4,003 matches
-
ești un creator, un creator pe tărîm social, așa cum eu încerc să fiu pe tărîm literar, ori cum un cunoscut de-al meu, inginer, este pe tărîm științific. Oamenii ca noi au nevoie nu numai de femei care să le potolească foamea cărnii; asta, cum singur ai remarcat-o, se poate întîmpla și într-o cameră de hotel. Marii creatori au știut să aibă lîngă ei tovarășe de viață, de credință, femei care să creadă în ceea ce fac ei, să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
autobuzul local. Studenta sărută copilul din brațele tatălui, apoi, pentru că celălalt s-a depărtat cam mult, îi face semn cu mîna. Am, am! țipă copilul, iar maică-sa, lăsînd iarăși sacoșa în zăpadă, face un gest nervos, să-l liniștească. Potolește-te, dragă! o roagă soțul. Vezi că ți-l dau și pe ăsta acuși! spune femeia nervoasă, continuîndu-și drumul. Țăranul și țăranca pleacă spre gară, să ia, mai departe, trenul. Dorin se uită speriat la o femeie în doliu, aflată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de membrană. Mi-am scuturat capul cu putere într-o parte și în cealaltă, simțind șuvițele de păr atingându-mi fruntea și sprâncenele. Chiar în clipa în care mă trânteam înapoi pe scaunul acoperit cu pluș, închizând ochii pentru a potoli ploaia de scântei aurii produse de retină, mi-am dat seama că totul fusese în zadar. Mă aflam încă în vagon, iar profesorul era tot în fața mea. — Nu încerca să fugi, spuse el. Monstrul îmi citea gândurile. — Băiete, tu ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
lui vâscoasă. Termină exploziv, împingându-și pentru ultima dată penisul aproape amorțit în dosul lui Dan, cu pieptul slab și sfârcurile excitate împinse în față ca și când ar fi rupt banda de la linia de sosire într-o competiție atletică, apoi se potoli. Se potoli, privi în jur și îl văzu pe Dan cu o expresie de agonie în ochi, o privire de căprioară muribundă, de o stupizenie inocentă, și observă cum, din craniul lui zdrobit, se prelingeau bucăți sure, un terci cenușiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Termină exploziv, împingându-și pentru ultima dată penisul aproape amorțit în dosul lui Dan, cu pieptul slab și sfârcurile excitate împinse în față ca și când ar fi rupt banda de la linia de sosire într-o competiție atletică, apoi se potoli. Se potoli, privi în jur și îl văzu pe Dan cu o expresie de agonie în ochi, o privire de căprioară muribundă, de o stupizenie inocentă, și observă cum, din craniul lui zdrobit, se prelingeau bucăți sure, un terci cenușiu care păta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
de imitație ciudată, ca un cartof în formă de penis. Margoulies simți că-l ia cu leșin. Așa era. Respiră adânc și prin față începură să-i defileze toate materialele din literatura de specialitate legate de anomaliile genitale. Dar se potoli în câteva secunde. Se liniști pentru că luase două decizii, decizii cu bătaie lungă, care, cel puțin după părerea sa, îl deosebeau de alți medici generaliști care s-ar fi pomenit confruntați cu o astfel de situație. Erau niște decizii ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Naomi. Am mai vorbit despre solilocviile oribile ale lui Alan. Era ocazia excelentă pentru unul dintre acestea.) Încă avea în fața ochilor imagini șocante, numai că acestea se estompau. Știa că, odată cu trecerea timpului, după ce furia lui Bull se va fi potolit, vor dispărea cu totul. Privea atent trăsăturile frumoase ale soției sale. Așadar, aceasta era explicația pentru mirosul ca de ouă - „crea”. Își dădu seama că, devenind conștient de sarcina nevestei, starea de repulsie fiziologică îi dispăruse. Ba chiar își imagina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
se despică. Din crăpături țâșnesc vâlvătăi puternice care ard pădurile, iar puhoaie de apă înghit lanțurile muntoase. Diavolii și animalele sălbatice făceau ravagii, iar omenirea trăia nenorociri cumplite. Nemaiputând răbda, oamenii îi cer lui Nüwa să ucidă demonii și să potolească puhoaiele, apoi să realizeze o lucrare grandioasă, aceea de a reconstrui Cerul și Pământul. Nüwa culege mai întâi trestie și paie și le pune în crăpătura cerului, peste care stivuiește apoi pietre de culoarea cleștarului. Și pentru că pietrele de culoarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
