3,745 matches
-
etice va avea un destin trist: fie va fi ignorat, fie va fi tratat cu compătimire. De cîtă naivitate trebuie să dai dovadă ca să mai vorbești de imperativ categoric, de caracter sau de onoare? Ori ești un puritan avid de predici vetuste, ori ești un visător din speța rigizilor idealiști. Vasile Morar e din categoria a doua. Un entuziast de stofă tandră, avînd o limfă senină de intelectual stenic, a cărui formă predilectă de expresie e prelegerea universitară. Profesor de-o
Epoca postmorală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5809_a_7134]
-
îi impregnează timbrul personal, ca o patină subțire întunecîndu-i surîsul. Din cauza îmbinării de reverie și tristețe sfioasă ți-e anevoie să-l așezi în tiparul clasic al profesorilor universitari, genul de figuri scorțoase și severe care își convertesc histrionismul în predică aulică. Vasile Morar nu e histrion și nici sever, ci mai curînd din încrengătura liricilor cu tumult ascuns. Un bard încropind în minte stanțe fierbinți sau un adolescent visînd la năluca iubitei sunt ipostaze mult mai apropiate de fermentul său
Epoca postmorală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5809_a_7134]
-
Teodor Vârgolici Celebrul dicton în limba latină, Vox clamantis in deserto, preluat din Sfânta Evanghelie după Matei (3, 3), referitor la predica Sfântului Ioan Botezătorul în pustiul Iudeei, a fost tradus în limba română în expresia de largă circulație . Ceea ce intenționez să spun în rândurile de mai jos poate însemna tot un strigăt în pustiu. Totuși, îndrăznesc să-l rostesc. Țin să
Strigăt în pustiu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/5821_a_7146]
-
urmări o astfel de caricatură indiferent de calitatea filmului ales spre mutilare. Este vorba de un naționalism prost înțeles, și în felul în care-și formulează argumentul dl Socaciu constat că ceva s-a păstrat sub forma ideii fixe din predicile ideologice despre regimul burghezo-moșieresc și cosmopolitismul inacceptabil al păturilor exploatatoare și totodată știutoare de carte, pături care îndrăznesc să înțeleagă limbi străine purtătoare ale germenilor capitalismului și imperialismului putredei culturi și civilizații occidentale. Dl Socaciu duce mai departe făclia național
O idee bizară by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5566_a_6891]
-
Aroma unei cafele proaspăt prăjite străbate orașul ca o șiră a spinării. Deasupra acestei arome s-au suprapus damfurile kebabului și mirodeniile aferente, salatele picante și dulcegăriile încărcate. Vizităm izvorul Mariei și biserica Buneivestiri. Apoi asistăm, în centru, la o predică musulmană extrem sonorizată. Seara ne întâlnim gazdele: Naim Araidi și Moaen Shalabia; plus câțiva poeți cu personalitate histrionică: Michael Augustin (din Germania), Vito Intini (din Puglia, Italia), poetul irlandez Gabriel Rosenstock (care vorbește gaelica), Bengt Berg (din Suedia). A doua
Poezie în Țara Sfântă by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/5610_a_6935]
-
romantici încoace, că în cele ce nu sunt adastă mai multe energii decât în cele ce sunt. Cu cât se diminuează această rezervă, a celor ce sunt în afara cunoașterii utile, cu atât crește vina. Nu pe altă logică se sprijină predicile cumpătării. Ai tot ce-ți trebuie este o formă de astâmpăr. Dincolo de eclectismul simbolurilor, bătând în multe zări, e felul cel mai esențial în care Oul dogmatic recuperează mesajul creștin. Folosul lucrurilor nu se confundă cu folosința, iar rostul pentru
Despre astâmpăr by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5618_a_6943]
-
picioarelor, în centrul de detenție pentru minori de la Casal del Marmo, la marginea Romei, în loc de bazilica imensă și rece, Sfântul Ioan Lateran, scrie realitatea.net. În fața a 50 de tineri adunați în capela închisorii, papa argentinian a pronunțat o scurtă predică improvizată înainte de a spăla picioarele a zece tineri și două tinere, o catolică italiancă și o musulmană de naționalitate sârbă. Papa Francisc a mai făcut acest gest la Buenos Aires cu ocazia Joii Sfinților. Însă aceasta este prima dată la Roma
Gest emoționant al Papei Francisc. Va rămâne în istorie! by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/56543_a_57868]
-
primordiale, și să se scalde în sîngele lui, atingeau subit acest har, umplînd de presciență misterioasă universul. Acolo unde sufletul rîurește în efuziuni de dulce umilință creștină, făpturile înaripate își scutură neîncrederea și teama, Sfîntul Francisc le poate ține o predică, adunate cuminte în jurul jubilației sale, prevenitoare și calmă. Episodul, pe care Giotto l-a nemurit în ciclul picturilor din biserica superioară de la Assisi, aparține definitiv memoriei europene. Dar și mai departe, în arca etiopiană a unor fervori veterotestamentare, ce se
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
cu o mână și cu cealaltă scotocesc adânc și fură din buzunarul poporului și al țării. "Iisus a spus să li se lege o piatră de moară de gât și să fie aruncați în mare", a afirmat Papa Francisc în predica sa de ieri. Tot el i-a descris pe corupți drept morminte văruite - pe dinafară imaculați, în interior putreziți.
