801 matches
-
cât colo: Am dat al treilea salvconduct cu privilegii neguțătorilor brașoveni: "Liberi sunt să facă negoț bun, cu câștig. Pot veni în Moldova cu inima ușoară, că n-au a se teme de vreo sminteală: drumurile-s sigure, vămile după pravilă, și negoțul cinstit"! Mi-am pus obrazul!... Și iată! Măria ta! intră Mihail spăsit, ploconit. Poruncit-am să fie stârpiți tâlharii din Țara Moldovei?!?! Da au ba?! exclamă sever Ștefan. Și când se încruntă Măria sa... Tăutu îi sare în ajutor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
apoi, țipă: "Ia-l de pe mine!"... Silnicia-i dovedită?! întreabă el sever. Dovedită! Fătucile erau neîncepute. Nu se lăsau, țipau, se zbăteau și le-a tăiat țâțișoarele cu cuțâtu... Lepădătura, răbufnește Ștefan încrâncenat, de cuțât o să aibă parte! Cum cântă pravila, logofete?! "Pentru necinstire de fată-mare, au muiere, prin silnicie, fără bunăvoia ei: tăia-i-se-va lui scârbavnicul mădular răufăcător...", recită el lecția bine învățată. Deci, "mădularul răufăcător jos"! Întocmai, "mădularul"... Strâmbă judecată, logofete! Păi... e după pravilă, cuvânt cu cuvânt... Pravila-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
o să aibă parte! Cum cântă pravila, logofete?! "Pentru necinstire de fată-mare, au muiere, prin silnicie, fără bunăvoia ei: tăia-i-se-va lui scârbavnicul mădular răufăcător...", recită el lecția bine învățată. Deci, "mădularul răufăcător jos"! Întocmai, "mădularul"... Strâmbă judecată, logofete! Păi... e după pravilă, cuvânt cu cuvânt... Pravila-i bună, județul logofătului, ba! Cât face unu' și cu unu', logofete? Ștefan buchisește pe degete: O fecioară, un mădular!... Două fecioare, două mădulare! Două, logofete, două! și Ștefan îi scoate ochii cu două degete rășchirate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cântă pravila, logofete?! "Pentru necinstire de fată-mare, au muiere, prin silnicie, fără bunăvoia ei: tăia-i-se-va lui scârbavnicul mădular răufăcător...", recită el lecția bine învățată. Deci, "mădularul răufăcător jos"! Întocmai, "mădularul"... Strâmbă judecată, logofete! Păi... e după pravilă, cuvânt cu cuvânt... Pravila-i bună, județul logofătului, ba! Cât face unu' și cu unu', logofete? Ștefan buchisește pe degete: O fecioară, un mădular!... Două fecioare, două mădulare! Două, logofete, două! și Ștefan îi scoate ochii cu două degete rășchirate. Păi... n-are decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cuvântă Ștefan dur, nemilos. Mâna nu-i tot mădular?! Mâna cu care le-a tăiat?! Cunoști un mai scârbavnic mădular răufăcător?! El fură! El lovește! El ucide!... "Tăia-i-se-va lui și aiest al doilea mădular răufăcător!" rostește el poruncitor. E după pravilă?! E! E după dreptate?! E! Apoi, așa sângerat, cetluit în obezi, să fie dat în târg, să-l scuipe, să-l bată prostimea cu scârnă și alte batjocuri. Să fie învățătură celor ce-or pohti să ticăloșască asemenea. "Cine-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nu mai tremure în dosul ușilor ferecate. Când am venit în Moldova, am găsit o țară tâlhărită, chinuită, ticăloșită... Cu ce crezi c-am făcut rânduială? Cu duhul blândeții? Cu busuiocul milosteniei? Nu! Cu nemila! Cu biciul! Cu biciul nemiloasei pravile! Și de nu s-a putut altfel... și cu săcurea! "Unde-i lege, nu-i tocmeală"! Și Iisus a pus mâna pe bici... Buruienile cresc repede și înăbușe florile... Crezi că n-aș vrea să fiu "Pâinea lui Dumnezeu?" Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
