1,132 matches
-
unifica, Într-un proiect teoretic consolidat, atât asumpții micro cât și macrosociale. Neo-instituționalismul se constituie atât pe moștenirea weberiană a acțiunii sociale și pe metodologia Înțelegerii semnificațiilor vehiculate individual, cât și pe moștenirea durkheimiană a faptelor sociale și pe metodologia pozitivistă a „Întregurilor” sociale. Noul mod de analiză se plasează la frontiera disciplinară dintre economie și sociologie contribuind În mod cert la estomparea acesteia și producând un dialog Între cele două științe, fertil teoriei sociale. Motto-ul ce prefațează aceste lucrări
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
asociere între anchetă și interviul de grup. Pentru a argumenta netemeinicia opoziției calitativ-cantitativ, ne vom opri doar la prima linie a tabelului de mai sus, cea privind orientarea epistemologică generală, căreia i se subsumează, în mare parte, și celelalte. Modelul pozitivist, împrumutat din științele naturii, presupune existența unei realități obiective, a unor structuri exterioare actorilor. Cel fenomenologic - operaționalizat în sociologie în principal prin interacționismul simbolic și, în varianta lui mai tare, prin etnometodologie - mizează pe subiectivitatea umană, pe socialul construit și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și flexibilitatea realității sociale (angoing reality), nu este negată existența structurilor, fie ele sociale, simbolice sau de comunicare; o lume fără nici un fel de ordine, fără entități, procese și caracteristici ferm conturate ar fi de neînțeles. Contrastul puternic dintre abordarea pozitivistă și cea fenomenologică s-a particularizat în sociologie în distincția dintre explicație și „înțelegere” (verstehen) - sau, cum tot mai mult i se spune și în românește, „comprehensiune”. În cadrul explicației, cercetătorul lucrează cu scheme cauzale și cu subsumarea fenomenelor particulare la
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mare măsură artificială, pentru că: a. Interacțiunea cu alții, jucarea de roluri, motivațiile, strategiile și consecințele acțiunilor proprii, semnificația atribuită acestora, experiența noastră cultural-profesională, deci aproape tot ce este subsumabil comprehensiunii, poate servi ca punct de plecare în proiectarea unor cercetări „pozitiviste” (plan experimental, chestionar, plan observațional). Același bagaj comprehensiv este inevitabil prezent în faza de analiză și interpretare calitativ-globalistă a unor date statistice. b. Referitor la intuiție, atât de asiduu invocată în viziunea comprehensiunii, ea reprezintă probabil un plus semnificativ față de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
asociere, imaginație etc., ce nu este încă explicat psihofiziologic. Să nu uităm însă că și în științele mai tari se face apel la intuiție (vezi „intuiționismul” în matematică). Din acest punct de vedere, comprehensiunea nu poate fi nicicum opusă modelului pozitivist (naturalist) de știință. c. Aptitudinile empatice există cu certitudine, dar, ca și alte caracteristici psihice, ele pot fi puse în evidență tot prin mijloace „pozitiviste”. Un exemplu este chestionarul prin procură (apud Radu, 1994), în care un subiect A răspunde
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
intuiționismul” în matematică). Din acest punct de vedere, comprehensiunea nu poate fi nicicum opusă modelului pozitivist (naturalist) de știință. c. Aptitudinile empatice există cu certitudine, dar, ca și alte caracteristici psihice, ele pot fi puse în evidență tot prin mijloace „pozitiviste”. Un exemplu este chestionarul prin procură (apud Radu, 1994), în care un subiect A răspunde la un chestionar așa cum crede că ar răspunde un alt subiect, B, pe care are pretenția că îl cunoaște bine. Prin comparația răspunsurilor lui A
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
le formulează cu privire la Dumnezeu se întorc asupra omului. „Tu nu ești!” iată verdictul omului; iar cel ce proclamă acest verdict, se întreabă Marcel - este el oare? Autorul Jurnalului metafizic nu este de acord cu filosofiile raționaliste de factură idealistă sau pozitivistă, care consideră că este posibilă cunoașterea întregii realități și a omului însuși prin concepte și definiții logice. Marcel are o extremă neîncredere în privința tehnicii și a științei, el le reproșează că dezumanizează omul desacralizănd lumea. Filosoful francez va refuza, în numele
Fiinţă şi transcendenţă la Gabriel Marcel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Alin Negomireanu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2276]
-
documentării a fost utilizată ca instrument fundamental în dobândirea și în transmiterea cunoștințelor referitoare la istoria politică, la legislație, tradiții și moduri de viață ale diferitelor comunități umane. Documentarea a devenit o tehnică de investigație științifică abia începând cu epoca pozitivistă, însă ea a fost mereu utilizată de civilizațiile antice, medievale și moderne, care au dezvoltat un adevărat cult pentru textul scris. În cercetarea și intervenția socială, documentarea este utilizată în mai multe scopuri 13: * culegerea de informații despre un domeniu
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