Incredibil! Ce le-ar face Papa Francisc corupților by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/55141_a_56466]
-
de detalii concrete, cît de țesătura de constrîngeri la care pastorul a fost supus în RDG. Gauck nu e scriitor în accepția livrescă a termenului, preotul născut în 1940 la Wustrow, un sat baltic din apropierea Rostockului, fiind mai obișnuit cu predica în fața enoriașilor decît cu ritmul cuvintelor puse pe hîrtie. Citind volumul, ai senzația că parcurgi o suită de memorii fruste și cu totul amabile, un fel de mărturii politicoase în cursul cărora adversarii sînt cruțați și prietenii menajați. Într-un
Memorii politicoase by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3319_a_4644]
-
pictează aici, sub patronajul familiei de Medici, Nașterea lui Venus. Florentinii ni se relevă drept oameni sofisticați, iubitori de artă și dependenți de plăceri senzuale, iar atmosfera decadentă a tavernelor și a bordelurilor e și mai vie prin antiteza cu predicile severe ale călugărului dominican Girolamo Savonarola. Florența este în sine personaj romanesc, micul oraș-stat greu încercat din punct de vedere politic și militar - dar cu ambiții coloniale - stârnind simpatie și o oarecare nostalgie. Germenele statului național italian era abia sădit
O biografie a lui Machiavelli by Diana Ivan () [Corola-journal/Journalistic/3452_a_4777]
-
ce? T.S.E.: „...ultimul pământ lăsat spre a fi descoperit / Este cel care a fost începutul...” Ce să descopăr? Care început? Când reprivesc întregul, văd cum traversează plaja întinsă a trecutului tern repede trecătoare momente de prezent intens. Citesc, în Stânca, predici ale aceluiași și tot aștept să apară semnele ironiei, dar ele nu vin. Kafka, în Jurnal: „Seriozitatea lui mă dă gata.” Și pe mine. A cui? A oricui. Ieri am scris, de mână, trei sferturi de pagină. Azi-dimineață m-am
insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3458_a_4783]
-
mistice citite mai tîrziu o inteligență și o captare extraordinară a complexității - ceea ce nu aflasem deloc la catehism. Aceste lecturi au dus la interesul meu tot mai mare pentru filozofie și pentru metafizică, care mi-a influențat literatura. Descrieți în Predică despre căderea Romei sfîrșitul a două lumi: cea interbelică, curmată de războiul dintre cele două superputeri ideologice, URSS și Germania, apoi al lumii noastre. Dar scrieți că “marmura nu trăiește mai mult decît carnea” - iar fiecare sfîrșit anunță un alt
Jérôme Ferrari, Premiul Goncourt 2012: „Premiile sunt o conjuncție fericită a unei multitudini de factori aleatorii.“ by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/3469_a_4794]
-
Franța speră ca, prin intermediul lor, să-și coase la loc, pe vechea-i și glorioasai uniformă de mareșal al marii culturi, blazonul literar care începe să atîrne în ultima vreme. Dicker, cu Adevărul despre cazul Harry Quebert și Ferrari, cu Predica despre căderea Romei (ambele traduse la Editura Trei, 2013, de Ana Antonescu și, respectiv, Tania Radu) au vîndut împreună peste 100.000 de exemplare din cărțile lor, iar primul autor este cel mai citit romancier în Franța anului trecut. În
Florence Noiville: „La Le Monde des livres, avem timp, avem buget“ by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/3563_a_4888]
-
-o și lui Conu Alecu 3. În Mitropolia Banatului 4 v-am citit cele câteva superbe pagini despre vocația monahală, deschisă prin cele trei temeiuri științifice. Adăugându-le un al patrulea - dubla structură a luminii - le-am folosit în deschiderea predicii mele din 15 august - hramul 5 Mănăstirii Văratec - asupra Maicii Domnului - modelul suprem al vieții monahale - în sensul că ceea ce pare negația unui adevăr consacrat - și acceptat de simțul comun - e, de fapt, confirmarea lui și, mai mult, o altă
Întregiri la biografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5213_a_6538]
-
explica” taina Născătoarei de Dumnezeu, ci doar de a-i deschide o „cale de acces” către cel învățat să accepte că Maria a putut să fie și să rămână, în același timp, Fecioară și Mamă. Am motive să cred că predica a avut un efect dintre cele mai luminoase. Am ajuns, altfel, la un alt gând - care se vrea să fie și un îndemn: ce-ar fi dacă ați cultiva eseul teologic? Pentru noi ar fi un mare câștig, mai ales
Întregiri la biografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5213_a_6538]
-
Ion Buzași La mijlocul lunii iulie 1985, preotul și profesorul Ștefan Manciulea, un cărturar blăjean de trudă benedictină, ultimul reprezentant al Școlii Ardelene, lua drumul veșniciei. La slujba de înmormântare din curtea profesorului a ținut o predică funebră, care s-a transformat treptat într-un veritabil panegiric, episcopul de atunci (în clandestinitate), Alexandru Todea, fostul său elev la Liceul „Sf. Vasile cel Mare” din Blaj. Ștefan Manciulea revenea la Blaj în 1929 la catedra de geografie, după
