1,967 matches
-
la Ierusalim iar senatorul a dus-o înapoi la Roma unde am auzit că a căsătorit-o cu un tribun. Cum o nenorocire nu vine singură, tot cam pe atunci, Baraba i-a surprins caravana acestui negustor, într-o ambuscadă, prădându-i toată averea care se spune că era considerabilă. După ani și ani de zile ne-am întâlnit cu el la hanul elinesc Egeea. -Și cum v-a primit? -Recunoaștem că am fost pentru scurtă vreme prinșii acestuia, ilustre. El
AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370308_a_371637]
-
locul acesta, spre Dealul Muierii, se găsește o cruce de piatră. Bătrânii spuneau că această cruce a fost ridicată în memoria unui negustor grec ucis de turci, în acel loc în urma unui atac surpriză al spahiilor turci ce obișnuiau să prade târgurile oltene. Ca primă atestare documentară a acestui târg putem considera actul prin care la 10 august 1865, Primarul satului Săscioara, județul Vâlcea, Radu Ciochină, eliberează o adeverință prin care Ilie Ilinca, văduvă din acest sat, poate vinde în Târgul
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
ai făcut o casă strivit de valuri și furtună căci rana ta nu te mai lasă ca să răsufli și tu-n urmă Căci nimeni nu s-a îndurat să-ți lege rana -să o ungă căci solii morții te-au prădat viața însăsi să-ți străpungă Povestea asta e și-a ta tu inimă pirdută și sărmană ce vrei pe Isus a-l avea ca stâncă-n lumea cea vicleană Sub timpii morți și neștiuți de nimenea de pe pământ tu stai
SAMARITEANUL de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370643_a_371972]
-
cei cu moț, ajunși în drum Și scot pe gură, nu parfum Și nici măcar un biet miros Ci chiar un danf mai puturos De javră ce-a furat un os ? Adese ori m-am întrebat: -Nu au cei care au prădat Un sentiment de... vinovat Când prost crescuți, mai pot să vină Și vorbind cu gura plină, Ne spun vrute și nevrute Pe când încă le mai pute ? Toți o apă și-un pământ, Ei n-au obraz și nici cuvânt Și n-au
CIOCOII de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370784_a_372113]
-
râdă cu poftă și mi-au spus că o să mi-i prăjească mie la masa de prânz, ca să-i mănânc. Bunica Floarea, mama tatei, mi-a explicat că sunt pui de broască, nu pește. Dezamăgit, i-am aruncat în mijlocul curții, pradă curcilor, care s-au repezit imediat asupra “peștilor” mei, văzând că se mișcă. Mai ales, curcanul Samson, fudul nevoie mare, cu coada și aripile înfoiate, s-a repezit la mogâldețele ce mișcau în țărâna bătăturii, luându-le pe rând în
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
Țara Hațegului, poreclit „Fația negra”, pentru că își acoperea fața cu o mască neagră. Îndrăgostit de o țărăncuță autohtonă, acesta s-a transformat într-un „haiduc aristocrat”. El și-a format o ceată, alcătuită din oamenii locului, cu care, noaptea, își prăda vecinii bogați, iar ziua - în calitate de judecător al districtului - le cerceta plângerile. „Fația negra” se bucura de un respect deosebit din partea locuitorilor din zonă, fapt pentru care a rămas în amintirea lor până în ziua de azi. Ioan CIORCA Referință Bibliografică: PIAȚA
PIAŢA UNIRII, CONSTRUCŢII EDILITARE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352873_a_354202]
-
aprilie 2015 Toate Articolele Autorului ( pamflet și nu numai...) Trăiesc în micul nostru târg Și nu pricep, bag " samă "... Cum?... Cei pe care i-am ales?... Se-nfruptă din pastramă?... De douazeci și cinci de ani Se fură și se pradă... Și a rămas, bietul român, Cu doi ochi doar... Să vadă!... Gaze, petrol...Tot ce a fost Resursă-n astă țară, Înstrăinat-ați pe nimic.... Guverne de ocară....! Cad codri noștri seculari Sub drujbe " habsburgiene ", Se zvârcolesc moșii-n mormânt
CONSTATARE... de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353926_a_355255]
-
se folosească de ea, fără ca tu să știi? Membri ai familiei ori prieteni buni? - Nu, nu are cine... Cum să mi-o ia din curte? Fără să știu eu? Hm! Ăsta-i furt... Mi-au furat mașina, domnule ofițer? Au prădat și casa și eu nu știu?... Nu mă mai perpeliți atâta...! Am dat o groază de bani pe ea și e singura mea... - Stai liniștit! Nu te perpelim, dar trebuie să ne și convingem... Poftiți, continuați domnule comisar, s-a
EPISODUL 5, CAP. II, ALERTĂ GENERALĂ, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352989_a_354318]
-
nr. 1323 din 15 august 2014 Toate Articolele Autorului Cad Copacii Cad copacii de prin ceruri Cad copaci plângând în coruri, Cad cu ramură cu tot Le-a căzut și fructul copt! Cad copacii că nebunii Strigă că au fost prădați de unii! Cad copacii împreună Cad cu toții E furtună! Cad în stoluri peste noi Și ne regăsesc cam goi Cad copaci din rădăcina Printre raze de lumină Cad copacii supărați: Au fost smulși de înfloriți Și acum nu-i mai
