1,898 matches
-
cu sine însuși" este libertate față de natură, am putea spune. Vocația, ca de altfel toate formele anterioare de personalizare a energiei, dar ea mai mult decât fiecare dintre acestea, nu are justificare existențială decât prin societate, a cărei evoluție o potențează. Prin urmare, ea este prezentă în lume de la începuturile istoriei, dar nu este valorificată deplin în rostul ei specific, raportat la condiționatul natural: invenția unui nou gen de muncă; și nu este valorizată nici raportat la Necondiționat: formarea caracterului a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
teoretic în Vocația... este următoarea: științele omului trebuie să ajungă până la a previziona fapte sufletești, așa cum științele naturii previzionează fenomene naturale; ele trebuie să descopere determinismul propriu vieții interioare și să formuleze principii ale acțiunii educative. "Omul potrivit", cel care potențează energiile naturii, nu poate rezulta decât printr-un determinism care angajează fondul său sufletesc și mediul cultural în care se află. Prin urmare, personalitatea vocațională, corespunzătoare individului care potențează energiile, este rezultatul unor corelații "obiective", iar știința educației, în general
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și să formuleze principii ale acțiunii educative. "Omul potrivit", cel care potențează energiile naturii, nu poate rezulta decât printr-un determinism care angajează fondul său sufletesc și mediul cultural în care se află. Prin urmare, personalitatea vocațională, corespunzătoare individului care potențează energiile, este rezultatul unor corelații "obiective", iar știința educației, în general, științele omului, cunoscând determinismul sufletesc, vor putea înlesni producerea vocațiilor și, lucru încă mai demn de luat în seamă, vor împiedica risipirea energiilor vocaționale. În alte cuvinte, știința educației
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
demersului nietzschean nu respinge o asemenea idee. De altminteri, tocmai ceea ce dă viața omului, rearun-cându-l către originea vieții, anume eterna reîntoarcere, îngăduie și deicidul; dar numai atât cât actul ca atare este încă o simplă posibilitate; produs, el actualizează și potențează la maximum tocmai originile vieții, care nu pot ajunge în ființa lor decât ca absolut. (Poate, ca Dumnezeu!?) Reîntoarcerea eternă stă în posibilitatea oricărui om. Dar numai cei "chemați" o trăiesc: sunt "oamenii nobili". Logica lui Nietzsche, referitoare la conceptul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
După socotința lui G. Deleuze, omul superior acceptă încă afirmația incompletă care nu cuprinde și negația, anume afirmația măgarului: I-A (în germană ja înseamnă da!). Toate deosebirile dintre omul nobil (legiuitorul, noul filosof, aristocratul) și vocația personalist energetică sunt potențate dacă îl substituim pe cel dintâi cu "omul superior", schițat mai sus. Dar tocmai din tabloul acestor diferențe poate rezulta o întărire a elementelor de identitate ale vocației. Acesta a fost rostul evocării tipurilor îmbunătățite de om, a formelor în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
se stabilească permanent"308; el reprezintă un moment al rațiunii, după cel dogmatic și întru pregătirea celui critic), poate și datorită neacceptării unei închideri sociologice, psihologice, politologice a de-mersului său despre om. Personalismul energetic învederează ideea posibilității de a potența în om ceea-ce-este în acord cu mediul natural și social pentru o mai bună așezare a lui în lume, în fond, pentru împlinirea programului său existențial. C. Rădulescu-Motru "descrie" omul supus, prin unitatea sa de existență, unei evoluții personalizante infinite
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de conținut, iar dacă se poate realiza și altfel, rămâne oarecum prescrisă, sugerată, utilizatorul putând alege o variantă dintre mai multe posibile - dar date. Comunicarea prin noile instrumente intervine cu multe bariere, dar deschide și alte porți ce vor fi potențate grație unor abilități tehnice. Ceva se pierde, dar, pe de altă parte, se poate câștiga. Noile tehnologii de comunicare creează noi oportunități, dar și servituți privind prezența noastră pe scena socială. Noul spațiu facilitează o extensie virtuală, o multiplicare a
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Filosofia sa de acțiune, prefigurată În lucrarea Mécanique sociale (1910), conform căreia societatea formează un corp de indivizi ce aspiră mereu către echilibru, acesta fiind asigurat de trei factori - factorul economic, cel intelectual și cel moral -, va fi preluată și potențată corespunzător la nivelul proiectării și conducerii concrete a Învățământului românesc. Teza autoreglajului, perspectiva completitudinii funcționale, spiritul pragmatic și utilitarist sunt principii care au fost aduse de reforma haretiană și resorbite mult timp de sistemul românesc de Învățământ. Opera sa vădit
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