brațele, încercând să îmbrățișeze soarele. Însă acesta era mult prea fierbinte. În plus, îi era sete și se simțea obosit. S-a dus la Fluviul Galben, a cărui apă a băut-o dintr-o singură sorbitură. Dar tot nu-și potolise setea, așa că a băut și toată apa din râul Weishui. Și pentru că îi era sete în continuare, s-a îndreptat spre nord, unde se găseau mai multe cursuri de apă lungi de mii de li (doi li înseamnă un kilometru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
lui și regreta că n-a reușit să-l ajute. A aruncat la mare distanță bastonul din mână și unde a căzut acesta, a crescut o pădure verde și deasă de piersici, care îi apăra pe drumeți de soare. Fructele potoleau setea oamenilor, ajutându-i să-și continue drumul, plini de energie. Povestea lui Kuafu, cel care alerga după soare, exprimă dorința oamenilor din China antică de a învinge seceta și arșița. Kuafu a murit, însă dârzenia și dăruirea lui nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
îl zăriră, toate animalele se făcură pe dată nevăzute, așa că mult drum a făcut tigrul, fără nici un spor. În cele din urmă, observă într-o vale, o vulpe bătrână și, arătându-și colții fioroși, vru s-o înhațe, ca să-și potolească foamea ce-l chinuia cumplit. Vulpea, vicleană din fire cum era, a găsit repede o cale să scape din ghearele fiarei. Deși peste măsură de înfricoșată, își stăpâni tremurul din glas și îi zise tigrului: Hm! Văd că degeaba ți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
temeau cumplit de asemenea fenomene. Împăratul credea, însă, că zeii s-au supărat pe oameni. Prin urmare, a dat ordin să fie majorate taxele și impozitele plătite de populație, iar fondurile strânse să fie folosite pentru intensificarea activităților superstițioase, ca să potolească mânia zeilor. Un om de știință din acea vreme, pe nume Zhang Heng, care făcuse studii aprofundate în domeniile astronomiei, calendarului și matematicii, nu credea în propaganda superstițioasă a curții imperiale. După părerea sa, cutremurul de pământ era un fenomen
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
mai bună bucată de carne." Revenind acasă, femeia văzu cu stupefacție cum bărbatul ei se pregătea să taie porcul. Cum?, spuse ea, Tu ai luat-o de bună? Când am spus de tăierea porcului, eu am vrut doar să-l potolesc pe micuț! N-ai dreptate să vorbești așa. În faptele sale copilul își imită întotdeauna părinții. Mințindu-ți fiul, îl înveți să mintă la rândul lui. Dacă își va da seama că-l înșeli, el nu va mai avea încredere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
în sus uniforma de elev, mă rog, banală, râde prefăcut, hi-hi-hi, cu capul într-o parte, strigă-ntruna ce țăran! ce țăran! eu văd roșu în fața ochilor, asta e, sunt născut în zodia taurului, mă reped spre ea s-o potolesc, s-o oblig să tacă, țin între degete un creion chinezesc a-ntâia tocmai scos din ascuțitoare, ea se zbate fiindcă nu-i o făptură supusă (v-am spus, a reușit să nu fie poreclită Sârmoasa, deși dinții ei sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
a tras sub tocul unei uși (tata se pricepea foarte bine la ce trebuie făcut când e câte-un cutremur), ne sprijinea cu brațele și am stat acolo lipiți unul de altul, mult, mult de tot, până când obiectele s-au potolit, trosniturile, tropăiala, clănțănitul, bâțâitul și bufniturile au încetat, lumina electrică s-a oprit, a rămas doar lumina lunii (o lună mare și roșiatică) și au început să tropăie oamenii, să iasă din blocuri ca furnicile din mușuroaie, să țipe și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
cred că pierdeam) și am vrut să plec acasă, mi-a ascuns ghetele când eram gata să ies pe ușă, a râs cât le-am căutat, abia când am găsit încălțările în cămară, în spatele unui săculeț cu morcovi, s-a potolit și m-a rugat să mai stau; a scos dintr-un sertar niște reviste mototolite, nu cu poze, ci cu desene cu gagici goale în tot felul de poziții, am rămas să mă uit, cum să pierd așa ceva, mă îngrozea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
