1,382 matches
-
plecă voios spre biserică, la întâlnirea sa sufletească cu Dumnezeu. Locașul sfânt nu era așa departe de casa lui, doar la patru - cinci sute de metri depărtare. Când a ajuns, biserica era plină. Slujba începuse. Era mare sărbătoare, Sfântul Dumitru, praznicul când ciobanii returnau proprietarilor oile avute în grijă încă din primăvară, și își primeau restul de simbrie. După ieșirea de la liturghie, fiecare proprietar mergea în prundul vacilor să-și aleagă oile proprii, care purtau un semn distinct al stăpânului, ori
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
celor sfinte, înălțând imnuri de slavă Creatorului. Era o încântare să-i asculți. Preotul Plutașu se mândrea nevoie mare cu un asemenea cor. Se dusese vestea chiar și la mai marii bisericii ortodoxe din Constanța și de aceea la acest praznic al Sfântului Dumitru sosise la slujbă un înalt prelat, să se convingă de existența unui asemenea cor și să dea prin prezența sa o mai înaltă prețuire slujbei și a sărbătorii. La sfârșitul liturghiei, bunicul Constantin s-a dus direct
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
sibiană Rapsodia. Cu sufletul rezemat pe două ere, pare quarcul luminos cu esențe tricromatice în destrămare de sine, reîncarnat în paradigmele Logosului. În timp ce-l citesc mi se face de o înjurătură, de-un blestem, de-o plecare la dracu-n praznic, de-o venire și statornicire, de-o râdere, de-o plângere și mai rar de-o rugăciune ... A venit definitiv în sufletul meu, resurescitându-mi melancoliile și formele deocheate ale literelor cu sânul alb și rotund de iubire întru cuvânt. La
MIHAI BATOG BUJENIŢĂ – DESTIN CU MODULAŢII DE ARHANGHEL ÎN LUPTĂ CU NEANTIZAREA de IOAN GLIGOR STOPIŢA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362426_a_363755]
-
al lui Dumnezeu, iar eu l-am auzit și l-am învățat de la răposatul bunul meu, Stoian Jolde armășelul»; Vor urma discursurile comemorative și lansarea cărții «Mănăstirea Plăviceni, importantă vatră de spiritualitate», scrisă de Teoctist Moldovanu, starețul mănăstirii, după care praznicul de pomenire; Manifestările comemorative vor începe la ora 9,00 dimineața și se vor termina după plecarea ultimului invitat. Sunt așteptați peste 500 de oaspeți din toată țara; Mănăstirea Plăviceni este singura din țară care are hramul ARHANGHELUL MIHAIL.” Dumnezeu
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362530_a_363859]
-
dr. Denisa Popovici, de la Spitalul CF 2. Ea și-a asumat, ca danie, costurile primei ediții a cărții „Mănăstirea Plăviceni, importantă vatră de spiritualitate” - lucrarea de licență a starețului Teoctist Moldovanu. Cartea, care va fi lansată pe 9 august, înainte de praznicul de pomenire, a fost prefațată de subsemnatul. Au urmat „frumoșii nebuni” de la Târgu-Mureș: scriitorii Mariana Cristescu, șefa secției Cultură a cotidianului „Cuvântul liber”, și dr. Nicolae Băciuț, directorul Editurii „Nico”, director al Direcției Județene Mureș pentru Cultură și Patrimoniu Național
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362530_a_363859]
-
mână, plecă voios spre biserică, la întâlnirea sa sufletească cu Dumnezeu. Locașul sfânt nu era așa departe de casa lui, doar la trei - patru sute de metri depărtare. Când a ajuns, biserica era plină. Slujba începuse. Era mare sărbătoare, Sfântul Dumitru, praznicul când ciobanii returnau proprietarilor oile avute în grijă încă din primăvară, și își primeau restul de simbrie. După ieșirea de la liturghie, fiecare proprietar merge în prundul vacilor să-și aleagă oile proprii, care purtau un semn distinct al stăpânului, ori
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