CAD COPACII de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353152_a_354481]
-
casă într-un tragic incendiu. Astfel, singura zestre pe care mama analfabeta și tatăl filosof o pot da copiilor lor sunt sfaturile înțelepte și îndemnul de a-și găsi calea călăuziți de lumină cărții. Dărâmat de necazuri, tatăl se lasă pradă viciilor, astfel că se va stinge prematur, soția supraviețuindu-i trei decenii. Însă vor avea amândoi prilejul de a-și vedea fiii și fiicele reușind în viață, construindu-și case și cariere frumoase. Visătoare, Titina nu a știut ce își
TITINA NICA ŢENE-DRUMUL SPRE SUFLET (MEMORII ) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353540_a_354869]
-
fi avut nici o șansă să-i supuie, să-i dezarmeze, mai ales că se cunoaște vitejia dacilor și curajul lor nemuritor de a înfrunta bucuroși moartea. Dar să revenim tot la râvnitorii de comori hunii-unguri. După ce s-au încăierat și prădat reciproc în Dacia neocupată au părăsit-o cu un gust amar. Iată ce ne relatează despre ei Sfântul Ambrozie: Hunii s-au aruncat asupra Alanilor, Alanii asupra Goților, Goții asupra Taifalilor și Sarmaților și așa mai departe. (Manole Neagoe, Attila
CINE SUNT HUNII-UNGRO-MAGHIARII? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353592_a_354921]
-
15 martie 2014 Toate Articolele Autorului Am motivele mele bine determinate să scriu această povestioară, deși, de multe ori m-am codit s-o scriu sau nu. Dar citind într-o zi un blog al unei prietene, m-am lăsat pradă dorinței mele de-a scrie, deoarece sunt convinsă că este o pildă demnă de văzut pentru femeile ce vor citi aceste rânduri și că le va trezi atenția la bărbații ,,îndrăgostiți și singuri'' de pe internet. Povestioara începe în primele zile
CEALALTĂ MIRELA de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353615_a_354944]
-
speria ușor. Ea îi zâmbi privindu-i buzele.Ar fi fost atât de simplu.Si -ar fi apropiat o palmă de obrazul lui ușor neras,i-ar fi străfulgerat buzele cu mângâierea degetelor tremurânde și apoi s-ar fi lasta pradă gurii lui senzuale. Dar nu făcu nici un gest.Zambi doar și pentru o secundă simți încleștarea ochilor lui. Poate i se păruse numai ,dar avu vag,impresia că buzele ei au zvâcnit sub ochii lui.Ar fi vrut s-o
POVESTE DE DRAGOSTE(3) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354073_a_355402]
-
și, cojoc, pe umăr, port de baci la stele - sunt dragele-mi mioare, si ce bogat mă țin, și-s mândru că tot ceru-i carpatin - sunt patriarhul vieții mele! și cușma port că baciul osândit de Iele să-i prade turmă, frații de o seama, să-l plângă brazii-n asfințit de toamnă - sunt patriarhul vieții mele! și doru-mi port că baciu-n vremi de jele, cănd soarta-l uită-ntr-o balada, când lumea n-are timp s-audă și
ELOGIU PATRIARHULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354176_a_355505]
-
râdă cu poftă și mi-au spus că o să mi-i prăjească mie la masa de prânz, ca să-i mănânc. Bunica Floarea, mama tatei, mi-a explicat că sunt pui de broască, nu pește. Dezamăgit, i-am aruncat în mijlocul curții, pradă curcilor, care s-au repezit imediat asupra “peștilor” mei, văzând că se mișcă. Mai ales, curcanul Samson, fudul nevoie mare, cu coada și aripile înfoiate, s-a repezit la mogâldețele ce mișcau în țărâna bătăturii, luându-le pe rând în
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
Strauss, într-un car de stele, închiriind o mare fără corăbii și lăsându-se jefuită de pirații care-o așteaptă să-i fure inocența, între mirări stelare ea se lovește cu fruntea de margini, pe drumul întoarcerii femeia a fost prădată, cerând protecția unei îmbrățișări care nu va veni niciodată, dar adoră otrava într-un somn mai păgubitor decât divinul ei corp care va împrăștia ucigașii de iluzii. sâmbătă, 26 octombrie 2013 Referință Bibliografică: proză poetică / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare
PROZĂ POETICĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1030 din 26 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347179_a_348508]
-
tale, adică tu. E darul cel mai de preț pe care ți-l poate face Dumnezeu. Să poți înțelege și să poți face cu darul acesta orice. Însă poți ucide cu acestea ale tale, poți lovi cu acestea și poți prăda și face alte răutăți cu ele. Poți în același timp să te rogi cu acestea, poți să mângâi pe cineva și poți să ajuți pe alții de asemenea. Poți să-ți aduci jertfa ta cu acestea. Deci talantul este la
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-9) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357116_a_358445]
