1,073 matches
-
prosperitate și fericire fără limite. Și nicăieri nu se putea observa mai bine acest lucru decât în SUA. America, victorioasă în al doilea război mondial, transformase mitul național de „țară a tuturor posibilităților” în realitate. Totul părea a fi rezultatul pragmatismului, progresivismului și eficientismului, adică al unei religii care celebra știința, promova o eshatologie bazată pe prosperitate materială și dădea dovezi clare că este pe cale să edifice, cu ajutorul tehnologiilor, Edenul terestru. În anii ’60, oamenii de știință, savanții, cercetătorii etc. au
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
of Meaning (1964) abandona total tradițiile eficientismului și ambițiile pozitiviste ale teoriei curriculumului 8. El propunea o „nouă filosofie a educației” care anticipa gândirea pedagogică postmodernistă de pe pozițiile existențialismului. Era influențat de Martin Buber și, bineînțeles, se raporta critic la pragmatismul american. Phenix a propus și a folosit o nouă abordare a disciplinelor din educație și învățământ pornind de la conceptul de sens al existenței. Disciplinele au fost decretate „surse de cunoaștere și lămurire a sensului vieții personale”. După Phenix, conținutul curriculumului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
of a Growth and Self-Actualization Psychology”, schița teoria „învățării totale” prin așa-numitele „experiențe cruciale” (peak experiences). Ambele teorii se opuneau radical psihologiei behavioriste a învățării și formării personalității; și, în consecință, repudiau miturile curriculumului modern ale eficientismului, progresivismului și pragmatismului. Reconceptualismul și umanismul au evoluat spectaculos în deceniul următor, aplicând lovituri letale gândirii curriculare moderne și demonstrând că pilonii săi de bază, raționalitatea și obiectivitatea, sunt, de fapt, „călcâie ale lui Ahile”. Mentorul celor „doi părinți ai reconceptualismului” - Dwayne Huebner
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
atunci s-a produs și schisma curriculară dintre „cultura umanistă” (trivium) și „cultura realistă” (quadrivium). Educația estetică a fost restrânsă la cea umanistă - dar chiar și acolo a fost marginalizată. În școala americană, care a debutat sub auspiciile utilitarismului și pragmatismului, educația estetică pur și simplu a fost uitată. Abia la jumătatea secolului XX, pedagogii americani i-au înțeles virtuțile - o înțelegere ciudată însă. În anii ’80, unii teoreticieni au început să susțină că, de fapt, „curriculumul este un text estetic
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și latura pozitivă a gândirii hiperraționalizate, care constă în adoptarea logicii mereologice și a tehnologiilor digitale sau holografice. Doar incipientă, pedagogia hiperraționalizată pozitiv pare a deschide o nouă cale benignă. Dar pedagogia hiperraționalizată nu se mai supune imperativelor tradiționale ale pragmatismului și eficienței, ea încercând să răspundă într-un mod cât mai riguros unor probleme noi. Sunt provocările pe care lumea de azi și cea de mâine le adresează școlii ca instituție. Lor nu li se poate răspunde retoric, în manieră
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
School Reform and Teachers’ Work Culture (1992) Denis Carlson a inventariat efectele criticismului pedagogic asupra profesorilor 65. Concluziile sale au șocat. Marxismul „vulgar” și teoria reproducerii sociale făcuseră ravagii. Și alți factori contribuiseră la criza profesorilor și a școlilor urbane: pragmatismul „barbar”, teoriile weberiene ale controlului, pesimismul și raționalismul Școlii de la Frankfurt și, mai recent, poststructuralismul. Acestea atacaseră consecvent, între 1960 și 1980, valorile liberalismului. Concepte și convingeri precum „patriotism”, „succes”, „competiție”, „ordine”, „control” etc. fuseseră respinse nemilos și supuse oprobriului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Pare o viziune utopică susținută de o gândire naivă. Și este. Cherryholmes și-a dat seama că ar putea fi interpretat astfel. În consecință, a născocit un nume nou modalității de abordare folosite de el în Power and Criticism (1988): „pragmatism critic”. Dar este critical pragmatism cu adevărat „pragmatic”? Însuși Cherryholmes a ținut să precizeze că metoda sa nu are nici o legătură cu tradițiile filosofice întemeiate în America de William James. Dimpotrivă. Cherryholmes scrie: „Pragmatismul critic este radical, vizionar și utopic
