692 matches
-
din Cariatida, care și el vorbește la persoana întâi, nu e decât o mască, așa cum și cel din Ultima dimineață pare doar un paravan. O viață în plus este asemenea unui confesional catolic, un loc în care autoarea își revarsă preaplinul de amintiri incomode pe un ton pesimist, cu o tristețe uneori cioraniană, alteori temperată de resemnare: "în dimineața asta voi muri! încerc fiorul straniu al presentimentului că ziua de mâine nu mai există pentru mine" (Ultima dimineață). Fiecare personaj își
Scrisul by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/15017_a_16342]
-
spațiu sacru. Intrând „în codri ca-n biserică”, zările Goleștilor sunt „altare largi suflate în aur preacurat”, Florica e o „mănăstire vie,/ În care amintirea aprinde lumânări”, iar „tămâia înserării înalță-albastru fum”. Priveliștile nu rămân ceea ce sunt, ele primesc un preaplin sufletesc. „Cămara de fructe” este pentru copil „raiul”, a cărui ușă este deschisă cu frică: „Deschid cu teamă ușa cămării de-altădată/ Cu cheia ruginie a raiului oprit [....]// Șovăitor ca robul ce calcă o comoară/ Din basmul cu o mie
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
cu tristeți, neîmpliniri și năzuințe vagi. Prin celelalte prezențe, caricate, se ridiculizează pretențiile unor femei care se amăgesc sau doar își ascund instinctele sub un derizoriu văl romanțios. Versurile din placheta Primăvară pustie (1945) înregistrează neîmpăcarea legată de conștiința unui preaplin de vitalitate și trăire sufletească, resimțit ca povară: „Aș vrea să mă dezbar de harurile mele/ Ca de niște podoabe grele”. O efervescență lipsită de finalitate („sunt buimacă de tinerețe, de avânt”) susține și gândul morții: „Ia-mă, Doamne,/ Și
PERETZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288758_a_290087]
-
foaia de porumb a toamnei” (Există un unghi). În Rotitoarele spații, Incantație, Glasul pământului, Înainte de lumină, Muntele alb pe dinăuntru, perspectiva asupra universului devine zbor, aspirație spre înalt. Poezia se construiește în jurul unor metafore ale perenității într-o înfiorare a preaplinului existențial, iar lumea se înalță și se purifică prin cuvânt (Litera imperfectă). Forța de seducție a versului emană din caligrafia discretă a imaginilor și din rafinamentul punerii lor în scenă. SCRIERI: Timpul știut, București, 1973; Împărăția sorilor, București, 1978; Semințe
OANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288499_a_289828]
-
cu gratuitate neselectivă. Părintele acționează mereu complementar: sfaturile sunt însoțite de o mimică deferentă, sancțiunile de o intonație adecvată, iar glumele de un zâmbet complice. Ființa sa este mereu într-o necuprinsă îmbrățișare; aceasta aduce cu sine, inefabil și întru preaplin, „dragostea cea dintâi” (Apocalipsa 2, 4). Nu poate fi o întâmplare că a fost botezat cu numele ucenicului cel iubit, Ioan, luând apoi, în chip minunat, numele iubitorului de Dumnezeu: Teofil. Însă dintre toți cei care îl aud, foarte puțini
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Ă)”13 CONTESTAREA POEZIEI EULUI Dacă schemantismul era boala copilăriei literaturii noi, dacă proletcultismul - prin toate manifestările sale - lipsea noua creație de profunzime și Înscriere pe coordonata tradițional-progresistă, dacă formalismul era o tristă moștenire burgheză care nu putea reda convingător preaplinul realității de tip nou, iată că tot În acest an o altă tendință primejdioasă pare că pândește poezia: cultul eului liric, În defavoarea eului colectiv (recte masele), Îndepărtarea poetului de la grijile și sarcinile colective și apropierea de intimismul tipic burghez, cultivarea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dogmatic supoziția că sursa și temeiurile moralității vor trebui să fie căutate în natura sensibilă a omului, și nu în rațiune. Iar afirmația „că modelul moralei și moralității perfecte, pretins în rigoarea sa absolută omului concret, îi refuză acestuia, în preaplinul său strivitor, șansa practică a perfectibilității sale reale”13 exprimă, mi se pare mie, o dublă neînțelegere. Kant a subliniat în mod insistent că omul, ca ființă rațională imperfectă, nu are acces la desăvârșire. Lui nu i se poate pretinde
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
sociale au fost adunate în volumele Comedia umană (1940), Chipuri și măști (1965), Fapte diverse (1969). Rămase doar în periodice sunt comentariile literare ale lui B., care au sensul unor mărturii de cititor, al unei „critici de însoțire”, împărtășind un preaplin al impresiilor de lectură. După debutul editorial cu o plachetă de versuri patriotice, Munții (1918; Premiul Academiei Române), îi apar patru volume: Floarea pământului (1920; Premiul Academiei Române), Povestea omului (1923), Zilele vieții (1927) și Cuvinte de dincolo (1934), care conturează fizionomia
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