celor sfinte, înălțând imnuri de slavă Creatorului. Era o încântare să-i asculți. Preotul Plutașu se mândrea nevoie mare cu un asemenea cor. Se dusese vestea chiar și la mai marii bisericii ortodoxe din Constanța și de aceea la acest praznic al Sfântului Dumitru sosise la slujbă un înalt prelat, să se convingă de existența unui asemenea cor și să dea prin prezența sa o mai înaltă prețuire slujbei. La sfârșitul liturghiei, bunicul Constantin s-a dus direct acasă să se
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
întrebat cine este cel care i-a scris acatistul. Acesta oarecum surprins i-a indicat personajul. Preotul a ajuns cu cădelnița și în dreptul scriitorului de acatiste. L-a rugat să-l aștepte după terminarea slujbei. Cum era o zi de praznic preotul l-a invitat pe Acatistu acasă pentru masa de prânz. Discuția a fost una informativă fiindcă cei doi au rămas prieteni. Acatistu i-a povestit preotului multe din viața sa. Întâmplarea se desfășura cu mult înainte de a o cunoaște
ACATISTU! PERSONAJ DE POVESTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361204_a_362533]
-
mi se pare a fi cel mai important - capitolul IX, de ce? Fiindcă aici sunt prezentate toată lăcașurile de cult ortodoxe din municipiul Oradea, dimpreună cu toți slujitorii lor. Aici vedem cum în Oradea avem foarte frumoase lăcașuri sfinte, închinate tuturor praznicelor împărătești, sărbătorilor și marilor Sfinți ai Bisericii noastre dreptmăritoare, plecând de la Catedrala „Învierea Domnului”, la Înălțarea Domnului, la Sfântul Duh Mângâietorul, Sfânta Treime, Izvorul Tămăduirii, Înălțarea Sfintei Cruci, la Nașterea Maicii Domnului, Adormirea Maicii Domnului sau Buna Vestire. Continuând cu
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – CONSTANTIN BUTIŞCĂ, BISERICILE ORTODOXE DIN ORADEA ŞI SLUJITORII LOR, EDITURA „BREVIS”, ORADEA, 2013 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361203_a_362532]
-
Se regăsesc în roman: ,,hora” ( de obicei duminica după-amiază aproape toată familia lui Birică participa la pregătirea și plecarea lui la horă), ,, însurătoarea lui Birică cu Polina '', ,,moartea”, ,,parastasul”, ,, parastasul lui Sandu”, forma veche de ritual, sărbătoarea cinstirii morților prin praznice date fără slujbă, spălatul pe picioare înainte de praznic, obicei rămas în sat din timpul străvechi. Călușul,unul dintre cele mai semnificative obiceiuri populare, însemnată manifestare folclorică, cu urme din vechime și cu o literatură bogată, cunoscut și peste hotare, a
SATUL MOROMETILOR de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360826_a_362155]
-
după-amiază aproape toată familia lui Birică participa la pregătirea și plecarea lui la horă), ,, însurătoarea lui Birică cu Polina '', ,,moartea”, ,,parastasul”, ,, parastasul lui Sandu”, forma veche de ritual, sărbătoarea cinstirii morților prin praznice date fără slujbă, spălatul pe picioare înainte de praznic, obicei rămas în sat din timpul străvechi. Călușul,unul dintre cele mai semnificative obiceiuri populare, însemnată manifestare folclorică, cu urme din vechime și cu o literatură bogată, cunoscut și peste hotare, a fost consemnat pentru prima dată la Dimitrie Cantemir
SATUL MOROMETILOR de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360826_a_362155]
-
în celulă și, așa cum spune Valeriu Gafencu, În inima robului/ Domnu-și face ieslea Lui/ În noaptea Crăciunului./ (...) Azi Crăciunul s-a mutat/ Din palat la închisoare/ Unde-i Domnu-ntemnițat/ Și copilul cel din zare/ A venit la închisoare/ Să trăiască Praznic mare („Colindul robului”, pp. 496-497). Avem de-a face cu o poezie mărturisitoare. Celula-chilie este cel mai potrivit loc în care puteau fi reafirmate adevărurile Ecleziastului și înțelepciunea atâtor Părinți, care spuneau că atunci când te afli în fața unui mormânt trebuie