culturii dezvoltau o perspectivă comprehensivă, de căutare a semnificațiilor acțiunilor individuale și a interdependențelor dintre ele. În plus, pluridisciplinaritatea apropia între ele sociologia proaspăt apărută, istoria, economia, deși această dezbatere îi separa deja, în cadrul fiecărei științe, pe partizanii unei abordări "pozitiviste" și "descriptive" a fenomenelor culturale ca fenomene naturale de partizanii unei alte abordări, "comparativă" și "normativă", centrată pe diversitatea, relativitatea și contrastul culturilor. Wilhelm Dilthey (1833-1911) a încercat să dea un fundament științelor morale ale culturii sau ale spiritului prin
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în teatru [...]. Teatrul pune în evidență majoritatea calităților și aproape toate viciile inerente literaturii democratice". Alexis de Tocqueville, De la démocratie en Amérique, Flammarion, Paris, 1981, vol. II (ed. I, 1840), pp. 64, 67, 75-75, 101-102. • Materialismul economic Pe lângă aceste analize pozitiviste și deterministe, materialismul marxist face o figură palidă, cu atât mai mult cu cât nici Marx (1818-1883), nici Engels (1820-1895) nu au dezvoltat cu adevărat tema relației dintre bunurile culturale și societate, poate cu excepția câtorva texte publicate abia postum. Astfel
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
disfuncție prin exacerbare, în timp ce la Noica maladiile formate analogic cu sufixul "-ită" răsfrâng, dimpotrivă, lipsa unuia din termenii ființei, carența de individual, de determinație sau de general. Aparent, îi poți da dreptate. Totuși, mi se pare că este obiecția unui pozitivist, a fizicianului din el. Golul, în cazul spiritului, este pozitiv, este echivalent cu prezența lui exacerbată. Catholita, de pildă, nu e lipsa generalului în general, ci a unui general anumit. Napoleon caută generalul istoriei în zona generalului, totuși. Catholita e
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
al unei noi superputeri. Dintr-o astfel de perspectivă, consider că gîndirea realistă influențează noua diplomație și noua știință socială americană de după 1945. Dar încerc să clarific în această carte și influența preocupărilor politicii externe americane și chiar a tradiției pozitiviste a științelor sociale asupra evoluției gîndirii realiste. Nu vreau să insinuez, însă, că evoluțiile teoretice ar fi fost planificate de comunitatea academică americană sau că teoriile internaționale ar fi fost astăzi mai bune dacă disciplina s-ar fi dezvoltat altundeva
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
1946: 101) Morgenthau n-a fost totuși nevinovat în ce privește progresul abordărilor mai puțin istorice și mai puțin normative. În primele scrieri de drept internațional, el deja susținea standardele științifice ale pozitivismului filosofic și propunea o poziție legală numită "realistă", mai pozitivistă - spunea el - decît cea a lui Kelsen însuși (Morgenthau 1936). Mai firești din punct de vedere logic pentru disciplina relațiilor internaționale au fost cele șase principii celebre ale realismului, adăugate într-o ediție ulterioară a tratatului său. Primele trei dintre
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
solidarității dintre ființele umane, dreptul internațional poate să treacă peste suveranitatea națională. Grotius consideră justificată intervenția pentru o cauză justă (ius ad bellum). Versiunea pluralistă, dezvoltată de Oppenheim, un alt jurist internațional celebru, se încadrează mai mult în tradiția juridică pozitivistă, care întemeiază dreptul pe înțelegerea de moment între părțile contractante (statele). Oppenheim era foarte precaut în privința justificărilor normative ale războiului care nu țineau de cele general acceptate de părțile aflate în conflict. El s-a concentrat mai mult asupra mijloacelor
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Bull a confirmat în esență abordarea materialistă a puterii din cadrul realismului. Astfel, deși anarhia rămîne indiscutabil o trăsătură fundamentală a abordării realiste, mulți dintre realiștii clasici au contestat uniformitatea dilemei securității, precum și evidenta sa însemnătate explicativă, atașată de către realiștii mai pozitiviști. Pe de o parte, anarhia a fost nuanțată în așa fel încît să admită intervale de timp și/sau părți ale sistemului internațional care ar putea să nu fie guvernate de necesitățile dilemei securității. Pe de altă parte, școala engleză
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ci ca un argument în favoarea inutilității unor astfel de dezbateri. Aceasta presupune fie că există un limbaj comun, să spunem matematica, și atunci există dezbatere, fie că nu, și atunci cu atît mai bine. Aceasta este de fapt o asumpție pozitivistă (pentru această argumentare, vezi Bernstein 1983). Dar desigur că dezbaterea și critica pot avea loc și între teorii sociale contradictorii. Interpretarea și deliberarea au un "rol esențial în succesiunea paradigmelor. [Kuhn] spune doar că ele nu pun capăt crizei; adică
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
așa cum Anglia secolului al XIX-lea a fost campioana liberalismului." (Wight 1979 [1946]: 289) Dar folosirea economiei în disciplina relațiilor internaționale operează două atenuări importante ale realismului clasic. În primul rînd, modelarea de teorii în relațiile internaționale pe baza metodologiei pozitiviste implică folosirea unei singure legături cauzale. Cartea lui Kindleberger (1986) este a unui istoric al economiei, nu a unui cercetător din științele sociale. Dar, mai tîrziu, el a consimțit la remodelarea în acest sens a principalelor sale teze. Ca urmare