seara, în spurcăciune. Să se sature! Văleu!!... Nu-i mai trebuie "turcească" câte zile o avea! Vezi bine, sunt crud! Trebuie să fiu! Crud și nemilos! Când o învăța omul, singur, să păstreze omenia din buna-voia lui, îmblânzim și noi pravila. Până atunci... Tăutu, pe gânduri, încetișor: Dacă eu... pe mine... dacă m-ar dovedi Măria ta că m-am ticăloșit... că am hiclenit... te-ar răbda inima să... să mă tai? Te-aș tăia, Ioane! Dreptatea e una pentru toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cum îi mai cheamă... Și... și totuși, în numele acestei "Dreptăți absolute", să nu pierzi omenia, cutează Tăutu. Ștefan tace, apoi, încetișor: Am și pierdut-o, Ioane, oftează el. Crezi că poruncesc cu inimă ușoară: "Taie-l! Spânzură-l! Înțeapă-l!"? Pravila nu-i spovedanie, e bici! Poate ștreang... poate secure...Unde-i lege, nu-i tocmeală! Să fie pildă și învățătură celor ce-or pohti să ticăloșască asemenea. Vreau o țară curată! Un domn n-are dreptul să facă ce vrea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
stau treburile prin țară, mă boiesc pe față; arunc o țoală ponosită-n spinare, trag pe ochi o căciulă "împușcată" și cobor printre oameni. Iscodesc... După prima ulcică de poșircă, aflu cum merge ocârmuirea târgului, dacă dregătorii se țin de pravilă... La a doua ulcică, mai pe șoptite, îl iau în pleaznă pe Vodă cât îl au ei la inimă ba-l pișcă, ba-l înțeapă... Îmi zbârlesc musteața, fac fețe-fețe, o-nghit și bag nasul în ulcică să nu mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu ea ca țiganul cu scânteia", zâmbește Ștefan chinuit. Și... și mare scofală avem de pierdut... Dacă altfel tot nu se poate, ce rost are să zbierăm? Ioane, mă țineam să te întreb, schimbă Ștefan vorba, cum stai cu tălmăcirea "Syntagmei", pravila de legi bizantine a lui Matei Vlastares? Aproape c-am terminat-o, spune Țamblac. Pravilele aistea ne-or învăța niște legi mai bune, mai drepte... Păi... ce-avem noi cu pravile venetice? rostește Teoctist iritat. N-avem pravila noastră din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pierdut... Dacă altfel tot nu se poate, ce rost are să zbierăm? Ioane, mă țineam să te întreb, schimbă Ștefan vorba, cum stai cu tălmăcirea "Syntagmei", pravila de legi bizantine a lui Matei Vlastares? Aproape c-am terminat-o, spune Țamblac. Pravilele aistea ne-or învăța niște legi mai bune, mai drepte... Păi... ce-avem noi cu pravile venetice? rostește Teoctist iritat. N-avem pravila noastră din vechime? Cea scrisă și cea nescrisă, "obicei al pământului"? Preasfinte! Nu înseamnă că de-s
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
întreb, schimbă Ștefan vorba, cum stai cu tălmăcirea "Syntagmei", pravila de legi bizantine a lui Matei Vlastares? Aproape c-am terminat-o, spune Țamblac. Pravilele aistea ne-or învăța niște legi mai bune, mai drepte... Păi... ce-avem noi cu pravile venetice? rostește Teoctist iritat. N-avem pravila noastră din vechime? Cea scrisă și cea nescrisă, "obicei al pământului"? Preasfinte! Nu înseamnă că de-s vechi rânduielile-s și bune și drepte. Legea nu-i bătută-n cuie, ea se dă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
