late la baza și ascuțite la vârf. Tragusul lipsește și este înlocuit de o altă formațiune a pavilionului
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
Peninsula Arabică, partea de sud a Asiei până în Noua Guinee și Australia. Se întâlnesc patru specii: Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus hipposideros, Rhinolophus blasii și Rhinolophus mehelyi, dintre care în România există doar două specii: R. hipposideros, R. ferrumequinum. Liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum) Descrierea morfologică: Este un liliac de talie mare. Lungimea corpului este de 52-71 mm, anvergura aripilor de 35-40 cm, antebrațul are peste 53 mm lungime. iar greutatea corpului de 15-34 gr. Culoarea blănii variază în limite mari, de la
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
de 15-34 gr. Culoarea blănii variază în limite mari, de la roșcat-cenușiu, pâna la gri deschis. Abdomenul de obicei este mai deschis la culoare decât spatele. În timpul repausului se învelește cu aripile. Are niște excrescențe cornoase pe nas în formă de potcoavă, de unde îi și provine denumirea. Răspândirea: E răspândit de la nordul Africii și Peninsula Arabică până în munții Himalaia, Koreea și Japonia, incluzând Europa de sud-vest și centrală. Este răspândit în România, formând populații numeroase. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Poate
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
durează de la începutul lui noiembrie pâna în martie. Migrația: Sunt posibile migrații locale din adăposturile de vară în cele de iarnă. Comportamentul social: Formează colonii de zeci sau sute de indivizi. Longevitatea: Trăiesc până la 30 de ani. Liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros) Descrierea morfologică: Este un liliac de talie mică, cel mai mic dintre liliecii cu potcoavă.Lungimea corpului este de 32-45 mm, antebrațul de 37-42 mm, anvergura aripilor de 19 25 cm. Greutatea este de 3,6-10gr. Colorația blănii
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
în cele de iarnă. Comportamentul social: Formează colonii de zeci sau sute de indivizi. Longevitatea: Trăiesc până la 30 de ani. Liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros) Descrierea morfologică: Este un liliac de talie mică, cel mai mic dintre liliecii cu potcoavă.Lungimea corpului este de 32-45 mm, antebrațul de 37-42 mm, anvergura aripilor de 19 25 cm. Greutatea este de 3,6-10gr. Colorația blănii variază de la brun deschis a adultilor, la gri a puilor. Atârnă cu capul în jos, cu aripile
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
25 cm. Greutatea este de 3,6-10gr. Colorația blănii variază de la brun deschis a adultilor, la gri a puilor. Atârnă cu capul în jos, cu aripile în mare masură acoperind corpul. Are niște excrescențe cornoase pe nas în formă de potcoavă, de unde îi și provine denumirea. Răspândirea: E răspândit la nordul Africii, Peninsula Arabică, Asia mică și mijlocie, o mare parte a Europei. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Poate fi întâlnit în munți până la altitudinea de 2000 m, în apropierea
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
mișcare (Ransome, 1990). Performanțele sonarului sunt cu adevărat remarcabile, permițând liliecilor să depisteze fire foarte subțiri, cu diametrul de 0,2 mm sau chiar de 0,05 0,08 mm în cazul speciilor din familia Rhinolophidae. De aceea, liliecii cu potcoavă se prind mult mai rar în plasa de captură decât vespertilionizii. Aceștea din urmă au o rază de acțiune a sonarului de circa 20 m și pot detecta insectele de la o distanță de 8 m, pe când rinolofii trebuie să se
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
prada. (Neuweiller, 1989). Hrănirea în imediata apropiere a vegetației. Speciile care vânează în apropierea solului sau a vegetației și-au dezvoltat strategii aparte pentru ca din multitudinea ecourilor recepționate, să le poată distinge pe cele care provin de la insecte. Liliacul cu potcoavă, de exemplu, preferă să vâneze în vegetația densă. În primele două ore după asfințit, el zboară în jurul tufișurilor și copacilor. Restul nopții și-l petrece în așteptarea prăzii, atârnând de o ramură și rotindu-și continuu corpul pentru a sonda
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]