acestea să survină În realitate. Inversiunea dintre axiologic și ontic este la fel de păcătoasă, la fel ca lipsa valorizării unor calități deja materializate. Într-adevăr, cele două niveluri de evidențiere (un anumit fapt și recunoașterea valorii acestuia) se stimulează și se potențează reciproc, dar În nici un caz prin lipsa unui anumit termen. E ca și când am acorda unui scriitor un premiu Nobel În speranța că, mai apoi, ar lupta din toate puterile pentru a-l merita și a-l obține cu adevărat. Educația
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
să «vadă» pe cel ce are acest simț, dar nu a fost crescut cum trebuie și nici nu privește unde ar trebui” (Republica). Identificăm la Platon teza nevoii asistării și intervenției din partea educatorului, prin orientări nimerite, pentru a identifica și potența registrul spiritual din fiecare dintre noi În perspectiva devenirii și autodevenirii. „Simțul” luminii este pus la treabă prin iluminare, iar educatorul are datoria să Îndrepte privirea discipolului spre lumina autentică. Lumina este purtătoare de adevăr și cunoaștere. Ea alungă Întunericul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
care se cunoaște pe sine (cu tot bagajul său cultural), se valorizează pe măsură și se relaționează cu Înțelegere și respect față de cei din jur. Conturarea profilului religios al individului nu vine În contradicție cu pluralismul și diversitatea, ci o potențează, Îi dă substanță și consistență. Europa are nevoie de oameni bine centrați spiritual și religios. Prin delimitare și comparare, ne prezentăm propria ființă, ne proiectăm diferit Într-o unitate de conștiință și de evoluție. În al cincilea rând, prin educația
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
religioase școlare (vezi situația din trecut, când școala repudia și excludea raportarea la valorile sacre), școala să intervină cu un plus de reflecție și de semnificare sau integrare culturală a sacrului (cum pare să se Întâmple acum), iar comunitatea să potențeze (să prescrie) un anumit tip de conlucrare dintre școală și biserică. Oricum, ar fi de dorit ca Între cei trei factori să existe o coerență și o completitudine acțională, o conlucrare reală pe bază de competențe specifice, nu un raport
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
educațional (extrasau perișcolare). Identitatea unei comunități de Învățare este Întreținută atât de valori explicite (limba de predare, referențialul cultural dominant), dar și prin elemente suplimentare ce caracterizează comunitatea respectivă (religia, mentalul colectiv). Climatul cultural, ca fundal al procesului educațional, este potențat și prin registrul religios. A exclude elementul de specificitate religioasă din cadrul acestui angrenaj Înseamnă a-i priva pe elevi de unul dintre elementele de spiritualitate cele mai Însemnate. Pentru a fi format, un elev are nevoie nu numai de autoritate
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Îl putem admira pe Socrate, dar de Închinat ne-nchinăm lui Isus Hristos. Prin Socrate rămânem În temporalitate, iar prin Isus batem la porțile veșniciei. La Socrate ne uităm, iar lui Isus ne rugăm. Primul este mare ca mulți alții, Celălalt potențează „măreția” din noi prin raportare la unicitatea Măreției Sale. 10.5. Binele și răul Încep În minte Iată un gând frumos și o chemare subtilă: Lucrurile sunt afară de minte, dar ideile lor stau Înăuntru. În minte este, prin urmare, puterea
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Îi sporește valoarea. Iar această discursivitate Însoțitoare poate fi oferită și prin intermediul suporturilor electronice (vezi efectul formativ al comentariilor sau dezbaterilor cu subiect religios). Nu mai vorbim despre activitățile misionare, informarea instrumentală, desfășurările social-caritabile sau implicațiile cultural-educative ce vor fi potențate astfel. Pentru faptul că lucrurile cunosc o atare evoluție, avem deja multiple probe: „dublarea” așezămintelor mănăstirești sau bisericești cu „Înfățișările” lor digitale (pagini Web), multiplicarea unor ipostaze jurnalistice În variante online, apariția unei cyber-culturi de factură religioasă, structurarea unor rețele
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
puteri ale lumii; constituie elemente pertinente spre a putea caracteriza această politică drept îndrăzneață și dinamică, dar, în același timp, înțeleaptă și echilibrată bazată pe o apreciere judicioasă a evoluției vieții internaționale, izvorâtă din înțelegerea profundă a intereselor României și potențată de un înalt devotament al diplomaților față de țară și de grija pentru destinele neamului nostru. Niciodată, ca în această perioadă (anii '60 -'80), politica externă a României nu a fost mai strălucită, iar diplomația română nu a fost mai îndrăzneață
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
modelelor culturale ale elevilor - îl constituie înțelegerea unui fenomen istoric inedit: copiii și adolescenții sunt, și la noi, prima generație care, fizic și simbolic, crește cu „televizorul”. Studiile scot în evidență coincidența nedorită și consecințele a trei fenomene care se potențează reciproc: oferta masivă de programe TV cu conținuturi violente (semnificativ peste mediile din televiziunile occidentale); gruparea minorilor în categoria cea mai expusă a marilor consumatori de TV având toate șansele să-și construiască o identitate de „homo videns” și să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
