2,294 matches
-
poarte ... Deci, coborând, își sună avocatul, Spunând că și-a pierdut de tot răbdarea Și vrea să dea în judecată ... Statul, Căci are documente, o mulțime, Spre a obține, ferm, retrocedarea Poienii Țapului, în întregime! FINIIS CORONAT OPUS Când final,potopul s-a sfârșit Cu măestrie Noe și-a parcat Pe-un munte arca și a debarcat Întregul lot de fiare ce-a pornit S-ocupe globul (cert s-au înecat Toți oamenii, conform cu vechiul mit!) ... Deci, de uităm de darwinism
SONETE (3) de EUGEN DEUTSCH în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362843_a_364172]
-
așezați pe frunte și o lacrimă de sânge Și norocul meu-potcoavă mi-l vor dezîndolia Că mă doare umbra morții ce m-atinge și mă strânge Ca o menghină de foc...Ghimpii mi se-nfig în vise Găuri negre vin potop și nu am unde m-ascunde Un deșert m-a găzduit, infinit cu oaze-nchise În genunchi mi-e locu-ales, unde doliul mă pătrunde... Doar un glas aștept să-mi șteargă un coșmar ce-l am demult Însă nu mă
NOROC ÎNTEMNIŢAT de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363039_a_364368]
-
auzi, române, un dangăt de clopot Un vuiet amarnic foșnind din Carpați Durerea străbună ce plânge în clocot Când frații de-o samă își cheam-a lor frați, Tu n-auzi cum fierbe de jale pădurea Tăcerea de secoli își varsă potopul Te strigă din vremuri uitate securea Scânteia dreptății să zgândăre focul. Tu n-auzi, române, cum sângele-n vene Vuiește-n cadență și strigă-nfundat Te cheamă strămoșii, trecutul tău geme, Copii-își așteaptă un tată bărbat .. Te scoală, române, te
TE SCOALĂ, ROMÂNE, TE STRIGĂ IAR GLIA .. de DAN BORBEI în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362316_a_363645]
-
nor și plâng odată cu el, dar de cele mai multe ori mă identific cu acele culori ale curcubeului după ploaie. Ce poate să fie mai frumos, să fii un curcubeu, să înfrumusețezi cerul și să aduci culoare și bucurie oamenilor, după un potop de ploaie? Iubesc tot ce mă înconjoară: oamenii, plantele și animalele. Fără aceste „vieți” eu nu pot exista în acest Univers, mă bucur pentru fiecare clipă trăită aici, pe Pamânt. Îi mulțumesc bunului Dumnezeu că mi-a dăruit Viața și
TAINA SCRISULUI (50) – CUVINTELE MELE DE SUFLET de VASILICA ILIE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362467_a_363796]
-
flori/ Culeg cu iubire și-așez subsiori/ Petale rănite din cupe de crin...// Mă-nvăluie apele tulburi ce curg/ Șuvoaie m-acopăr dar eu le ignore/ Mi-e gândul durut de tristețe și dor/ Îmi tremură trupul în tristul amurg.// Deodată potopul din jur se oprește/ Dar stau nemișcată timid-așteptând/ O rază de soare s-apară râzând/ Căci ploaia din mine căldură-și dorește.// Speranțe de bine-mpletesc în cununi/ Și doruri aștern în tăceri ferecate/ Cărări de lumină râvnesc, din păcate
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
uită. Pisc și abis, contrast lumină și-ntuneric, omul te-nalță, te coboară, în depărtări imense, sub triste constelații, noian de-ntinse ape, refluxul din genuni, adâncul-ametist,pe margini de prăpăstii, pustiuri și tăceri, frânturi de realitate, șoapte, imense ziduri, potop de suferinți, prin oglindiri de umbre furtuni nenumărate. Din lacrimă de stea, călătorind prin ceață, oceanul de lumini, răsare-o albă floare, surâs purtat în suflet pe-aripă de vânt prin timpuri, lumina păcii este și dincolo de moarte o viață
EXODUL CUVINTELOR de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361193_a_362522]
-
