1,167 matches
-
Press, 1970. Rusinow, Dennison. The Yugoslav Experiment, 1948-1974. Berkeley: University of California Press, 1977. Schrenk, Martin, Cyrus Ardalan și Nawal A. El Tatawy. Yugoslavia: Selfmanagement Socialism and the Challenges of Development. Batimore: Johns Hopkins University Press, 1979. Sher, Gerson S. Praxis: Marxist Criticism and Dissent in Socialist Yugoslavia. Bloomington: Indiana University Press, 1977. Shoup, Paul. Communism and the Yugoslav National Question. New York: Columbia University Press, 1968. Singleton, Fred. Twentieth Century Yugoslavia. New York: Columbia University Press, 1976. Stojanović, Svetozar. Between Ideals and
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
28; 32; 210; 230 Plovdiv, 29; 51 Polonia, 133; 177; 181; 183; 196; 200-205; 230; 291; 298; 313; 321; 324; 326; 327; 351 Popov, Grigori, 255 Popov, Ivan, 213 Popović, Mladen, 248 Potsdam, 274; 281 Praga, 70; 138; 157; 200 Praxis, 354; 408 Preporod, 60 Prešeren, France, 60 Pribičević, Svetozar, 138; 139; 146; 147; 185 Princip, Gavrilo, 108 Priština, 87; 98; 357 Protić, Stojan, 139 Psaros, Dimitrios, 253 Pătrășcanu, Lucrețiu, 231; 261; 263; 264; 298; 335 R Rîmniceanu, Mihail, 264 Rațiu
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
chingile controlului partinic, s-a redefinit pe vechile coordonate identitare și doctrinare ale românismului ortodoxist. În timpul regimului comunist, ca reacție defensivă la politica de ateizare promovată de noile autorități statale ostile bisericii ca instituție socială și religiei ca Weltanschauung și praxis liturgic, BOR și-a revizuit doctrina și misiunea socială în direcția compatibilizării acesteia cu ideologia oficială. Colaborarea BOR-PCR și biserică-regim (în fapt, aservirea primeia în fața autorităților statale în speranța supraviețuirii instituționale într-un mediu politic ostil) a fost fundamentată doctrinar
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
I este mai puțin fezabilă, dar lectura unui număr considerabil de lucrări, discutarea lor din punctul de vedere al contribuției didactice și valorificarea experienței pozitive ca punct de plecare a unor contribuții personale sînt lucruri care trebuie să intre în praxis-ul curent. Motivele personale țin și de sesizarea unui climat de opinie existent aproape la toate nivelurile și mediile școlii românești. Este vorba de prestigiul scăzut al științei didactica limbii și literaturii române, (particularizăm aici, dar situația este comună tuturor
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
criteriul calității materiale a manualului, estetismul și durabilitatea. VI. Predarea lecturilor este aspectul important, specific sau de substanță al disciplinei și este bine surprins în tratarea lui Papadopol prin cele două praxisuri coexistente în școli: pe care le-am numi, praxisul abordării hermeneutice, bazat pe emoția intelectuală, prin excesul de teoretizare analitică și praxisul cunoașterii intuitive sau sugerate, bazat pe emoție estetică. Aceste observații nu mai apar la Ilioasa, care se limitează la o descriere a organizării acestora. VII. Predarea gramaticii
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
important, specific sau de substanță al disciplinei și este bine surprins în tratarea lui Papadopol prin cele două praxisuri coexistente în școli: pe care le-am numi, praxisul abordării hermeneutice, bazat pe emoția intelectuală, prin excesul de teoretizare analitică și praxisul cunoașterii intuitive sau sugerate, bazat pe emoție estetică. Aceste observații nu mai apar la Ilioasa, care se limitează la o descriere a organizării acestora. VII. Predarea gramaticii este considerată importantă numai în măsura în care slujește scopurilor disciplinei. Există și aici două praxisuri
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
sau sugerate, bazat pe emoție estetică. Aceste observații nu mai apar la Ilioasa, care se limitează la o descriere a organizării acestora. VII. Predarea gramaticii este considerată importantă numai în măsura în care slujește scopurilor disciplinei. Există și aici două praxisuri coexistente: primul praxis susținut de filogramatici care fac știința gramaticii cu terminologia specifică - numită învățare sistematică și cel de-al doilea praxis susținut de filoliterați care apelează la gramatică numai în măsura în care un anumit aspect este necesar predării literaturii numită învățare ocazională. Aceste abordări
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
a organizării acestora. VII. Predarea gramaticii este considerată importantă numai în măsura în care slujește scopurilor disciplinei. Există și aici două praxisuri coexistente: primul praxis susținut de filogramatici care fac știința gramaticii cu terminologia specifică - numită învățare sistematică și cel de-al doilea praxis susținut de filoliterați care apelează la gramatică numai în măsura în care un anumit aspect este necesar predării literaturii numită învățare ocazională. Aceste abordări sînt discutate de Papadopol, spre deosebire de Ilioasa care preferă să ofere proiectele unor lecții practice de gramatică, fără a discuta
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