dacă vreau, ăsta în afară să se dea mare e vai de capu’ lui. Ha!, și Pipiță a făcut o schemă dintr-un film cu Brusli pe care l-a văzut la video, Migu nu s-a impresionat prea tare, potolește-te, atât i-a zis, văzuse și el filmu’. Să stau să se încalțe. Primu’!, zice Pipiță și o taie în jos pe scări, se aruncă pe balustradă, alunecă, bufnește îngrozitor, se dă iar pe balustradă, cade pe trepte, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
nu mai poate el. Pipiță îmi scoate limba, are ceva viteză, m-am enervat și eu rău, sare gardu’, încearcă să fandeze, stânga, dreapta, îl apuc cu o mână de tricou, se trage ca nebunu’, gata, te-am prins, se potolește, mă potolesc și eu, îi dau drumu’, o ia din nou la fugă, da’ să creadă el că mai alerg io după proști ca el. Lasă-l mă că e ofticos, zice și Migu, fricosu’ ofticosu’!, Pipiță se dă mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
poate el. Pipiță îmi scoate limba, are ceva viteză, m-am enervat și eu rău, sare gardu’, încearcă să fandeze, stânga, dreapta, îl apuc cu o mână de tricou, se trage ca nebunu’, gata, te-am prins, se potolește, mă potolesc și eu, îi dau drumu’, o ia din nou la fugă, da’ să creadă el că mai alerg io după proști ca el. Lasă-l mă că e ofticos, zice și Migu, fricosu’ ofticosu’!, Pipiță se dă mare, dansează din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
fumu’ n-ar mai fi ieșit din mine, Bebe se spărgea de râs, așa, mă, bravo, ești băiat mare, da’ nu mai tuși ca bou’ că ne dai de gol, îi dădeam în continuare de gol, oricât vroiam să mă potolesc, mai trage o dată, băi, nu, gata, ajunge, mâna lui Migu era acum ceva mai moale, am țâșnit afară, am mai apucat doar să văd cum se dărâmă acoperișu’ cazematei, să-l aud pe Bebe cum se leagă de morții mei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
spre ieșire, iar când s-a ridicat, am reușit, bravo Pușița, bis, s-o dau cu capul de ușă. Plângea ca o disperată, naiba s-o ia. Nu a contat nici un moment faptul că Uca mi-a strigat să mă potolesc și chiar a încercat să mă țină.Vedeam negru în fața ochilor. Iar acum am să mă opresc ca un laș, nu, ca ultimul dintre lași, ca și când nu s-ar mai fi întâmplat nimic atunci: nimic despre mâna care a lovit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
că eram niște ființe cît se poate de normale. Nu mai e nevoie să spun, sosirea acestei hîrtii proaspete pe care nu se căcase, nu se pișase și nu făcuse nimic nimeni, n-a avut tocmai darul de a-mi potoli pofta, așa că probabil, imediat ce am fost În stare să merg de-a bușilea, bălăbănindu-mă pe picioare și să ies din colțul meu Întunecos afară, În pivnița luminată de lămpi de neon, pentru mine imensă ca un ocean, mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
ploii, huruitul mașinilor Încetase și el, iar acum nu se mai auzea decît mugetul ploii. Mă simțeam agitat și deprimat și mi-am petrecut toată dimineața plimbîndu-mă tîrșîit prin prăvălie, Încoace și-ncolo, Încoace și-ncolo. Ploaia nu s-a potolit ; la prînz, cerul se Întunecase deja, și m-am hotărît să mă duc sus și să cînt. Era dificil de urcat cu Liftul și respirația grea mi se auzea amplificată de liniștea apăsătoare din jur. Lumina din cameră era diferită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
și parcă nostalgic, ca și cum ar fi auzit glasul unui prieten ce pleca pentru totdeauna. Rowe stătea pe prima treaptă, În așteptare: bomba venea de-a dura spre ei. Omulețul se ghemui și mai mult În fața pisoarului. Șuierul păru să se potolească, apoi bomba explodă, făcînd să se cutremure pămîntul sub picioarele lor. După care se așternu o tăcere grea, curmată doar de fîșÎitul molozului ce se scurgea pe trepte. Peste cîteva clipe, o altă bombă se rostogoli spre ei. O așteptară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Digby spunînd: „Închide ochii“ Se văzu Într-o Încăpere plină de flori, În care se auzea susurul unei fîntîni țîșnitoare. Anna ședea lîngă el, paznică vigilentă a ignoranței lui. Iar el Îi spunea: „Firește, ai un frate... țin minte!...“ Se potolește parcă, auzi el un glas. Nu credeți? — Ce-ai de gînd să faci? Era ca una dintre pozele trucate din revistele pentru copii: te zgîiești la ele și vezi ceva, să zicem un vas cu flori, apoi Îți ațintești privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]