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
ținut o mare adunare antirevizionistă. Această întreită sărbătoare a fost un minunat prilej de afirmare a solidarității românești pe care Românii de pe întreg cuprinsul țării au ținut să o manifeste participând într-un număr impresionant de mare. La acest mare praznic național a participat și P.S. episcop Nicolae al Oradiei. P.S.Sa a plecat de la Oradea în ziua de 12 Decembrie însoțit de PP.CC.Lor Cornel Magieru, vicarul episcopiei, Ștefan Munteanu, rectorul Academiei Teologice, Zaharia Moga, Ioan Guiașiu, consilier eparhial
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
acela care a fost Vasile Lucaciu, marele luptător al neamului românesc de dincoace de Carpați. În numele Î.P.Sf. Mitropolit Nicolae, în numele meu personal și al celorlalți frați chiriarhi, aduc și binecuvântarea bisericii mele la dezvelirea acestui măreț monument. La un praznic atât de mare cum este cel de astăzi nimeni nu poate sluji decât la un singur altar, la altarul neamului. Acest altar nu este în afară de hotarele țării, ci înlăuntrul lor și el este atât de larg încât poate cuprinde în jurul
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
ținut să participe și să-și spună cuvântul ei. În cuvântarea pe care a ținut-o P.S. Episcop Nicolae, după ce constată frumoasele progrese pe care școala românească le-a realizat sub imperiul primilor ani de unitate națională, adaugă: În mijlocul bucurie praznicului de astăzi al domniilor voastre, fie îngăduit Bisericii să vă facă, prin graiul meu, în clipele puține pe care le are la îndemână, o rugăminte izvorâtă dintr-o sfântă iubire față de școală și față de binele pe care neamul îl așteaptă de la
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
și de soție Și de părinți și de bunici, Și de strămoși și neamuri, În țara Lupilor de-aici Cu dragi și sfinte hramuri. Al Pietrei Duh și tatăl bun Lui bunul Dragobete, Își chemă fiu-ntr-un ajun De praznic pentru fete Și îl lipi de pieptul lui La pieptu-i să îl știe, Cu grija înțeleptului Să-l vază pe moșie. Și să nu-l scape îndrăcit De vreo ispită goală, De la cornaciul îndrăgit De piaza de sub poală, Rugă pe
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
Micherechi (Ungaria) care au mărturisit cu lacrimi de pocăință: „Domnul este în mijlocul nostru!” Duminică, 14 iulie, Biserica Baptistă din Micherechi păstorită de Petrică Crețu, profesor de religie la Colegiul Național „Teodor Neș” din Salonta, a sărbătorit într-o atmosferă de praznic ceresc Botezul nou-testamental al Anei Krisztovan, Cristian Ruja, Gheorghe Martin, Ioan Ruja, Samuel Gherman, Estera Gherman, Andreea Crețu, David Croitor. Mărturia înlăcrimată a noilor membri ai Bisericii Domnului, îmbrăcați în haine albe ca simbol al curățirii veșmântului sufletesc, a certificat
BUCURIE SFÂNTĂ PENTRU TOŢI CREŞTINII DIN MICHERECHI (UNGARIA) de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364207_a_365536]
-
și să le transmită urmașilor identitatea prin poezia limbii în care s-au născut. Puțini sunt cei care înțeleg faptul că poezia este (astăzi mai mult decât oricând) generatoare și păstrătoare de identitate. În Australia, vorba ceea, „la naiba-n praznic”, Daniel Ioniță s-ar putea recomanda cu succesul profesional dobândit pe continentul insular. Sau cu cardul de credit. Sau cu statutul social. Sau cu succesul copiilor săi. Sau cu toate astea laolaltă. Dar nu - prin Testament autorul se recomandă, halucinant
INSULA CUVINTELOR DE-ACASĂ de LUCIAN VASILESCU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363178_a_364507]
-
