1,214 matches
-
semantic se desfășoară printr-o relație specifică: relația de dublă dependență: Maria - a plecat - neliniștită. Maria, neliniștită, a plecat. În funcție de specificul desfășurării dependenței față de cei doi regenți, relația de dublă dependență generează două funcții sintactice: 1. Atributul circumstanțial 2. Complementul predicativ ATRIBUTUL CIRCUMSTANȚIALTC "ATRIBUTUL CIRCUMSTAN}IAL" Funcția de atribut circumstanțial este discutată de autorii Gramaticii Academiei la capitolele Atributul și Propoziția atributivă, ca o variantă (parte de propoziție și propoziție subordonată) a atributului izolat, alături de atributul (atributiva) descriptiv(ă): „Atributul izolat
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
un singur regent. Din interferența a două relații de dependență specifică, prin care același termen se subordonează la doi regenți, se dezvoltă o relație de dublă dependență, în care își au originea funcțiile sintactice specifice de atribut circumstanțial și complement predicativ. Atributul circumstanțial are, concomitent, un regent substantiv (pronume) și un regent verb: „Curta, obosit de orele de plimbare, se așeză într-un luminiș proaspăt defrișat de trunchiuri falnice de brazi.” (P. Sălcudeanu, 131) Nume (Pronume) ¬ Atribut circumstanțial ® Verb (predicat) Curta
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
303), „Oricum, peretele acela, așa uscat, se chema că e uns cu miere” (M.Sadoveanu), „ Astfel, nu e greu de loc să găsești pricina pentru care oamenii, chiar de munte, sunt decăzuți fizicește și moralicește.” (C. Hogaș) COMPLEMENTUL PREDICATIVTC "COMPLEMENTUL PREDICATIV" Această funcție sintactică este numită element predicativ suplimentar în G.A.(II, pp.206,și urm.). În noua ediție a Gramaticii limbii române, elaborată de Academie, fără a se distinge o variantă specifică între relațiile de dependență: relația de dublă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
chema că e uns cu miere” (M.Sadoveanu), „ Astfel, nu e greu de loc să găsești pricina pentru care oamenii, chiar de munte, sunt decăzuți fizicește și moralicește.” (C. Hogaș) COMPLEMENTUL PREDICATIVTC "COMPLEMENTUL PREDICATIV" Această funcție sintactică este numită element predicativ suplimentar în G.A.(II, pp.206,și urm.). În noua ediție a Gramaticii limbii române, elaborată de Academie, fără a se distinge o variantă specifică între relațiile de dependență: relația de dublă dependență, se identifică, în capitolul Predicatul și
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
206,și urm.). În noua ediție a Gramaticii limbii române, elaborată de Academie, fără a se distinge o variantă specifică între relațiile de dependență: relația de dublă dependență, se identifică, în capitolul Predicatul și Predicația, alături de Predicat și de Nume predicativ, funcțiile de Complement predicativ al obiectului (vol.II, pp.290-294) și de Predicativ suplimentar (pp.295-312), prin relaționarea acestora cu doi regenți, unul nominal și unul verbal. Integrate în fenomenul predicației, cele două funcții s-ar distinge între ele din
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
noua ediție a Gramaticii limbii române, elaborată de Academie, fără a se distinge o variantă specifică între relațiile de dependență: relația de dublă dependență, se identifică, în capitolul Predicatul și Predicația, alături de Predicat și de Nume predicativ, funcțiile de Complement predicativ al obiectului (vol.II, pp.290-294) și de Predicativ suplimentar (pp.295-312), prin relaționarea acestora cu doi regenți, unul nominal și unul verbal. Integrate în fenomenul predicației, cele două funcții s-ar distinge între ele din perspectiva relației obligator ( L-
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fără a se distinge o variantă specifică între relațiile de dependență: relația de dublă dependență, se identifică, în capitolul Predicatul și Predicația, alături de Predicat și de Nume predicativ, funcțiile de Complement predicativ al obiectului (vol.II, pp.290-294) și de Predicativ suplimentar (pp.295-312), prin relaționarea acestora cu doi regenți, unul nominal și unul verbal. Integrate în fenomenul predicației, cele două funcții s-ar distinge între ele din perspectiva relației obligator ( L-au numit Radu, L-au poreclit Ciungu, L-au
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-facultativ („...iată-ne înconjurați numai de spioni...” L.Rebreanu, Îl credeam profesor., Se închipuie Napoleon.). Chiar din aceste exemple se poate vedea că, în procesul de constituire a sensului enunțului sau și de stabilizare a sensului verbului regent, complinirile numite Predicativ suplimentar nu sunt facultative. De altfel, unele exemple cu care se ilustrează cele "două" funcții reprezintă același model: complement predicativ: M-a luat drept tine/ drept altcineva. ( p.292) - predicativ suplimentar: Ne-am regăsit alții. (p.301) Termenul științific complement
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