meu. Chipul lui Olahus s-a întipărit atât de adânc în sufletul meu, încât nu mai poate fi șters sau scos de acolo; mi-a făcut totuși, o mare plăcere solicitudinea ta stăruitoare, care îmi dau seama că pornește din preaplinul dragostei tale. Tot așa mi-au făcut plăcere lingura și furculița pe care mi le-ai trimis, desigur, cu gândul că-l voi avea astfel comesean pe dragul meu Nicolaus și că voi putea spune totdeauna dragilor mei prieteni: acesta
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
frig Căldura simbolizează iubirea, afecțiunea, starea de bine și destinderea, în timp ce răceala exprimă restricția, distanța relațională, tristețea. Astfel, în vis, un radiator în pană simbolizează pierderea iubirii ori a confortului, în timp ce, la polul opus, o temperatură prea ridicată indică excesul, preaplinul, sufocarea ce urmează unei copleșiri a sentimentelor sau emoțiilor. Totuși, interpretarea este mai complexă decât pare, deoarece căldura, prin confortul pe care îl asigură, prezintă pericolul adormirii, adică încetarea dezvoltării și a creșterii. Frigul, dimpotrivă ne obligă să ne mișcăm
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
izolarea, câmpia și lipsa dramatică a reperelor vizuale etc.). Localizați mai larg zona și vecinătățile vizibile sau nu. Încotro merge drumul? În linie dreaptă sau peste munți? Unde ajungem? Notați absolut tot (senzații, amintiri, imagini, frânturi de conversație, mici incidente). Preaplinul de documentare nu strică. Însă carențele da. Nu omiteți să notați denumirile. Toponimele se pot dovedi extrem de importante. Nu numai că dau un plus de autenticitate textului, dar pot oferi subiecte sau unghiuri de atac neașteptate. De pildă, mulțimea toponimelor
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Dura lex), deși atitudinea lor este ambivalentă. Considerând oamenii drept „marile minuni ale vieții”, prozatorul îi face să traverseze, în cazurile tipice, experiențe deosebit de dureroase, de obicei tanatice, pentru a le releva adevărata personalitate. Iar aceasta e dominată de un preaplin al vitalității inconștiente cum literatura română nu cunoscuse până atunci. „A trăi” înseamnă pur și simplu „a trăi”, a te lăsa cuprins și dominat de izbucnirile vitalității. „Binele” și „răul” se încadrează unei axiologii primitive și puternice, pentru care „păcat
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
să dăruiesc și altora din tot ce mi-a dăruit mie Dumnezeu prin Iubirea Să. Am �ncercat să cutreier prin meandrele ființei mele, prizoniera �ntre cer și pam�nt, �nsail�nd metafore și arcuind peste timp aromele culese discret din preaplinul sufletului. Acolo, �n ad�nc, port pecetea iubirii Domnului meu Isus, dintotdeauna. Mi-am așternut sufletul �n palme, �ncerc�nd să mă dăruiesc cuvintelor spre nemurire. Dacă am reusit ceva, este doar meritul Olarului. Eu sunt doar lutul stropit cu
Cuv?ntul autorului by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83218_a_84543]
-
Lume a sacrului, cauză ultimă a oricărei existențe reale. Pe de altă parte, fiind o lucrare divină, deci o izbucnire a sacrului, orice creație este în același timp o izbucnire de energie creatoare în Lume. Orice creație este rodul unui preaplin. Zeii creează dintr-un exces de putere, dintr-o energie nestăvălită. Creația este rodul unui prisos de substanță ontologică. Din acest motiv, mitul care povestește această ontofanie sacră, această manifestare victorioasă a preaplinului ființei, devine modelul exemplar al tuturor activităților
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
în Lume. Orice creație este rodul unui preaplin. Zeii creează dintr-un exces de putere, dintr-o energie nestăvălită. Creația este rodul unui prisos de substanță ontologică. Din acest motiv, mitul care povestește această ontofanie sacră, această manifestare victorioasă a preaplinului ființei, devine modelul exemplar al tuturor activităților omenești: doar el poate dezvălui ceea ce este real, supraabundent, eficient. "Trebuie să facem ceea ce au făcut zeii la început", spune un text indian (Satapatha Brahmaña, VII, 2, I, 4). "Așa au făcut zeii
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
regenerarea lui printr-un "nou început". Mitul cosmogonic slujește deci drept model exemplar pentru orice "creație" sau "construcție" și este chiar folosit ca mijloc ritual de vindecare. Devenind din nou, în chip simbolic, contemporan cu Creația, omul se întoarce la preaplinul primordial. Bolnavul se vindecă pentru că ia viața de la capăt, cu o încărcătură de energie intactă. Sărbătoarea religioasă este reactualizarea unui eveniment primordial, a unei "întîmplări sacre", ai cărei actori sânt zeii sau Ființele semidivine. Or, "întîmplarea sacră" este povestită în
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