așteptare a recunoașterii valorii, săli de lectură din marea poezie a lumii. Eu voi menționa doar câteva din versurile sale cu un formidabil impact, care pot defila oricând „sur les grands boulevards de la Poesie”: „de ce te-am iubit înainte de naștere?”; „praznicul misterului”; „dacă pe noițele unghiilor trandafirii/ e tipărit destinul?”; „cuvintele noastre agonizând/ agățate în cârligele desperecherii”; „s-au rupt atâtea diguri la viiturile din mine”; „vulpile amușinau/ spaima din sufletul oricui”/; „la provă în spumă se sparge destinul/ și steaua
CONSTANTIN ARDELEANU DESPRE MIRCEA BRĂILIŢA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368267_a_369596]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Spiritual > DESPRE PRAZNICUL NAȘTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1445 din 15 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Despre Praznicul Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos sau Crăciunul... Introducere Biserica Ortodoxă sărbătorește pe 25 decembrie (7 ianuarie
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Spiritual > DESPRE PRAZNICUL NAȘTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1445 din 15 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Despre Praznicul Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos sau Crăciunul... Introducere Biserica Ortodoxă sărbătorește pe 25 decembrie (7 ianuarie) Nașterea Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Acest eveniment a avut loc în urmă cu mai bine de 2000 de ani într-o peșteră
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Acest eveniment a avut loc în urmă cu mai bine de 2000 de ani într-o peșteră din Betleemul Iudeii. Deasupra acestui loc străjuiește de peste 1600 de ani, Biserica ctitorită de Sfânta Împărăteasă Elena. Nașterea Domnului, Praznic împărătesc cu dată fixă, numită în tradiție și Crăciunul, este sărbătoarea anuală a nașterii după trup a Domnului nostru Iisus Hristos. Sărbătoarea Nașterii Domnului, deși nu este la fel de veche precum sărbătoarea Paștelui sau a Rusaliilor, pare a fi cea dintâi
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
August, în timpul căruia Sf. Evanghelist Luca ne spune că s-a întâmplat Nașterea Domnului (Luca II, 1 ), a avut loc la 25 decembrie 754 ab Urbe condita (de la fundarea Romei). Cele mai importante documente în care se menționează atât originea praznicului Nașterii Domnului, cât și data sărbătoririi lui rămân totuși Omiliile Părinților de limbă greacă și latină ai sec. al IV-lea. Sfântul Ioan Gură de Aur († 407), într-o Omilie la Nașterea Domnului din 25 decembrie 386, afirmă că după
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
făcut omului, fiindcă niciodată în istorie Dumnezeu nu a stat atât de aproape de oameni, viețuind printre ei, mâncând, bând împreună cu ei, luând asupra Sa firea omenească cu tot noianul de păcate săvârșite de omenire. Sfinții Părinți, în cuvântările lor la praznicul Nașterii Domnului, dezvoltă magistral ideile de mai sus. În Comentariul la Evanghelia după Sfântul Apostol și Evanghelist Matei al Sfântului Ioan Gură de Aur, autorul vorbește despre cele două nașteri ale Fiului lui Dumnezeu întrupat, prima dinainte de timp, din Tatăl
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
Dumnezeu Cuvântul S-a făcut ipostas trupului, precum întru aceeași dată și trup însuflețit și cuvântător și gândit. Pentru aceea nu îl numim om îndumnezeit, ci îl mărturisim Dumnezeu înomenit. Vorbind despre sărbătoarea Întrupării Domnului, Sfântul Grigorie de Nazians spune: „Praznicul de astăzi este arătarea lui Dumnezeu, adică nașterea, căci se zice în amândouă felurile, două numiri fiind puse aceluiași lucru. Căci Dumnezeu S-a arătat neamurilor prin naștere, El care era, și de-a pururi era, din Cel ce pururi
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]