Dionysos, protectorul divin al teatrului” mi-a relatat, printre altele, Dimitris (nu i-am reținut numele complet), unul dintre localnicii cu care am vorbit în timpul paradei din ultima seară a festivalului. Sunt convinsă că va fi foarte interesant „Kataklysmos” - Festivalul Potopului, care este unul absolut autentic, desfășurându-se an de an la 40 de zile de la Învierea Mântuitorului nostru Isus Hristos, în ziua de Rusalii, unic în felul său și având un caracter păgân. Se desfășoară la malul mării. Originile acestei manifestări
LIMASSOL (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361182_a_362511]
-
În buzele tale? În amurgul ce se arată seara, În florile ce se aștern în cale? Absorb mireasma lor cu nesaț, În peisajul Terrei etern, Mergând cu tine braț la braț, Privindu-mă atât de matern. Contopit în al privirilor potop, Mă simt atât de fericit, Căci iată al vieții scop, Cu tine mi s-a împlinit. Referință Bibliografică: Absorb miresme / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 229, Anul I, 17 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai
ABSORB MIRESME de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360875_a_362204]
-
s-a auzit de aproape: "ghici, cine-i ?" ...Bucurie mare, îmbrățișări, săruturi și treptele până la etajul unu, apoi camera ce i se rezervase. Gânduri năstrușnice-mi treceau vijelios prin cap și graba ei în a se deplasa până sus ori potopul de îmbrățișări nebunești și săruturi pasionale de îndată ce am închis ușa, mă încurajau să cred că toate se vor transforma într-o realitate plină de farmecul extraordinar al dăruirii într-o voluptate desăvârșită. S-au prăbușit aproape toate în momentul în
SECVENŢE DE IERI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364126_a_365455]
-
Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 947 din 04 august 2013 Toate Articolele Autorului Eram în seva florilor mire, fluturii odihneau pe corole, nestatornici cum sunt plecau de la una la alta. Citeam în liniștea cu arome, totul se desfășura într-un potop de petale frumuseții aduse zălog. Prin subțirele cânt al frunzelor vara se strecura-n poveste, luam mâna ta și o palpam ușor ca pe o piatră cu suflet. Din înaltul tot mai senin ca un semn lăsat de atingere umbra
SUBŢIRELE CÂNT AL FRUNZELOR de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364184_a_365513]
-
Sa. De scârbă i-a aruncat pe o planetă periferică și, o vreme i-a lăsat să se descurce singuri. A fost ceva de jale! Omorau ăia tot ce prindeau! I-a mai blagoslovit El cu câte un cutremur, un potop, ceva tzunami, vulcani, boli cumplite, molime, fiare uriașe mereu hămesite... Nimic! Ferocitatea fiarelor era un fel de gângureală pe lângă ce puteau face băieții. Plus că aveau și o putere de reproducere, ceva de spaimă. Le-a mai trimis și ceva
MIRABILE VISU de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364201_a_365530]
-
care au contribuit și bogățiile aduse din coloniile răspândite în lumea largă. Ceața care alterna cu momente senine sau cu puținul surâs al soarelui ne trimitea cu gândul la sfârșitul lunii februarie, de parcă nu ar fi putut exista pe lume potopul de gheață și frig din care tocmai plecasem, cât pe ce să pună stavilă plecării noastre în Europa. Am plecat din Londra încă păstrând zâmbetul, privind cum circulau șoferii cu volanul în partea dreaptă a mașinii și pe partea stângă
LA CONCERTUL DE ANUL NOU ÎN VIENA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364134_a_365463]
-
iubirea mea semeața E-o clipă ce-aș scălda-o mereu în nemurire. Îmi cresc din suflet ramuri cu muguri de iubire. Zvâcnirea aripioarei de flutur colorat În inima o simt atunci când mă privești De-mbrățișez pământul și cerul înstelat! Potop de nestemate învăluite-n dor Ne-acoperă-n seninul nopților fierbinți. Când trupul îți ating cu formele-ți sculptate Sângele în flăcări pulsează... și m-alinți. Șoptești, că sunt o taină, un vis plin de lumină, Ce îți aduce mintea la limită