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de o gândire naivă. Și este. Cherryholmes și-a dat seama că ar putea fi interpretat astfel. În consecință, a născocit un nume nou modalității de abordare folosite de el în Power and Criticism (1988): „pragmatism critic”. Dar este critical pragmatism cu adevărat „pragmatic”? Însuși Cherryholmes a ținut să precizeze că metoda sa nu are nici o legătură cu tradițiile filosofice întemeiate în America de William James. Dimpotrivă. Cherryholmes scrie: „Pragmatismul critic este radical, vizionar și utopic”164. În critical pragmatism este
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
el în Power and Criticism (1988): „pragmatism critic”. Dar este critical pragmatism cu adevărat „pragmatic”? Însuși Cherryholmes a ținut să precizeze că metoda sa nu are nici o legătură cu tradițiile filosofice întemeiate în America de William James. Dimpotrivă. Cherryholmes scrie: „Pragmatismul critic este radical, vizionar și utopic”164. În critical pragmatism este inclusă triada „construcție-deconstrucție-construcție” ca element fundamental: Dacă vom putea fi pragmatic-critici în construcția-deconstrucția-construcția ș...ț a ceea ce trăim și edificăm împreună, folosind cele mai bune viziuni ale noastre despre
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
critical pragmatism cu adevărat „pragmatic”? Însuși Cherryholmes a ținut să precizeze că metoda sa nu are nici o legătură cu tradițiile filosofice întemeiate în America de William James. Dimpotrivă. Cherryholmes scrie: „Pragmatismul critic este radical, vizionar și utopic”164. În critical pragmatism este inclusă triada „construcție-deconstrucție-construcție” ca element fundamental: Dacă vom putea fi pragmatic-critici în construcția-deconstrucția-construcția ș...ț a ceea ce trăim și edificăm împreună, folosind cele mai bune viziuni ale noastre despre ceea ce este frumos, bun și adevărat, atunci reproducerea negândită a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
simplificare” și „descongestionare” a planurilor și programelor de instruire. „A învăța numai ceea ce este util în viață” e un principiu mult prea categoric pentru a nu fi periculos. I se atribuie în mod exclusiv lui Dewey acest principiu inspirat de pragmatism; dar este mult mai pregnant aplicat de eficientismul taylorist. Și este vorba despre o credință mult mai răspândită, întreținută de repudierea idealului educațional al erudiției și de creșterea explozivă a cunoașterii în ultimele două-trei secole. Dureroase sunt consecințele. Null curriculum
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Development, Rochester. Warner, M. (1991), Objectivity and Emancipation in Learning Disabilities: Holism from the Perspectives of Critical Realism, lucrare prezentată la conferința de la Bergamo pe tema „Curriculum Theory and Classroom Practice”, Dayton. Warner, M. (1992), Metatheory in Special Education: Critical Pragmatism from the Perspective of Critical Realism, lucrare prezentată la întâlnirea anuală a The American Education Research Association, San Francisco. Warner, N. (1992), From the Perspective: Issues of Schooling and Family Culture of Four African-American First Generation College Students, Louisiana State
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
identificarea precoce a predispozițiilor și a dificultăților de învățare, strategiile și metodele didactice utilizate, organizarea procesului de învățământ, valorificarea eficientă a timpului alocat învățării, selecția și prezentarea sarcinilor de învățare etc.). Perspectiva formal‑procedurală are un caracter de concretețe și pragmatism accentuat, bazată în cele mai multe cazuri pe aplicarea unor algoritmi sau a unor pași de intervenție care se adaptează în raport cu tipul, stadiul și anvergura dificultăților de învățare, precum și cu personalitatea copilului. Pentru exemplificare, în cazul dificultăților de învățare a scris‑cititului