puteți convinge lecturând poezii ca: „Zi toridă”, „Urări de primăvară”, „Început de toamnă”, „Zi de vară” și nu numai. De asemenea, nu pot trece sub tăcere bucuria zâmbetului de copil pe care poeta îl simte din plin și căruia, din preaplinul sufletului său, îi oferă versuri de o gingășie aparte („Înger de iubire”, „Să fii...”). Sintetizând, putem observa că stările interioare sunt redate poetic prin comparații cu elementele și fenomenele naturale și că acestea din urmă sunt transpuse artistic ca ființe
Poemul iubirii. In: Aproape de cer by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Imaginative/318_a_544]
-
puteai să râzi cu el de dimineața până seara. Cu el nu m-am plictisit nici o secundă. Apoi mă electriza căldura cu care eram primiți pretutindeni. Nu știu dacă voioșia, exuberanța 108 IOANA CELIBIDACHE, O MĂTUȘĂ DE POVESTE veneau din preaplinul sufletelor noastre sau iradiau din prietenia pe care ne-o ofereau spontan ceilalți. Am văzut în filmul lui Miky cum le vorbea Maestrul la cursuri elevilor lui... — Adora să fie înconjurat de tineri care veneau de peste tot să învețe de la
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
ADUNÂND Timpului incarnare îi sunt O clepsidrå prin care îi trec toate numele fie cå e vorba de apå sau sânge sau picåtura coborâtå din stråfunzime måsurând la rându-i preaplinuri Ea are gust de mare și devine perlå sau rimå dintr-un punct de vedere Må nasc centru de cerc și må înscriu cu timpul într-un perimetru vital adunând clipe, minute, ore, ani ore, minute și încå o clipå
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1592]
-
Era un om așa de vesel, că puteai să râzi cu el de dimineața până seara. Cu el nu m-am plictisit nici o secundă. Apoi mă electriza căldura cu care eram primiți pretutindeni. Nu știu dacă voioșia, exuberanța veneau din preaplinul sufletelor noastre sau iradiau din prietenia pe care ne-o ofereau spontan ceilalți. Am văzut în filmul lui Miky cum le vorbea Maestrul la cursuri elevilor lui... — Adora să fie înconjurat de tineri care veneau de peste tot să învețe de la
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
vol.4 ), Antologia Esențelor Literare,,Vis și Pasiune”, Virtualia antologie de cenaclu coordonată de Alina Manole, antologiile revistei Singur: Poezie, Cuvântul în timp; ,,Vis și Pasiune”,etc. și în volumele colective de poezie ,,Petale lirice”, ,,Simfonia Cuvintelor”, ,,Mozaic literar”și Preaplin de cuvinte ale Asociației Scriitorilor Pentru Promovarea Realizărilor Artistice - ASPRA(Galați). Pasionat de literatură, filozofie și în general de artă citește și scrie despre tot ceea ce îi înalță sufletul ori mângâie privirea. Are deja scrise un număr mare de poeme
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
bezmetică. Parcurile puturoase, pline de gunoaie și polițiști, bezna bulevardelor moarte, aglomerația din fața magazinelor goale sau a stațiilor supraaglomerate de călători, arșița și ploile capricioase ale subteranei. Se întorcea istovit din aceste aventuri somnolente. Pornea din nou, să atingă acel preaplin al oboselii care să-i vindece disperarea. În stradă, regăsea zurba. Serii himerice, degajări accelerate de magneziu,. O ceață fumurie și roz, perforată de țiuitul antenelor. Intr-un amurg bizar, cind primăvara era iarna, se afla în fața Ateneului. Femeia venea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ochiul aflat în contact cu lichidul, apoi am ridicat capul și l-am aplecat spre spate, pentru ca lichidul să pătrundă mai bine în ochi. Am făcut acest tratament, cu fiertură de frunze de păpădie aproape două săptămâni, când făcându-se preaplinul, după atingerea dozei acceptate de organism, mia curs o secreție subțire din nara dreaptă, două zile, apoi din nara stângă, două zile. Aveam senzația că s-au făcut două găuri, în nas, din are curge lichid, continuu. La apariția scurgerii
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
lacrimale prin intermediul a două puncte lacrimale, situate în imediata vecinătate a carunculei. Leziunile unghiului intern afectează de cele mai multe ori unul sau amândouă orificiile. Urmare a acestei leziuni, secreția lacrimală se acumulează în sacul conjunctival și se scurge pe obraz prin preaplin. În condițiile păstrării comunicării cu canalul lacrimal, simpla anastomoză la acesta poate fi suficientă. Anastomoza necesită menținerea unui formator (tub de silicon) pentru o perioadă de 5-7 zile. În condițiile unei pierderi de substanță importante, cu defect al canalului lacrimal
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
și vă descânt. Despre (și... dinspre) morți - numai de bine! 27 ianuarie 2011 O anumită calitate a tristeții Știți bine că tristețea - ca și bucuria, resemnarea, extazul - cunoaște, slavă Domnului, destule grade de comparație. Există o tristețe bogată, a sufletului preaplin, cum se scrie într-un psalm arghezian: tristețea adâncă, metafizică. Există umori negre, devastatoare, întristări suave, dar și tristeți agresive, agasante, isterice. Tristeți pufoase ca pleoapele de bufniță ori, dimpotrivă, nevropate și năpras nic răzbunătoare. Avem melancolii copleșitoare ori siropoase
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]