2,965 matches
-
1.14.4. “Äb("h): „Bun” (SC, Blaj, BVA); „bun”, „fericire” (G-R, BS); „bun”, „bunătate” (C); chrQstós, agathós (2Cr 30,18) (LXX); „bonus”, „dulcis”, „bonum” (Vg); „bon”, „bonheur” (BJ); „good” (RSV). Acest nume se întâlnește, fie că adjectiv (atribut sau predicat nominal), fie că substantiv, în rugăciuni - mai cu seamă în psalmi. Că adjectiv, este predicat pentru YHWH: “Ä> YHWH le-m"‘Äz be-yÄm ț"r"h... (Naum 1,7): „Bun este Domnul, El este loc de scăpare în zi de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
solQaƒ (3.1.15.1.), moša‘ (3.1.16.1.), go’el (3.1.16.2.), ro‘eh (3.1.13.3. și 3.1.16.6.); - verb la imperfect: ’Ehyeh (3.1.3.1.); - pronume personal cu funcție de predicat: Hó’ (3.1.3.5. și 3.1.4.3); - expresii formate din: - substantiv + adjectiv (2): ’Pl ƒ"y/’Elohm ≤"yym (aram. ’Elaha ƒ"yya) (3.1.3.2.), ’Pl gibbÄr (3.1.7.5.); - substantiv + participiu (3
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Până aici lucrurile au dimensiune principială și statică. Mișcarea apare la nivelul următor, o dată cu sufletul. Activitatea proprie acestuia este gândirea, iar gândirea constă în mișcarea circulară (tematizată de așa-numitul „cerc hermeneutic”) de la subiect (care e subiect al întrebării) la predicat (care desfășoară întrebarea descriind caracteristicile subiectului), pentru a reveni la subiect (fixat prin definiție). În fine, la un alt nivel se află lumea sensibilă - mobilă, vagă, indefinită, în permanentă schimbare - domeniu al măsurabilului. Întregul parcurs al gândirii - praxis-ul ei
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Căci la M. nu accidentalul, ci generalul este pitoresc, iar recunoașterea lui produce efecte savant calculate. În anumite ocazii, de la identitatea generică personajul se poate ridica la universalitatea subiectului gramatical implicit, ca în schița Spre gard, o pură acumulare de predicate, trimițând la acțiuni și gesturi intrate în rutină. Rețeaua corespondențelor din care face parte Banatul dă naștere unui spațiu intertextual polifonic. Uneori este vorba despre produsele unei voci colective, pe care naratorii o citează, grăbindu-se apoi să o contrazică
MARINEASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
dar și sagaci de notorietate (sau de arginți) [...]. A doua categorie ar putea fi mai puțin gravă și nu este. Fac parte din ea oameni de cultură și artiști care nu s-au sfiit să devină propagandabili.” Volumul Subiect și predicat (1993) împreună cu Semnul mirării (1995) reprezintă selecții din comentariile critice transmise vreme de aproape patruzeci de ani pe unde scurte, la postul Europa Liberă. Neînsemnate cantitativ față de masivitatea producției pe care o ilustrează, culegerile surprind și fixează câteva dintre semnalmentele
IERUNCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
dintre semnalmentele definitorii ale scrisului lui I. Spre deosebire de Românește sau de Fenomenul Pitești, ele articulează o polifonie de voci. Evoluând ca eseist, jurnalist, traducător și poet, autorul trece fără crispări de la un registru al scrisului la altul. În Subiect și predicat, accentele cad cu precădere asupra poeziei și criticii. Ani de-a rândul, poezia românească a avut în el pe unul dintre cei mai avizați și mai sensibili comentatori. Textele trădează mai întâi pe degustătorul subțire. Într-o a doua instanță
IERUNCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