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
om-operă e aprofundată cu subtilitate) și cu deschidere către reverberațiile în actualitate. Textul e alert, cu frecvente schimbări de unghi, dar în cadrul unui proiect de ansamblu foarte coerent. Criterii diferite - cronologic, tematic, biografic etc. - sunt convocate pe rând cu un pragmatism eficace. N. și-a caracterizat, de altfel, cu adecvare, demersul: „Nu va rezulta un sistem, o tablă de șah unde adevărurile să se dispună solemn și docil, în pătrățele albe și negre, ci un depozitar viu, uneori paradoxal și contradictoriu
NEGREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288406_a_289735]
-
către cei apropiați. Acest tip de comunicare, cultivat până la capătul vieții, câteodată abia vag disimulat și în discreta diversitate a operei, îl exprimă fidel și complet. Când revine la București, în 1854, fără licență, de vreme ce studiase cu pasiune, dar fără pragmatism, i se dau mărunte funcții administrative: șef al Biroului francez la Secretariatul de Stat (1857), procuror la secția a doua a Curții de Apel (1859) ș. a., doar în 1860 ocupând un post mai important, ca membru al Comisiei Documentale. Se
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
și la modificarea orientării sistemelor sociale:trecerea de la obiectivele pasive, defensive, la obiectivele active. Obiectivele pasive, defensive exprimă orientarea sistemelor sociale spre menținerea prin adaptare locală și conjuncturală. Sistemul este orientat spre menținerea acceptării din partea contextului social imediat printr-un pragmatism îngust. O asemenea orientare poate fi, în ultimă instanță, disfuncțională pentru colectivitate și eficacepentru sistem doar pe termen scurt, tinzând să ducă la crize în perspectivă. Oîntreprindere poate realiza necritic ceea ce unul dintre forurile ei superioare cere la un moment
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
relațiile sociale. Watt și Wong, 1991. A informa în legătură cu unele evenimente trecute, a-ți povesti viața. A atribui evenimentelor trecute valoarea de semnificație sau cauză a problemelor actuale. A se refugia în trecut. A se referi mereu la evenimente trecute. Pragmatism clinic. Depresie, tulburări anxioase generalizate... Fobii, disfuncții erectile ... Vezi capitolul 1. Bandura, 1977. Hayes și al., 2006. Vezi și capitolul 1. Hutchins, 1995. N=1 Ghicim și înțelegem ușor cauzele istorice care au făcut ca terapiile cognitiv-comportamentale să pună această
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
necesar de filosoful englez pentru a atenua exuberanța sau entuziasmul intelectualului și a-l face să adâncească demersul său până la limita la care pot fi descoperite adevăruri relative, dar utile. Sociologii importanți sunt sceptici În fața unui raționalism „militant”, preferând un pragmatism moderat, recurgând adesea la argumente generate printr-o perspectivă comparativă și ferindu-se de teorii generale atotcuprinzătoare. După „experimentul” marxist și după eșecul lui Talcot Parsons În elaborarea unei teorii sociologice generale, nimeni nu mai pare dispus să se aventureze
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
11) și ,,Metode calitative” (Research Network 21) din cadrul celei de-a VI-a Conferințe a Asociației Europene de Sociologie (Murcia, 23-26 septembrie 2003) susține cele afirmate anterior. Din Danemarca, profesoara Margareta Bertilsson a vorbit despre ,,abducție” ca element central În ,,pragmatismul lui Peirce”. Milan Jaros (Marea Britanie) a pus În discuție pseudomatematizarea și reîncadrarea socialului. Doi cercetători din Austria au analizat procesele civilizării și teoria evuluționistă. Ute Gerhard, de la Universitatea din Frankfurt, a comparat teoriile individualizării din perspectiva genului. Victor Fanciuk, profesor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