poate vedea că, în procesul de constituire a sensului enunțului sau și de stabilizare a sensului verbului regent, complinirile numite Predicativ suplimentar nu sunt facultative. De altfel, unele exemple cu care se ilustrează cele "două" funcții reprezintă același model: complement predicativ: M-a luat drept tine/ drept altcineva. ( p.292) - predicativ suplimentar: Ne-am regăsit alții. (p.301) Termenul științific complement predicativ reflectă, mai mult decât sintagma întrebuințată de G.A. (și de alți lingviști români)45, și decât alte sintagme
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sau și de stabilizare a sensului verbului regent, complinirile numite Predicativ suplimentar nu sunt facultative. De altfel, unele exemple cu care se ilustrează cele "două" funcții reprezintă același model: complement predicativ: M-a luat drept tine/ drept altcineva. ( p.292) - predicativ suplimentar: Ne-am regăsit alții. (p.301) Termenul științific complement predicativ reflectă, mai mult decât sintagma întrebuințată de G.A. (și de alți lingviști români)45, și decât alte sintagme 46, coexistența în planul semantic al funcției pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
suplimentar nu sunt facultative. De altfel, unele exemple cu care se ilustrează cele "două" funcții reprezintă același model: complement predicativ: M-a luat drept tine/ drept altcineva. ( p.292) - predicativ suplimentar: Ne-am regăsit alții. (p.301) Termenul științific complement predicativ reflectă, mai mult decât sintagma întrebuințată de G.A. (și de alți lingviști români)45, și decât alte sintagme 46, coexistența în planul semantic al funcției pe care o numește, precum și în planul expresiei, și prin aceasta, în însăși structura
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
obiectiv) și dinamic: a se considera, a se simți, a se crede, a se ști etc.: „El se consideră/crede/simte nedreptățit.” Aceeași obligativitate intervine când verbele sunt determinate de un complement direct: „L-am considerat/crezut/simțit nedreptățit.” Complementul predicativ este reprezentantul marcat în structura de suprafață a enunțului realizat sintactic, al unui predicat virtual din structura de adâncime: Întrebuințarea unor asemenea verbe fără complementul predicativ sau nu este posibilă (El se consideră..., El o consideră...), sau determină schimbări semantice
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbele sunt determinate de un complement direct: „L-am considerat/crezut/simțit nedreptățit.” Complementul predicativ este reprezentantul marcat în structura de suprafață a enunțului realizat sintactic, al unui predicat virtual din structura de adâncime: Întrebuințarea unor asemenea verbe fără complementul predicativ sau nu este posibilă (El se consideră..., El o consideră...), sau determină schimbări semantice importante: El l-a simțit (când a intrat). El a crezut-o/ceea ce a spus ea. Chiar dacă raportul de complementaritate dintre cele două dimensiuni funcționale nu
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
complementaritatea dintre cele două dimensiuni rămâne definitorie pentru conținutul semantic al funcției. Am văzut-o/ că ea era veselă. ® Am văzut-o veselă. Am văzut-o/ că ea cânta. Am văzut-o cântând. În interiorul unei relații de dublă dependență, complementul predicativ determină concomitent un verb (o formă verbal-nominală) sau o interjecție și un nume (pronume): „Stele nasc umezi pe bolta senină.” (M. Eminescu) Verbul regent sau interjecția funcționează ca predicat: „Iat-o cât e de luminoasă.” (I.L. Caragiale, IV, 232) Formele
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
gol el vede un copil umblând desculț.” (M. Eminescu, I, 70) • circumstanțial: „El se îngrozea văzându-se ajuns a rătăci (...) prin locașele sălbatice ale fiarelor.” (Al. Odobescu, 263), „A reușit să parvină arătându-se totdeauna foarte docil.” • un alt complement predicativ: „Am văzut-o intrând furioasă.” Numele (pronumele)-regent poate fi: • subiect: „Și tu privești tăcută și nevinovată asupra acestei lumi.” (M. Eminescu, P.L., 94) • complement (direct, indirect, de agent): „Nu-i vedeam obrazul dar îl ghiceam încruntat, amărât.” (M. Eliade
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
atelierul tău, numai ca să mă uit la tine lucrând, mai mult în aer decât în materie, umblând cu mâna pe deasupra cutiilor tale mici.” (T. Arghezi), „Lui nu-i tihnea țigara decât fumată singur.” (CezarPetrescu) Dintre cei doi regenți ai complementului predicativ, termenul nominal (pronominal) poate rămâne neexprimat, fără consecințe asupra autonomiei (integrității semantice și sintactice) a enunțului, dacă ar fi expresia sintactică a funcției de subiect gramatical: „De umblat umblu ca fiecare Când vinovat pe coperișele iadului Când fără păcat pe
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
L. Blaga, 105) Când regentul nominal (pronominal) ar fi, însă, complement direct, absența lui ar avea implicații asupra integrității structurale și semantice a enunțului sau numai asupra naturii funcționale a termenului. Absența regentului nominal (pronominal) determină destructurarea enunțului, când complementul predicativ are dezvoltarea infrapropozițională: „Am văzutș-oț roșie, sfioasă, tulburată.” (M. Eminescu, P.L., 90) Când are dezvoltare propozițională, în absența regentului nominal (pronominal)-complement direct, termenul subordonat nu mai realizează funcția de complement predicativ ci este complement direct. „Parcă-$l$$ văd $pe