Monica Lovinescu), Paris, [1949]; Loi, terreur et résistence en Roumanie, Paris, 1960; Românește, Paris, 1964; ed. București, 1991; Pitești, Madrid, 1981; ed. (Fenomenul Pitești), București, 1990; ed. (Pitești: laboratoire concentrationnaire), tr. Alain Paruit, pref. François Furet, Paris, 1996; Subiect și predicat, București, 1993; Dimpotrivă, București, 1994; Semnul mirării, București, 1995; Trecut-au anii..., București, 2000; Poeme de exil, București, 2001. Repere bibliografice: Octavian Paler, „Am trăit bolnav de absență” (interviu cu Virgil Ierunca), RL, 1990, 6; Florin Manolescu, O utopie a
IERUNCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
premise, vrea să demonstreze cu argumente filosofice tocmai faptul că substanța e semnul unității divine în timp ce Sfânta Treime poate fi explicată prin relațiile dintre Persoane. În consecință, Boethius trebuie să se întrebe și Dacă Tatăl, Fiul și Sfântul Duh sunt predicate ale trinității potrivit cu substanța (Utrum Pater et Filius et Spiritus Sanctus de Trinitate substantialiter praedicentur), adică dacă aceste cuvinte exprimă o realitate sau doar o predicație a substanței divine. O operă cu un pronunțat caracter filosofic și la fel de importantă ca
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
spune că nu sunt deloc, însă, indiferent de proveniență, funcționarea lor duce la obscurizarea expresiei. Propriu-zis, e vorba nu atât de procedee, cât de licențe: de la raritatea, dacă nu chiar absența semnelor de punctuație la construirea de propoziții eliptice de predicat. Prozodic, demuzicalizarea versului amintește într-un fel de Adrian Maniu („Ceas cu articulații moarte / Orele păsări arse de lut / Izbind chei oarbe fără toarte / În inima somnului mut”), pe alocuri rime sărace, asonanțe, versuri rimate diferit (încrucișat sau îmbrățișat) sau
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
servesc drept premise, vrea să demonstreze cu argumente filozofice că substanța e semnul unității divine, în timp ce Sfînta Treime poate fi explicată prin relațiile dintre Persoane. în consecință, Boetius trebuie să se întrebe și Dacă Tatăl, Fiul și Sfîntul Duh sînt predicate ale Treimii potrivit cu substanța (Utrum Pater et Filius et Spiritus Sanctus de Trinitate substantialiter praedicentur), mai precis dacă aceste cuvinte exprimă o realitate sau doar o predicație a substanței divine. O operă cu un pronunțat caracter filozofic și la fel de importantă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ref id="5"> 5 Ibidem.</ref>. Această situație este urmarea unei stângăcii clare și probează lipsa de cunoștințe „tehnice” a guvernului român În problema ierarhiei titlurilor princiare occidentale. Totodată, comentariul consulului demonstrează Încercarea românilor de a găsi cel mai bun predicat În raport cu poziția lui Carol și de a evidenția schimbarea survenită În statutul internațional al Principatelor. În perioada imediat următoare, românii Își accentuează demersurile pentru recunoașterea numelui de România, existând mai puține preocupări pentru apelativul oficial al lui Carol. De altfel
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
Există o ierarhie foarte strictă. Astfel, Împărații și regii se adresează unui alt Împărat sau rege cu formula Monsieur, mon frere, marii duci cu mon bon Cousin, iar principii cu Sire.</ref>. Aceasta era, practic, admiterea În marea familie a „predicatelor” de tradiție folosite În Europa monarhică. Prin urmare, Andrassy Îl sfătuiește pe Carol să adopte printr-un simplu decret „predicatul” de „Alteță Regală”, apoi, să anunțe curțile prin note diplomatice. Austro-Ungaria era dispusă să dea o recunoaștere imediată, ceea ce simplifica