perioade - sfârșitul anilor ’70-’80, respectiv Începând din anii ’90 - scrierile despre Chicago se diversifică considerabil. Cele ce urmează sunt doar câteva exemple: Fred Mattews (1977) publică biografia lui Robert Park. David Lewis și Richard Smith, În American Sociology and Pragmatism (1980), accentuează tradiția psihologiei sociale, ,,ignorând, practic, ecologia și studiile urbane, celelalte două picioare ale tripodului” (apud Abbott, 1999, 12). Pentru cei doi, Chicago este psihologie socială, psihologia socială este interacționalism simbolic, iar interacționalismul simbolic este reprezentat de Dewey-Thomas-Cooley-Blumer. În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
the United States. Chicago: University of Chicago Press. Laumann, Edward O. și Michael, Robert T. (eds.). (2001). Sex, Love and Health in America. Chicago: The University of Chicago Press. Lewis, David J. și Smith, Richard L. (1980). American Sociology and Pragmatism. Chicago: University of Chicago Press. Matthews, Fred. (1977). The Quest for an American Sociology. Montréal: McGill-Queens University Press. Polanyi, Karl. (1944). The Great Transformation. New York: Reinhart. Rock, Paul (1979). The Making of Symbolic Interactionism. Totowa, N.J.: Rowman and Littlefield. Short
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mai flexibile. Și pentru că structurile sunt entități abstracte în absență oamenilor, cei de la care ar trebui începută reforma sportului sunt chiar oamenii de sport. Prin reforma mentalității se înțelege racordarea la modernitate, învățarea modalităților de a deveni eficienți, adaptarea la pragmatismul acestui început de mileniu. Lipsa unei baze de date cu privire la piata sportului, cu toate componentele acesteia (inventarul organizațiilor sportive, cerere și oferta în sport, resurse, agenți intermediari, număr membri cotizanți în cluburi, dimensiunea sportului amator, recreativ și profesionist, dimensiunea participării
ABORDĂRI DE MARKETING ÎN SPORTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Jinga () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_798]
-
toți (în ultima vreme, din toată lumea, fiindcă utopismul modern este global, nu local), nu este altceva decât o himeră, ca multe alte viziuni ale Luminilor, chiar și atunci când ideea de „cea mai bună formă de viață” este serios moderată de pragmatism, antropologie politică (sau metafizică) negativă, experiență istorică, de convingerea că omenirea trebuie să se mulțumească întotdeauna cu răul cel mai mic, pentru a se apăra de tradiționalii inamici ai binelui, mai binele și binele absolut. Fantasma consensului rațional universal este
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
unor proiecte politice contemporane, adesea greu de justificat în fața opiniei publice americane și internaționale ca și, tot mai mult în ultimii douăzeci de ani, în fața cetățenilor israelieni și a evreilor din diaspora pentru care spiritul critic trece înaintea conformismului și pragmatismului. Formula „industria Holocaustului” are o istorie complexă și polemică: a fost întru câtva lansată de publicistul și scriitorul Leon Wieseltier, care acum o regretă; Wieseltier, cunoscut la noi în urma publicării în 22 a recentei sale polemici cu Adam Michnik privind
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Veblen și Walter Weyl, fondatorii (mai puțin Mary Beard) legendarei New School for Social Research din New York și exemplele cele mai elocvente, în primele decenii ale secolului trecut, de angajament civic superior al intelectualilor (însuși termenul public intellectual le aparține). „Pragmatismul” sau „liberalismul pragmatic” al lui Dewey, sistemul cel mai complet din această constelație de „noi liberalisme” (din care nu au lipsit accentele controversate, cum ar fi poziția antiimigraționistă a unora dintre cei pomeniți) care răspundeau primelor crize ale modernizării Statelor Unite
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]