tălmăcirea "Syntagmei", pravila de legi bizantine a lui Matei Vlastares? Aproape c-am terminat-o, spune Țamblac. Pravilele aistea ne-or învăța niște legi mai bune, mai drepte... Păi... ce-avem noi cu pravile venetice? rostește Teoctist iritat. N-avem pravila noastră din vechime? Cea scrisă și cea nescrisă, "obicei al pământului"? Preasfinte! Nu înseamnă că de-s vechi rânduielile-s și bune și drepte. Legea nu-i bătută-n cuie, ea se dă după vremuri: "La vremuri noi, legi noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ani și mai bine... Și, totuși, astăzi, am boierimea mea credincioasă. Și, uite-așa, mai cu vorba bună, mai de frică sau de nu s-a putut altfel cu funia, cu săcurea, am făcut rânduială și dreptate în țară. Înaintea pravilei și-a dreptei judecăți, nu suflă nimeni... Dar, oare, s-a stins vechea ură ce zace mocnit în adâncuri? Mai bântuie prin lume, pribegi, boieri desțărați, fiii, nepoții descăpățânaților. Nu suflă, dar nu uită, gâlgâie ura răzbunării în ei; așteaptă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Măriei sale nu-i prea plăceau "bărboșii"! se frăsuie Cupcici. Să zici bogdaproste că nu ți-a tăiat și capul, o dată cu barba, îl înțeapă Alexa. Nu pierdeai mare lucru... Boierii se aprind: A nesocotit rânduielile statornicite în vechime! A legiuit o pravilă fără îndurare! Taie și spânzură, de parcă Moldova-i moșia lui tătâne-su! Ne șfichiuiește, să nu uităm cine-i "stăpânul"!... În el sălășluiește un diavol... și încă din cei împielițați! E un vrăjitor! O fi având "iarba fiarelor". Se vorbește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Cu vârf și îndesat o să plătească pentru toate umilințele noastre! Cu vârf și îndesat! Noroc de turci!... Amin... Ne-a hrăpit drepturile noastre din moși-strămoși! spune Isaia sugrumat de revoltă. Până și "dreptul primei nopți" ni l-a hrăpit cu pravila! Vă amintiți? Mai an, a tăiat un boier din Târgul Ieșilor, cum că și-ar fi luat după datina statornicită din vechime dreptul boierului, ca el să facă începătura fecioarelor mirese, ca stăpân și binefăcător cu dar, la nunțile aflătoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu dar, la nunțile aflătoare pe moșia sa. Alexa se cioșmolește de pe un picior pe altul: S-avem iertare... Eu... eu m-am aflat de față la ospățul acela. Dumnealui boier Tilihoi a cam făcut-o de oaie... A nesocotit pravila cea nouă... După ce a băut peste măsură, l-a însemnat pe mire cu biciul pentru că se răzvrătise împotriva datinii, iar pe mireasă a răstignit-o pe masă, i-a ridicat catrința și, acolo, printre blide și bucate, în țipetele fetei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
minte -, se făcuse slujbă mare la biserica Mirăuților, am legănat și racla cu moaștele Sfântului Ioan cel Nou să ne meargă bine. Măria sa ne-a pohtit la mare ospăț în Cetatea Sucevei. "De astăzi, în Țara Moldovei vor domni Cinstea, Pravila, Dreptatea! a răcnit Diavolul blond. De mâine chiar, încep Scaunele de judecată pentru înturnarea ocinilor hrăpite samavolnic!! Cine nu-i cu mine, e împotriva Moldovei!! Alegeți!!"... Ne-am trezit din uluială și-am pus mâna pe spadă, dar... dar spadele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
vodă.” - Este pentru a doua oară, mărite Spirit, când aud despre lucruri „făcute cu vicleșug” de cinstitele fețe bisericești. Mi se pare că „rugătorii noștri” - cum îi numesc voievozii pe călugări - erau înclinați mai mult spre minciună decât spre dreptele pravile. - Nu putem spune chiar așa, dar mă tem că ne vom mai întâlni cu asemenea fapte. Acum să vedem, însă, ce a mai fost și cu seliștea Prisăcile, pentru care a fost multă gâlceavă. Mai întâi, Nicolae Alexandru Mavrocordat voievod