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
regentului nominal (pronominal) determină destructurarea enunțului, când complementul predicativ are dezvoltarea infrapropozițională: „Am văzutș-oț roșie, sfioasă, tulburată.” (M. Eminescu, P.L., 90) Când are dezvoltare propozițională, în absența regentului nominal (pronominal)-complement direct, termenul subordonat nu mai realizează funcția de complement predicativ ci este complement direct. „Parcă-$l$$ văd $pe astronomul cu al negurii repaos$$/Cum ușor ca din cutie scoate lumile din haos.” (M. Eminescu, I, 140) Constituent sintactic necesar pentru cunoașterea detaliată a unei anumite realități extralingvistice, complementul predicativ nu
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
complement predicativ ci este complement direct. „Parcă-$l$$ văd $pe astronomul cu al negurii repaos$$/Cum ușor ca din cutie scoate lumile din haos.” (M. Eminescu, I, 140) Constituent sintactic necesar pentru cunoașterea detaliată a unei anumite realități extralingvistice, complementul predicativ nu este, în general, indispensabil pentru autonomia, semantică sau structurală, a enunțului: „Porni atunci la drum, $resemnat, cu haina sub braț, cu pălăria trasă pe frunte$$.” (M. Eliade, 17). În funcție de verbul regent, însă, absența sa poate determina mutații importante în
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
regent, însă, absența sa poate determina mutații importante în planul semantic al enunțului lingvistic: „Taina nopții face totul $ambiguu$$...” (O. Paler, Caminante, 297) Datorită conținutului lor semantic (sau numai unuia din sensuri), unele verbe cer cu obligativitate prezența unui complement predicativ (a considera, a socoti, a arăta etc.): „Ea trebuie să strângă din umeri, simțindu-se umilită și rușinată.” (M. Sadoveanu, X, 529), „Îl socotea pe Ghiță om cinstit și vrăjmaș al lui Lică...” (I. Slavici, Moara cu noroc, 50) Absența
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
considera, a socoti, a arăta etc.): „Ea trebuie să strângă din umeri, simțindu-se umilită și rușinată.” (M. Sadoveanu, X, 529), „Îl socotea pe Ghiță om cinstit și vrăjmaș al lui Lică...” (I. Slavici, Moara cu noroc, 50) Absența complementului predicativ ar determina neîmplinirea structurală și semantică a enunțului în care regentul verbal este un verb din această categorie: „...Cerea instanței să-l considere șiresponsabil...ț” (M. Preda, Viața..., 798), El se simțea șnedreptățitț. Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Sub aspect semantic
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
determina neîmplinirea structurală și semantică a enunțului în care regentul verbal este un verb din această categorie: „...Cerea instanței să-l considere șiresponsabil...ț” (M. Preda, Viața..., 798), El se simțea șnedreptățitț. Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Sub aspect semantic, complementul predicativ exprimă: • o caracteristică (stare) a subiectului sau complementului, reală, aparentă, ipotetică sau presupusă, care ia naștere, intervine (sau numai se revelă) în timpul desfășurării acțiunii verbale: „Mă gândesc că aș fi putut veni pe lume orb, olog, să mă uit în
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pini / albe sau ca șofranul, / lucind pe coline.” (L. Blaga, 181), „Și ieșind iute cu dânsa afară din chilie îl auzii descuind ceva, încuind ceva, și iute se întoarse cu ea plină...” (C. Hogaș, 238) În legătură cu acest conținut semantic, complementul predicativ prezintă două variante: • complement predicativ nominal, expresie a însușirii sau calității subiectului (complementului) privită în contextul desfășurării acțiunii verbale: „Mă trezesc uneori dimineața prea bătrân ca să mai iau totul de la început.” (O.Paler, Galilei, 99) • complement predicativ verbal, expresie a
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lucind pe coline.” (L. Blaga, 181), „Și ieșind iute cu dânsa afară din chilie îl auzii descuind ceva, încuind ceva, și iute se întoarse cu ea plină...” (C. Hogaș, 238) În legătură cu acest conținut semantic, complementul predicativ prezintă două variante: • complement predicativ nominal, expresie a însușirii sau calității subiectului (complementului) privită în contextul desfășurării acțiunii verbale: „Mă trezesc uneori dimineața prea bătrân ca să mai iau totul de la început.” (O.Paler, Galilei, 99) • complement predicativ verbal, expresie a implicării subiectului (complementului) în dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
conținut semantic, complementul predicativ prezintă două variante: • complement predicativ nominal, expresie a însușirii sau calității subiectului (complementului) privită în contextul desfășurării acțiunii verbale: „Mă trezesc uneori dimineața prea bătrân ca să mai iau totul de la început.” (O.Paler, Galilei, 99) • complement predicativ verbal, expresie a implicării subiectului (complementului) în dezvoltarea unei acțiuni secundare, simultană acțiunii verbului regent: „În ziua aceea când i-a văzut pe acei inși barând ușa de la intrare, doamna Iorga s-a ridicat neliniștită de la biroul ei și i-
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]