Cardinalul Alexandru Todea în pagini de corespondență1 by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3595_a_4920]
-
cu numele de Strauffer. Am impresia că autorul se multiplică, devine un personaj labirintic într-o construcție labirintică. Cu cît te ascunzi în mai multe locuri ești găsit mai ușor, sau... Ideea care motivează întreaga acțiune a nuvelei e în Predica de pe munte din Noul Testament după Matei, 7,9: „Sau cine este omul acela între voi care de va cere fiul său pîine, el îi va da o piatră?” Strada Joagărului, pe care Joachim Wittstock și-a petrecut cei mai mulți ani de
Domnul Hermannstadt și fișierele memoriei by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/3603_a_4928]
-
e, în fond, știința. Totuși, să nu uităm că uneori e vorba de texte pentru care nu numai informația comunicată, ci și stilul, nu doar criteriul științific, ci și cel estetic au jucat un rol important. Sunt texte folosite în predici, texte rostite cu voce tare, pentru care ritmul, curgerea frazei, asocierea cuvintelor presupuneau inspirație și o anume ardenta interioară care le-au și păstrat, de altfel, vii de-a lungul veacurilor. Toată lumea știe astăzi engleză, așa că putem citi traduceri științifice
Cum traducem textele medievale? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3796_a_5121]
-
unei developări integrale. Eseistica steinhardtiană, dincolo de aura evreului convertit la creștinismul ortodox, a mondenului ironic, călugărit după patru ani de detenție comunistă, a liberal-conservatorului împăcat la bătrânețe cu relativismele avangardiste și postmoderne, a avocatului devorat de patima erudiției și a predicii de amvon, merită o discuție și o analiză aparte, cu alte cuvinte, o sistematizare. Așa cum s-a mai scris, dificultățile de plasare a operei steinhardtiene într-un context „generaționist” sau într-o familie spirituală, dincolo de asociațiile gratuite, sunt evidente. Amic
N. Steinhardt și genul eseistic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3787_a_5112]
-
o peșteră. Însă, din cauza austerităților excesive și-a compromis sănătatea; cu toate acestea, și-a îmbogățit comoara spirituală. Pe tot parcursul vieții a avut un respect și o admirație deosebite pentru monahi, pe care-i menționează în repetate rânduri în predicile sale. S-a observat, însă, o diferență în aprecierile sale, dacă la început era entuziasmat, când a revenit în Antiohia și și-a dat seama de nevoile spirituale ale poporului, prioritatea pentru Hrisostom a devenit îndrumarea preoților care se dedicau
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
sa dăruire, Episcopul Flavian, cel ce a urmat în scaun Sfântului Episcop Meletie, l-a {\footnote 8 Bonifacio Borghini, Introduzione, în vol. S. Giovanni Crisostomo. Invito a penitenza, Edizioni Paoline, 1975, pp. 11-12. } {\footnote 9 Sfântul Ioan Gură de Aur, Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, traducere din limba greacă și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2002, p. 283.} {\footnote 10 Pr. Dumitru Fecioru, Introducere
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
împlinit ascultarea cu atât de mult zel, abilitate și succes. Vorbea neîncetat: în fiecare duminică și sărbătoare, precum și în fiecare vineri; iar în timpul postului mare, în fiecare zi; a predicat în toate bisericile orașului și în cele din jurul orașului. Temele predicii sale erau foarte variate: făcea teologie, explicând și demonstrând cu inepuizabile dovezi scripturistice taina de răscruce a creștinismului, Sfânta Treime; polemiza cu ereticii de toate nuanțele vremii sale: manihei, marcioniți, valentinieni, arieni, anomei și alții; nici pe evrei nu i-
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
variate: făcea teologie, explicând și demonstrând cu inepuizabile dovezi scripturistice taina de răscruce a creștinismului, Sfânta Treime; polemiza cu ereticii de toate nuanțele vremii sale: manihei, marcioniți, valentinieni, arieni, anomei și alții; nici pe evrei nu i-a uitat (...) Cu predicile și cuvântările lui, Sfântul Ioan Gură de Aur a câștigat sufletele ascultătorilor săi, sufletele tuturor cetățenilor frumoasei și măreței Antiohii 12. Faima talentului său de predicator și a valorii sale personale au străbătut până departe. Există nenumărate mărturii care vorbesc
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
Aur a câștigat sufletele ascultătorilor săi, sufletele tuturor cetățenilor frumoasei și măreței Antiohii 12. Faima talentului său de predicator și a valorii sale personale au străbătut până departe. Există nenumărate mărturii care vorbesc despre marele impact ce l-au avut predicile lui Ioan asupra ascultătorilor acestora: În fiecare zi mulțimile îl ascultau cu plăcere datorită folosului (duhovnicesc) pe care îl aveau și toți stăruiau în cele spuse de el13. (...) Mulți care l au auzit (vorbind) în biserică, și-au îndreptat viața
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]