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
se va arăta că cea mai influentă tipologie a școlilor, compatibilă cu această matrice, problema raționalism versus reflectivism la Keohane, este fie înșelătoare, fie ironică. În fine, acest capitol se va opri la cîteva asemănări dintre dezbaterea post-pozitivistă și disputa pozitivistă (Positivismusstreit) din științele sociale germane ale anilor '60 și '70. Consensul metateoretic survenit acolo a fost adus în discuție pentru a arăta cum poate fi folosită o altă tipologie pentru a completa matricea. Triada meta-teoretică germană indică evoluția dezbaterii metateoretice
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
considerare unități intersubiective de analiză, individualismul său metodologic nu poate face acest lucru: el trebuie să reducă macronivelul de analiză la simple constrîngeri structurale. Concluzia trasă de Kratochwil și Ruggie este o perfectă și pură critică metateoretică: metodologia individualistă și pozitivistă a teoriei regimurilor este în dezacord cu ontologia sa intersubiectivă. Într-un mod destul de ciudat, această critică, deși publicată în International Organization, a făcut doar de foarte puține ori obiectul unor răspunsuri, în cadrul literaturii regimurilor (pentru o excepție, vezi Kohler-Koch
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
lumea reală așa cum este și încearcă să creeze fie o legătură intențională, fie o construcție cauzală între categoriile explicației pe care o propune. După aceea, la rîndul ei, corelația poate fi testată în condițiile unei lumi externe, așa cum procedează falsificaționiștii pozitiviști, sau poate fi luată în seamă ca un anumit mod de reconstruire a realității, așa cum se întîmplă în cercetarea tradițională din domeniul relațiilor internaționale. Perspectivele nonempi-riste problematizează relația dintre categorii și obiectul cercetării, iar conceptualizarea cercetării nu este independentă de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cultura diplomatică europeană a secolului trecut. Dacă ne oprim la cea de-a doua dezbatere, așa cum a fost ea reprezentată de Morton Kaplan și Hedley Bull, există două soluții realiste la această problemă. Pe de o parte, o soluție mai pozitivistă încearcă să transforme principiile politice în legi sociale cu aplicabilitate mai mult sau mai puțin limitată. Politica cea mai rațională se realizează pe baza cunoașterii acestor legi. Pe de altă parte, perspectiva clasică se limitează la a înțelege abilitatea practică
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
deși îndepărtat, pentru relațiile internaționale. Într-un loc cunoașterea este construită, iar într-altul ea provine din teste neutre din punct de vedere valoric. Pentru a surmonta această contradicție, potrivit lui Jones, falsificarea trebuie să cadă și, împreună cu ea, "evidenta minciună pozitivistă a detașării și obiectivității științifice" (Buzan ș.a. 1993: 236). Coerența metateoretică este obținută prin concentrarea asupra constituirii sociale a cunoașterii și a rolului central pe care îl joacă limbajul în cadrul acesteia. Urmează resuscitarea scepticismului lui Carr și a teoriei sale
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
succes. Disputa este de obicei aridă, deoarece o parte susține caracterul filozofic al fiecărei paradigme, iar cealaltă se axează pe aparenta compatibilitate a metodelor de cercetare, bucu-rându-se atât de aportul numerelor cât și de cel al cuvintelor. Deoarece ambele paradigme, pozitivistă și interpretativă, se bazează pe presupuneri diferite asupra naturii lumii, ambele reclamă instrumente și proceduri variate pentru a găsi tipul de date dorit. Asta nu înseamnă că pozitivismul nu folosește interviul sau observația, însă doar ca metode complementare, nicidecum dominante
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Educația femeii din starea de rând și din mediul eclesial, precum și o parte din capitolul V. Moralitatea personajului feminin, respectiv subcapitolul Etica în universul diegetic boccaccesc și în cel chaucerian. Aceste demonstrații se fundamentează, ca demers teoretic, pe o viziune pozitivistă și evolutiv istorică asupra existenței, i. e. asupra rolului femeii în societate. Semnificația asupra căreia autoarea tezei insistă este cea a emancipării personajului feminin de „toate cutumele perimate” ale unei societați patriarhale, cu alte cuvinte: „Donna demonicata nu se situează la
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Educația femeii din starea de rând și din mediul eclesial, precum și o parte din capitolul V. Moralitatea personajului feminin, respectiv subcapitolul Etica în universul diegetic boccaccesc și în cel chaucerian. Aceste demonstrații se fundamentează, ca demers teoretic, pe o viziune pozitivistă și evolutiv istorică asupra existenței, i. e. asupra rolului femeii în societate. Semnificația asupra căreia autoarea tezei insistă este cea a emancipării personajului feminin de „toate cutumele perimate” ale unei societați patriarhale, cu alte cuvinte: „Donna demonicata nu se situează la
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]