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
frere, marii duci cu mon bon Cousin, iar principii cu Sire.</ref>. Aceasta era, practic, admiterea În marea familie a „predicatelor” de tradiție folosite În Europa monarhică. Prin urmare, Andrassy Îl sfătuiește pe Carol să adopte printr-un simplu decret „predicatul” de „Alteță Regală”, apoi, să anunțe curțile prin note diplomatice. Austro-Ungaria era dispusă să dea o recunoaștere imediată, ceea ce simplifica foarte mult problema <ref id="42"> 42 Telegramă Bălăceanu c. Kogălniceanu, Viena, 6/18 septembrie 1878, la AMAE, fond Arhiva
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
unora din paginile celui de-al doilea intermezzo, sub raportul lucidității, adâncimii, amărăciunii și stringenței. Eugen Ionescu constată, deci, amărât, că actul critic, judecata literară și artistică, nu izvorăște dintr-o constrângere interioară, adică dintr-o evidență lăuntrică, intuitivă, a predicatelor critice; ci este, teoretic, un act gratuit, pornit din arbitrarul conștiinței criticului, care își exercită asupra operei cercetate voința lui de sistem, de consecvență sau de pledoarie și care, de cele mai multe ori, ascunde și acoperă - ca orice arbitru - «aranjamente», socoteli
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
vâjâie, se înnegurează, ciripesc, accelerează, scânteiază, se topesc, răpăie, s-au ivit, bolborosesc, înconjoară, s au îngălbenit, șoșoteau, se strecoară, poleiesc, hohotesc. Imagini vizuale, Imagini auditive, Imagini de mișcare Se innegurează, vâjâie, risipește 4. Transformă propozițiile următoare în titluri fără predicat: Elevii traversează Munții Carpați. -Traversarea Carpaților Cercetătorii urmăresc dezvoltarea plantelor Urmărirea plantelor Arheologii cercetează ruinele unei cetăți Cercetarea cetății Ei se gândesc să organizeze o excursie organiyarea excursiei Profesorii corectează testele date la examen corectarea testelor 5. Alcătuiește un scurt
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
cu titlul “O zi din vacanță”, în care să folosești dialogul. TESTUL NR. 25 1. Marchează legătura dintre părțile de propoziție, folosind săgețile. Veverițele adună alune. Păsările cântă în pădure Copiii se joacă în parc 2. Analizează gramatical subiectele și predicatele: Răsare soarele Turiștii vin la plajă Plaja se umple de oameni Începe un program muzical 3. Scrie o compunere cu titlul “Bucuriile vacanței”, în care să prezinți activitățile care ți-au plăcut cel mai mult. MATEMATICĂ TESTUL NR. 1 2
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
de tipul povestitorilor populari, sfătos și iscoditor, plin de vervă și imaginație. Limba cronicii, interesantă sub raport lingvistic, abundă în arhaisme, regionalisme din sud-estul Banatului și în termeni străini, mai ales germani, desemnând noțiuni militare și administrative. Topica frazei, cu predicatul la sfârșit, este proprie și scrierilor Școlii Ardelene. Întemeietor al istoriografiei bănățene, spirit iluminist, S. de H. se integrează, dintr-o perspectivă complementară, în ambianța istoriei sud-est europene. SCRIERI: Însemnări de cronică de protopopul Nicolae Stoica și alții, în N.