-
iubirea ne sporește suntem doi feti frumoși, veniți dintr-o poveste. Eu mă las furat de vraja-ți, tu-mi trezești tainici fiori răscolindu-mă-n adâncuri, mă înalt, plutesc și zbor, revenit din lumi celeste, mă las iarăși ție pradă și stârnindu-te iubito, nu las noaptea să se piardă. Doamne, focul gurii tale simt cum arde al meu trup și dornic de răzbunare îți răspund cu un sărut, gură mea mi te vrea pradă, sub o ploaie de săruturi
RĂMÂI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357356_a_358685]
-
vrea pradă, sub o ploaie de săruturi, simt cum trupul tău vibrează, dar îți ții mâinile scuturi. pumnii-ți mici, ascund în pripă doi sâni albi și mătăsoși pielea ta se înfioară sub sărutu-mi pofticios; prada-mi ești, ce dulce pradă pielea ta simt se topește ca si fulgul de zăpadă, te întorci și haiducește vrei să-mi scapi, dar n-ai scăpare, brațul meu te ocrotește te acopăr cu săruturi, tu cu unghiile zgârâi, îți sclipesc în noapte ochii, dinții
RĂMÂI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357356_a_358685]
-
cazi în mreje iarăși, cât te știu de pătimașa... Nu mă-nșel! Tu râzi, șireato ! Și cu forțele-ți sporite te arunci din nou în luptă, lupta-i însă pe sfârșite; când te-nalți din așternuturi, te cuprind eu dulce pradă așa că urmează-ți jocul, te-oi învinge eu, degrabă. Mă stârnești râzând iubito, dar eu stând în așteptare sunt de-acuma ochi de lup, privind card de căprioare. Și mă las strivit în voie știu că-mi surâde norocul tu
RĂMÂI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357356_a_358685]
-
părea că povestea lui, trecută prin foc și sabie în tinerețe, nu ar mai putea să ne surprindă, Mortes ajungând acolo unde și-a dorit, ba mai mult, a reușit să își răzbune tatăl și să facă ordine în teritoriile prădate de bande lacome. Doar că, forțele răului nu și-au isprăvit misiunile, pătrund în fiica mai mică, Ana, intervenind așa în viața liniștită a lui Mortes pe care Destinul îl îmbrăcase în Cămașa purpurie. Din nou ne trezim în mijlocul unui
ELENA CESAR VON SACHSE ŞI „CĂMAŞA PURPURIE” A TALENTULUI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1268 din 21 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357348_a_358677]
-
-și aducă aminte că Iahve este cel mai mare Domn al Universului, și nu zeii cei făuriți de mintea omului, la care locuitorii păgâni de pe fața pământului se închinau. Și parcă nu fusese de ajuns că toate averile israeliților fuseseră prădate, iar oamenii fuseseră alungați de pe pământurile lor, dar mai era și necazul că oștirea asiriană luase robi pe cei mai buni locuitori ai țării, fie ei bogați, fie săraci, din cetăți sau de la sate. Pe toți îi luaseră, îi legaseră
NEGUSTORUL DIN NINIVE (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357814_a_359143]
-
Și iubește să vadă dimineața Scăpat de multe griji si de mari nevoi Ochii Domnului spre cei drepți să fie Urechile Lui spre rugăciunea lor Smeriți cu duhul clipa nu-i târzie Moartea păcătoșilor e cumplită Cei ce urăsc sunt pradă greșelilor Urmașii lor nu vor fi de elită ----------------------------------- Aurel V BURICEA februarie 2015 București Referință Bibliografică: Aurel M . BURICEA - PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (1) / Aurel M. Buricea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1544, Anul V, 24 martie 2015
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (1) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357804_a_359133]
-
zice: „Nu vă înșelați, căci vorbirile rele strică obiceiurile bune” . Asemenea relații îl vatămă foarte mult mai ales pe preot, fiindcă, în împreună-petrecerea cu persoanele prost văzute din punct de vedere moral, pe nesimțite, se depărtează cuvioșia lui și este prădată puțin câte puțin bogăția bunei-cuviințe preoțești, și la urmă se va afla și el gol de toată cinstea și respectul din parte celor păstoriți de el. Despre acest preot se poate spune, în chip foarte potrivit, cuvântul profetului Osea: „Și
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS, GRECIA – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITOR de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/358373_a_359702]
-
pentru familia mea, totul era blocat, oamenii nu mai aveau nimic sfînt, numai în văgăuna noastră, pentru că eram puțini și ne era rușine unii de alții, părea a nu se fi schimbat nimic în relațiile dintre oameni. Sigur că mă prădau de cîte ori puteau, dar totul se rezuma la o sapă pe care vreun îndărătnic se jura că mi-o înapoiase cu ani în urmă, aducîndu-mi argumentul bizar că ce era să fi făcut el cu ea, că de-aia
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]