IMI CRESC DIN SUFLET RAMURI de DOINA THEISS în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368406_a_369735]
-
Cantec > ROMANȚĂ FĂRĂ PORTATIV Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 867 din 16 mai 2013 Toate Articolele Autorului Romanță fără portativ Răscoală neagră se-ntindea pe cer, Cobind se adunau triburi de ciori; Se-nvălmășeau ca boabe de piper, Potop înaripat și negru-n zori. Mut se-mpleticeau sălcii bătrâne Șoptind bizar, sub cer capitonat. Toamna și Iarna tot zâne bune, Îmi bat la geam jilav, anticipat. Pogoane-i risipit un gând sub nori, Sorb patima din somnul abisal. Tăceri
ROMANŢĂ FĂRĂ PORTATIV de STELIAN PLATON în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/368395_a_369724]
-
umple cu fructele de mare, pe care să le schimbe c-o măsură bună de orez, să aibă de-ale gurii. Atunci ca niciodată părere de rău îl încolțise, că n-avusese minte să-și lege de umeri două coșuri! Potop de roadă-i oferise prietena lui, marea! Și numai o lăsare în adânc făcuse... Dar, când la suprafață fu să iasă, îl izbiseră talazuri îndrăcite de furtună și stânci colțoase îl plezniseră furioase. Îl năuciseră bine sărăcindu-i urechile de
UN COPIL SUSPINĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368547_a_369876]
-
la pântec, să usc lacrima de mume jarului să-i fiu eu cântec! ... Auzea ca prin vis, versurile cântate de draga lui, de câte ori îi pândise urgia. Strângea în mâini, patimile suflecate de viață, de pe obrajii florilor, mugind insistente în jugul potopului ce le jertfise, haotic. Floricică de pe șes colea-n drum de codrul des, odihnește talpa-mi ciuntă și-mi alină vorba-mi multă... ... Îi veneau în minte doinele dragei lui. Împleti două coronițe de flori, și apoi începu să le
PANTOFI DIN ROUĂ AMARĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368549_a_369878]
-
ape, Jaful puhoiului urlă-năbușit, Mătură poduri, drumuri vrea să sape Lăsând găuri în pământul nămolit. Prada înoată, un timp, rotitoare Pune la-ncercare duhul pământesc Gravă tânguire prin clipele-amare Pe aripi de umbră-i destinul lumesc. Arde stihia!.. Afară-i potopul, De jur-împrejur ape deșirate ... Văzduhu-i bolnav..,apa-nghite totul?! Abia poți gândi la cele-ntâmplate ... Referință Bibliografică: STIHIE / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1311, Anul IV, 03 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Lia Ruse : Toate Drepturile
STIHIE de LIA RUSE în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367827_a_369156]
-
sfere mai bine decât ar fi putut să o facă oricare dintre armele mele. Cu toate acestea, i-am făcut semn lui So să nu părăsească zona împădurită. Era între primul și al doilea răsărit, un timp numai bun pentru potopul care se anunța. Clanul Kaar trăia de peste șapte generații în munți, așa că, de mici copii învățasem la ce intervale unul de altul răsăreau cei trei sori și care erau semnele care anunțau modificarea sarcinilor electrice din atmosferă. Cu toate acestea
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367944_a_369273]
-
LA SEMAFOR Autor: Eugenia Mihu Publicat în: Ediția nr. 2024 din 16 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Inimă la semafor Inima mea-i la semafor, Așteaptă liberul sau stop, Așteaptă să se `nalțe-n zbor Sau să se mistuie-n potop. De-i roșul macului din grâu E stop și interzis la dor Și-mi țintuiesc dragostea-n frâu, O leg de-un stâlp de la pridvor. O priponesc să nu te știe, O oblojesc să nu mă doară Iar lăutarul, cu