întruchipează la modul cel mai activ calități deosebite de inteligență, trăsături de violență și de caracter, de competență profesională etc., pe care tind cu ardoare să și le apropie. Procesul de imitare este posibil pe fondul existenței unor disponibilități interne, potențate de către structurile psihice proprii individului (cognitive, afective, motivaționale, voliționale), susținerea și realizarea acțiunilor specifice modelului ales. Există și riscul unei identificări exagerate, unor preluări necritice, cu consecințe negative în plan caracterial și comportamental. Numeroase cercetări au scos în evidență faptul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
sau striviți de un sistem care nu acceptă verticalitatea morală (cazul juristului Șerban Strava, neadaptatul a cărui distrugere psihică și fizică constituie oglinda de umbră în care se adâncesc spaimele și revoltele adolescentine). În sfârșit, varianta integrală, necenzurată, Țarcul (2002), potențează prin accente de profundă demascare a unui regim funciar odios trama narativă deja configurată. SCRIERI: Neliniște în detașament, București, 1956; Seri albastre, București, 1960; Seri albastre, I-II, București, 1964; Colegi de clasă, București, 1961; Lună beată, București, 1962; Liniștea
ANTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285386_a_286715]
-
monedei, după cum tot așa de evident este că au existat oameni sub diferite forme evolutive. Odată cu recolta, cu munca, apare și schimbul, după care se impune moneda. Moneda este, deci, o instituție a organizării umane, un "ceva" care întregește și potențează civilizația umană. Munca este o activitate conștientă a omului de desprindere a unor obiecte din natură, așa cum ne-au învățat la școală marxiștii. Când spunem că moneda este o "instituție socială" folosim termenul de social din limba romană prezentă, dar
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
sub regele Cresus (ne relatează Herodot). A fost un pas important în punerea de acord, în epocă, a nivelului de dezvoltare a relațiilor de schimb cu puterea intermediarului acestor relații, banul, de a le mijloci și chiar de a le potența. Deși au utilizat ca bani și lingouri din bronz, romanii au moștenit interesul grecilor pentru moneda bătută. Organizarea monetară greco-romană, bazată pe moneda metalică bătută avea să supraviețuiască încă multe sute și sute de ani, dacă ne gândim că moneda
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
politici economice, subtil și foarte particular de la o țară la alta. Cursul de schimb și inflația depind de fluxurile financiare internaționale și de atractivitatea unei economii pentru capitalul internațional. Moneda discreționară din hârtie 713 "hrănește" un spațiu geografic sau altul, potențând o economie sau un spațiu regional în funcție de randamentele, oportunitățile sau interesele politice ale acestui spațiu. Moneda de hârtie discreționară este, prin sine însăși, un spațiu al maximei inovații tehnice și al circulației ample, bazate pe încredere și risc mai mult
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
dar poate veni din zona economiei reale, adică o boală a corpului, care se răspândește în sânge și apoi în tot organismul. Totul este un tot, iar răul mic poate deveni un rău generalizat, după cum un început de bine poate potența întreg organismul. Funcția de producție, adică proprietatea banilor de a produce avuție prin intermediul unui organism economie pe care-l susține și potențează, este o funcție cu dublă acțiune și cu dublu efect. De aceea, folosința banului are două sensuri. Putem
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Totul este un tot, iar răul mic poate deveni un rău generalizat, după cum un început de bine poate potența întreg organismul. Funcția de producție, adică proprietatea banilor de a produce avuție prin intermediul unui organism economie pe care-l susține și potențează, este o funcție cu dublă acțiune și cu dublu efect. De aceea, folosința banului are două sensuri. Putem obține efecte favorabile sau nu, în funcție de modul cum gândim și cum aplicăm politicile economice și monetare. Dacă obținem un efect favorabil sau
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de producție, pe atât de prisos apar ca mijloace de subzistență, ca bunuri de consum. (...) ele apar oarecum ca o lumină solidă care este dezgropată din adâncuri, argintul reflectând toate razele de lumină în compoziția lui originală, în timp ce aurul reflectă potența cea mai înaltă a culorii roșul". Karl Marx, Contribuții la critica economiei politice, Editura de Stat pentru Literatură Politică, București, 1954, p. 164. 457 Nicolae Dardac, Teodora Barbu, Moneda, Editura ASE, București, 2009, p. 21. Vezi și: Nicolae Murgu, Mugur
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]