STOICA DE HAŢEG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
singur sistem de axiome pentru întreaga matematică” ș.a. Apoi, numeroase teorii prestigioase ale matematicii au fost „deconspirate” ca fiind vinovate teorii nedecidabile: „axiomatica aritmeticii” realizată de Peano; „sistemul Z”, propus de Hilbert și Bernais (pentru formalizarea aritmeticii numerelor întregi); „calculul predicatelor de ordinul unu”; „teoria numerelor raționale”; „teoria generală a inelelor”; „teoria grupurilor” ș.a. Matematica - temelia cosmică a lumii pitagoreice și temeiul tuturor marilor cuceriri ale științei omenești - și-a dezvăluit brusc „putreziciunea” lăuntrică... 15.1.2.2. Experimentul Einstein-Podolsky-Rosentc " 15
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
relații spațiale; în vorbire predomină substantivele iar numărul de verbe este mai mic; atât în limbajul scris cât și în cel oral folosește puține cuvinte precum și o construcție defectuoasă a frazei datorită lipsei de acord dintre subiect si predicat, omiterea predicatului, repetarea predicatului și a subiectului; întâmpină dificultăți în însușirea formei scrise a limbajului apărând astfel dislexia, disgrafia și disortografia specifică deficiențelor mintale. Memoria memoria cifrelor este mai redusă comparativ cu normalul de aceeași vârstă mintală; memorarea nu dobândește un caracter
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
în vorbire predomină substantivele iar numărul de verbe este mai mic; atât în limbajul scris cât și în cel oral folosește puține cuvinte precum și o construcție defectuoasă a frazei datorită lipsei de acord dintre subiect si predicat, omiterea predicatului, repetarea predicatului și a subiectului; întâmpină dificultăți în însușirea formei scrise a limbajului apărând astfel dislexia, disgrafia și disortografia specifică deficiențelor mintale. Memoria memoria cifrelor este mai redusă comparativ cu normalul de aceeași vârstă mintală; memorarea nu dobândește un caracter voluntar suficient
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
logică, dar fără a respecta regulile gramaticale cu privire la sintaxă); - greșeli de topică - așezarea cuvintelor în propoziție este influențată în numeroase situații de topica limbajului mimico‑gestual; - dezacorduri frecvente între părțile de propoziție sau părțile de vorbire (dezacorduri între subiect și predicat, substantiv și adjectiv, verb și complement etc.); - absența sau folosirea incorectă a prepozițiilor și conjuncțiilor; - utilizarea incorectă a desinențelor, respectiv a sufixelor și prefixelor; - predispoziție către exprimări în construcții simple, fără prea multe sinonime, redundante din cauza unui vocabular activ destul de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și reguli gramaticale Consemn: Cine sunt prietenii tăi? Cum merge melcul? Cum merge bebelușul? (se pot solicita și alte sarcini de acest tip în locul celor sugerate) Criteriu de evaluare: Copilul răspunde la întrebări în propoziții folosind corect acordul subiectului cu predicatul și poziționează corect adverbele de mod. V.2. Limbaj: pronunție, calitatea vocabularului, citire V.2.1. Reproducerea de poezii, relatarea de povestiri Consemn: Recită poezia... Povestește „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici” (se poate alege și altă poveste cunoscută
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
fost pronunțate. 15. Execută ordine verbale simple. 16. Vorbește utilizând timpul trecut (am fost, m-am jucat etc.). 17. Înțelege întrebările și dă răspunsuri simple. 18. Înțelege foarte puține ordine și nu formulează răspunsurile. 19. Face acordul între subiect și predicat. 20. Folosește adjectivele. 21. Folosește cuvintele de legătură (și, cu, din etc.). 22. Folosește corect singularul și pluralul. 23. Poate enumera 5 obiecte în prezența lor. 24. Poate enumera 5 obiecte în absența lor. 25. Îi place să asculte povești
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
mâine). Discernământul stă în consimțire, în acceptarea a ceea ce te răsplătește și „alege” („ înaintez,/ și-n tăcerea de ambră, mărul se-oprește la mine”). Între mitologizarea lui a fi și o scriitură discret autoreflexivă, limitele rămân indiscernabile, ,,a scrie” este predicatul sublimat al existenței înseși: ,, Așază-ți tu gâtul fragil/ în licărul roții,/ Scrie povești în nisip/ Nimeni nu te întreabă,/ nimeni nu te zorește,/ Nu te va ierta nimeni”. E un lirism de o gravă, totuși necrispată, luciditate, al cărui
MUSAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
puțin - a ajuns să fie scrisă fără „ipoteza Dumnezeu”. Foarte previzibil, specialiștii disciplinei au răspuns la excesul de generalizare printr-o erupție diluviană de studii bine focalizate. Astăzi, erudiții pot anexa acestui generos subiect logic - istoria - un număr infinit de predicate. Nu ne lipsește astăzi o „istorie a istoriei universale”. Deși având o perspectivă macroculturală îndatorată sociologiei, membrii L’École des Annales n-au renunțat la idealul exhaustivității, aplicat însă nu în relație cu generalul metafizic (care pentru istorici reprezintă „vagul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]