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Monumentelor Istorice și, în prezența familiei regale, la 30 sept. 1911, s-a pus piatra fundamentală pentru construirea de noi chilii. Actul fundamental glăsuia: „S-a găsit cu cale ca acest locaș să fie o mănăstire model, unde călugării, pe lângă pravila călugărească , să se îndeletnicească cât mai mult și la felurite meșteșuguri de podoabe bisericiești și de gospodărie, precum făceau călugării din vremea veche, și apoi învățându-le să le răspândească cu pricepere și bunăvoință și așa să se întemeeze în
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de Vasilie a pierdut procesul rămânând păgubaș. Drept-îi, mărite Spirit? - N-aș fi vrut să fiu în pielea nefericitului Vasilie. Amânarea datoriei de către egumen a fost un tertip, pentru a nu plăti nicicând. Iată o nouă dovadă de nerespectare a pravilei bisericești de către cei puși s-o propovăduiască... - In popor se spune, mărite Spirit, că noi păcătoșii trebuie să facem ce spune popa nu ce face el. Si cred că poporul are dreptate. - Uite cum, din vorbă în vorbă, ne-am
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
numai cu faptul că este în posesia unui întreg univers al cărții, dar și cu priorități de tipărire. Să ne amintim că aici s-au imprimat pentru prima oară în limba română: Cartea românească de învățătură a lui Varlaam (1643), Pravila împărătească a lui Vasile Lupu (1646), Psaltirea pre versuri tocmită a lui Dosoftei (1673), Divanul sau gâlceava înțeleptului cu lumea de Dimitrie Cantemir (1698), Istoria românilor din Dacia Traiană de Xenopol, Teoria ondulației universale aparținând lui Vasile Conta ș.a. Textele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
omite să le înregistreze. Vârstnicii exprimă fără înconjur nostalgia timpurilor apuse. Un personaj din Comodia vremii a lui C. Faca pune în paralelă rânduielile Regulamentului Organic cu cele ale epocii fanariote: „Unde-s vremile acelea pă când odihnit șădeai, / Fără pravilă și delle, toate ți le isprăveai? / Împărțeai cu toți frățește și ne-ncontenit curgea; / Era, zău, neprețuită pravila lui Caragea!“ Un „laudator temporis acti“ apare și la C. Caragiali, în comedia O soarè la mahala, sub chipul unui treti-logofăt care a
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
lui C. Faca pune în paralelă rânduielile Regulamentului Organic cu cele ale epocii fanariote: „Unde-s vremile acelea pă când odihnit șădeai, / Fără pravilă și delle, toate ți le isprăveai? / Împărțeai cu toți frățește și ne-ncontenit curgea; / Era, zău, neprețuită pravila lui Caragea!“ Un „laudator temporis acti“ apare și la C. Caragiali, în comedia O soarè la mahala, sub chipul unui treti-logofăt care a făcut „slujbe însemnate țării“ și sub turci, și sub muscali, fără totuși a-și vedea împlinit visul
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
românească”, „Dreptatea”, „Curentul familiei”, „Gospodina”, „Biblioteca revistei «Catedra» Galați”, „Mariana”, „Almanahul teatrului românesc”, „Rampa”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români” (pe care a condus-o o vreme), „Teatrul Național” (București) ș.a. A mai semnat Ariel, Dionis, Mama Lola, Ilie Cambrea, Ion Pravilă. Cealaltă lumină, întâiul roman mai consistent, are, ca aproape toată proza scrisă de M.-V., un caracter autobiografic abia disimulat. Alter ego al autoarei, Ariane, aflată la Paris, suferă un accident: taxiul în care se află e zdrobit de un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288144_a_289473]