INIMĂ LA SEMAFOR de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367503_a_368832]
-
gem oseminte cu barda de parcă lovește-un casap smulge o țiglă vântul și-o duce departe în țarnă în lutul cleios țipă de moarte păsări năuce se zbat fără aripi târâte pe jos plouă cu gheață peste morminte ca un potop de sudalme pe-o floare ca un cuțit înfipt în cuvinte ca niște demoni ce râd în altare Referință Bibliografică: plouă cu gheață peste morminte / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 204, Anul I, 23 iulie 2011. Drepturi
PLOUĂ CU GHEAŢĂ PESTE MORMINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366846_a_368175]
-
acesta de patruzeci nu trebuie ignorat. Ce înseamnă numaidecât acest patruzeci? Dragă, mai întâi de toate, un timp ales de Dumnezeu, un timp suficient ca să te pregătești pentru marele eveniment ce are în vedere veșnicia. Patruzeci de zile a durat potopul lui Noe. Patruzeci de zile a stat Moise în Muntele Sinai. Patruzeci de zile a postit Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Patruzeci de zile durează postul Crăciunului și postul Paștelui. Este un timp suficient ca să te pregătești pentru marele eveniment ce
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366742_a_368071]
-
Alunecam, cădeam și iar mergeam. Când am ajuns acasă, mama, în loc să se bucure că am ajuns sănătoase, ne-a luat la rost. -Nu v-am spus, fă, proastelor că atunci când vedeți nori pe cer să veniți acasă? Dacă vă omora potopul? O să mă bagați în pământ! Puțin mai târziu pe drum a trecut o căruță cu șase bărbați care stăteau culcați nemișcați ca și statuile. O femeie mâna căruța și plângea. Noi curioase priveam prin ulucile gardului. Mama ieșită la poartă
FURTUNA DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366912_a_368241]
-
dealul Căpățânii, cu speranța deșartă a Paradisului în viața de apoi. Acesta este un caz real petrecut în România zilelor noastre, în Bacău, în plină criză, în aceste vremuri în care norii negri au acoperit cerul tranziției, dezlănțuind furtuni și potop în multe localități. De parcă n-ar fi fost deajuns câte s-au adunat pe capul amărât al românului...! Multe cruci și multe lacrimi pe drumul acestui calvar care se cheamă... România! (septembrie 2010) Referință Bibliografică: O cruce pe drumul Golgotei
O CRUCE PE DRUMUL GOLGOTEI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366885_a_368214]
-
acesta de patruzeci nu trebuie ignorat. Ce înseamnă numaidecât acest patruzeci? Dragă, mai întâi de toate, un timp ales de Dumnezeu, un timp suficient ca să te pregătești pentru marele eveniment ce are în vedere veșnicia. Patruzeci de zile a durat potopul lui Noe. Patruzeci de zile a stat Moise în Muntele Sinai. Patruzeci de zile a postit Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Patruzeci de zile durează postul Crăciunului și postul Paștelui. Este un timp suficient ca să te pregătești pentru marele eveniment ce
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366831_a_368160]
-
pentru bieții locuitori de la câmpie, dar și de la munte, sugerând frumusețe și bogăție. Însă bunătățile cetății nu erau hărăzite pentru tot poporul amărât de la țară ci, mai degrabă, doar pentru locuitorii privilegiați ai cetății. De-a lungul multor veacuri de după Potopul lui Noe, locuitorii acestor ținuturi au uitat învățăturile cele adevărate de la primul patriarh de după potop, încât au devenit cu totul idolatri și au început să se închine la tot felul de lucruri făcute de mâna omului, ori la soare, ori
CETATEA DE LUMINĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367529_a_368858]