fundamentală a filosofiei o constituie posibilitatea de a vedea cât mai multe din multiplele straturi ale realului și modalitatea în care acestea sunt constituite. Ceea ce situează acest mod de-a fi mai curând în zona contemplației decât în cea a praxisului. * În condițiile în care raportările oamenilor la timp sunt tot mai problematice e nevoie de un manual de petrecut timpul, care să aducă sentimentul de control asupra scurgerii propriei existențe. Primul pas ar fi să învățăm contemplația. * Tehnica, prin infinitatea
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
nu apare decât în vecinătatea altor idei, fiind direct proporțională cu valoarea acestora. * Tehnica este modalitatea prevalentă de obiectivare a gândirii în perioada contemporană. Religia a căzut în domeniul artei. * Disputa contemporană nu cade atât asupra sensului filosofiei cât asupra praxisului ei. Este căutarea rostului filosofiei dintr-o perspectivă utilitară. * Omul contemporan este într-o continuă fugă după rețete ale existenței. * Marea insuficiență a acestor rânduri este solitudinea, absența perspectivei critice și dialogului lipsindu-le de modulările necesare. Provocarea finală căreia
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
care s-au aplecat asupra filosofiei decât dacă avem în vedere ce s-a căutat printr-un asemenea exercițiu, care a însemnat, mai peste tot, o paradoxală reluare a ceea ce se considera a fi semn al unei irepetabile experiențe. 13. Praxis și theoria În cele din urmă, să evaluăm rolul care i-a fost acordat filosofiei în raport cu ansamblul modelului cultural bizantin, al înțelesurilor sub care a fost valorizat actul filosofării în mentalul bizantin. Desigur, au existat evoluții și schimbări în felul
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
să subestimăm impactul acestui ideal asupra vieții bizantinilor, vreme de unsprezece secole. Viziunea unor istorici, a Bizanțului încremenit, marcat de o imobilitate a societății, la fel de mult cu a culturii, vine din eșecul înțelegerii valorii pe care o dădeau bizantinii practicii, praxis-ului. Făptuirea, de orice fel ar fi ea, nu însemna pentru bizantin decât un semn al treptei pe care se găsea în urcușul său către contemplarea extatic-agapică a divinității. Lucru valabil, deși nu implicând un eșafodaj teoretic, chiar pentru omul
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
vechi să ne pătrunză/ Ca să numere-a lor frunză?/ Cine poate-avea aflare/ Câte valuri sunt pe mare,/ Câte raze sunt în soare,/ Cât parfum e într-o floare?" În creație experiența estetică poate fi descrisă ca un proces prin care praxisul, acea perspicacitate estetică, penetrează succesiv etapele impuse realizării actului mnemic atât de către tradițiile biblice cât și de cele antice, ancestrale. Această idee se poate impune specific în interiorul unei unități active "poesis" subordonată praxisului în tradiția greacă, așa cum în concepția lui
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
fi descrisă ca un proces prin care praxisul, acea perspicacitate estetică, penetrează succesiv etapele impuse realizării actului mnemic atât de către tradițiile biblice cât și de cele antice, ancestrale. Această idee se poate impune specific în interiorul unei unități active "poesis" subordonată praxisului în tradiția greacă, așa cum în concepția lui Aristotel ierarhia cunoașterii intervine în activitatea artizanului sau artistului îndeplinind funcția de percepție. Elogiul sophiei devine principiul capacității maestrului, aceluia care a îndepărtat opoziția dogmatică dintre muncă și virtute. În tradiția creștină maledicta
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
început modelul deductiv că toate lucrurile perfecte preced eminamente necesar toate lucrurile imperfecte. Și să nu uităm că toți marii poeți au demonstrat în timpul lor creator această caracteristică a superiorității perfecțiunii temporale și individuale ca o experiență estetică în construcția praxisului lui homo faber desăvârșind în uman creația Domnului Nichita Stănescu a și teoretizat-o. Poetica bardului de la Mircești depășește deci imitatio naturae integrându-se prin construcția cunoașterii la revelația realității acolo unde limitele teoriei și ale praxisului se îmbină în
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
estetică în construcția praxisului lui homo faber desăvârșind în uman creația Domnului Nichita Stănescu a și teoretizat-o. Poetica bardului de la Mircești depășește deci imitatio naturae integrându-se prin construcția cunoașterii la revelația realității acolo unde limitele teoriei și ale praxisului se îmbină în neantul interior nereflectându-se ci tranzitând într-o acceptare a mesajului în marea sa trecere: În ceasul trist de noapte apriga furtună/ Pe marea tulburată săltând din val în val,/ Se-nalță, se lățește și vâjâie și tună
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
pe laturile umbrite ale cuvintelor, dar cu atât mai strălucitoare prin puterea lor ascunsă. Parcurgând teoriile estetice de la Leonardo da Vinci preluat în poetica lui Val(ry, vedem o dezvoltare a producției creative receptare- construcție pornind de la funcția cognitivă înspre praxisul cărturarului estet ca o metodă de luptă împotriva cunoașterii pur conceptuale a filosofilor orbi la limbaj. Logica imaginativă este o trecere de la mit, această cunoaștere tranzitivă cu implicație colectivă, la concepția modernă, întoarcerii contemplative într-o realitate preexistentă ce realizează
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
început să prindă contur: 1. existența unei biblioteci medicale foarte bine pusă la punct, în care se găseau toate revistele de specialitate din presa medicală românească și patru reviste de circulație internațională: Lancet, La Revue de Practiciene, Press Medicale și Praxis, la care se adăugau tratate de specialitate în limbile engleză și franceză, care se achiziționau periodic pe măsură ce apăreau, în cadrul unui program special al ministerului sănătății; 2. existența unui cadru organizatoric la nivelul fiecărui județ, prin filialele județene ale Uniunii Societăților
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
psihologice cunoșteau o interpretare originală are un extraordinar ecou printre scriitori. „Concepând intuiția ca o capacitate de a sintetiza direct esența fenomenelor, el o socotea superioară cunoașterii discursive. Eroarea sa fundamentală în domeniul psihologiei era că rupea viața psihică de praxis.”<footnote Ibidem., p.26 footnote> Unele idei din filosofia bergsoniană au determinat trecerea de la metoda analitică la realismul psihologic în proza psihologică. Literatura preia distincția între „eul concret, fundamental, real” și „eul superficial, simbolic”. Cunoașterea eului profund este posibilă numai
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
Reader, (coordonatori L. Samovar, R. Porter), Thomson Wadsworth, 2003; Baya, Adina, The Concentration of Media Ownership în Romania, Editura Institutul European, Iași, 2012; Badău Horea Mihai, Tehnici de comunicare în social media, Editura Polirom, Iași, 2011; Bauman, Zygmunt, Culture as Praxis, SAGE Publications, London, Thousand Oaks, New Delhi, 2000; Bauby, Pierre, La construction originale d'un intérêt général européen, în volumul Le bien commun comme reponse politique à la mondialisation, coordonat de Olivier Delas și Christian Deblock, éditions Bruylant, Bruxelles, 2003
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
gestului: italienii își mișcă mâinile mai mult decât francezii; • intensitatea gestului: gesturile italienilor sunt mai expresive și mai spectaculoase decât ale francezilor; • fluxul gestului: gesturile italienilor sunt mai sacadate, ale francezilor mai regulate 64. Sintetizând, putem constata că diferențele în praxisul gestual se manifestă atât din punct de vedere cantitativ (nordicii percep gesticulația italienilor ca fiind excesivă și ridicolă), cât și din punct de vedere calitativ (gesturile italienilor sunt recunoscute ca fiind expresive și dinamice). Plecând de la relația cuvânt-gest, Peter Andersen
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
critica este interiorizată, derivând într-o "instituționalizare a criticii", după cum observă Andrea Fraser 146. Consecința acestei "instituționalizări" auto-reflexive ar fi crearea unor instituții critice. Co-optarea totală a criticii instituționale de către instituții, prin intermediul educației, al deschiderii canonului istoriei artei și al praxis-ului cotidian, ar presupune, în accepția lui Sheikh, o cooptare a rezistenței de către putere, ceea ce ar însemna că intențiile și identitățile subiecților ar fi subordonate politicilor și directivelor instituțiilor. Cu toate acestea, succesul criticii instituționale ar putea fi analizat în funcție de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
that influenced the discourse of the contemporary visual studies. These are the critique of object, originality, difference, language and institution. There are many typologies of criticism, but the emphasis is taking into consideration rather an internal look on the criticism praxis. Therefore, art criticism could be seen as a practice that comprise the processes of depiction, analysis, judgment and theoretization of an artwork. There is also an argument on the way these types of criticism were used in the practice of
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
The Case of Oda Projesi", în Claire Doherty (ed.), op. cit., pp. 109-121. 250 Ana Paula Cohen, "Dispositiv Workshop-Part 1: Oda Projesi", Drucksache Spring 03, Kunstverein Munich, Munich, 2003, apud Maria Lind, art. cit., p. 114. 251 Christian Kravagna, "Modelle partizipatorischer Praxis" în Marius Babias și Achim Könneke (editori), Die kunst des Öffentlichen, Verlag der Kunst, Amsterdam și Dresda, 1998, apud Maria Lind, art. cit., p. 117. 252 Free Cooperation, concept și producție Geert Lovink și Trebor Scholz, conferință, 24-25 aprilie 2004
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
previzibilitatea, controlul, detașarea, necum valorile etico-morale, care trebuie, în mod necesar, să treacă într-un plan secund. În acest sens, argumentează González, metodele calitative și critice au ca premise participarea și implicarea socială, acestea promovând și făcându-se ambasadorii unui "praxis relațional", potrivit căruia cercetătorul vorbește cu o anumită comunitate/cultură, renunțând la mai vechea practică, cu pretenții de științificitate, a discursului despre comunitatea sau cultura respectivă. În ultimă instanță, Al González mă îndemna, alert, să descurajez orice tip de "reacție
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]