1,102 matches
-
în ceea ce privește selecția variantei celei mai fezabile, nici în ceea ce privește completitudinea informațiilor și modalitățile de culegere a acestora. Putem spune că astfel de decizii se iau în condiții de incertitudine, determinate nu numai de limitările actorului decident, ci și de evoluțiile puțin predictibile ale pieței muncii și ale pieței educației. Modelul economic descris de Becker nu explică într-o manieră exhaustivă dinamica cererii de educație la un moment dat, dar are printre calități simplitatea, validitatea empirică și negarea prezumției de iraționalitate care este
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
făcut într-o situație dată, sau simțul jocului, cum i se spune în sport. Un concept similar în sociologia contemporană este cel de conștiință practică din teoria structurării a lui Giddens (1984). Cu alte cuvinte, habitusul reprezintă ceea ce este stabil, predictibil în percepția, gândirea și acțiunea indivizilor, fără ca indivizii să fie conștienți de funcționarea acestor mecanisme. Ca să facem o paralelă cu obișnuința - cu care de fapt este înrudit -, habitusul este „natura omului”. 1.4. Bourdieu și reproducerea socialătc "1.4. Bourdieu
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
dintre comportamentul acționarilor și strategia firmei. Un segment consistent al analizei financiare a firmei, conținând inclusiv modele matematice optimizatoare, îi este destinat acționarului. Acesta este ajutat să decidă într-o manieră economic rațională, astfel încât să transforme firma într-o entitate predictibilă. La prima vedere, s-ar crede că studiul său este facil. Simplificând la extrem comportamentul acționarului, se presupune că acesta acționează rațional ghidat de interese economice, adică este interesat de valoarea acțiunilor deținute și de dividendele asociate. Se observă imediat
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
pentru această simplificare cele două mărimi de interes se află într-o relație complexă, greu de modelat într-o manieră unanim acceptată. În consecință, acest stakeholder generic se va dovedi neomogen din punctul de vedere al interesului, volatil și puțin predictibil. Managerul reprezintă subiectul special de analiză al unui număr mare de științe ce au tangență cu managementul - economia, psihologia, sociologia etc. Paleta largă de abordări este suficientă pentru a oferi o imagine sugestivă a complexității comportamentale și a acestui stakeholder
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
multe ori neînscriindu-se nici în ceea ce ar fi normal din punctul de vedere al intereselor economice ale salariaților. Oricum, se poate afirma că „jocul” acestui stakeholder relevă o multitudine de comportamente noi în Estul european, ceea ce îl face relativ puțin predictibil. Prin prisma teoriilor economice neoliberale, s-ar putea aprecia că rolul statului este de a asigura un cadru predictibil pentru desfășurarea activității organizațiilor, deci el ar fi un stakeholder pasiv. Însă realitatea arată că și statului de tip occidental îi
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
se poate afirma că „jocul” acestui stakeholder relevă o multitudine de comportamente noi în Estul european, ceea ce îl face relativ puțin predictibil. Prin prisma teoriilor economice neoliberale, s-ar putea aprecia că rolul statului este de a asigura un cadru predictibil pentru desfășurarea activității organizațiilor, deci el ar fi un stakeholder pasiv. Însă realitatea arată că și statului de tip occidental îi sunt specifice atât forme diverse de intervenționism pe piață, cu efecte indirecte asupra formării strategiei firmelor, cât și implicări
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
în condițiile unor creșteri semnificative ale prețurilor intrărilor, în special materii prime și utilități. De regulă, un sistem de producție cu o eficiență mare induce o relativă lipsă de elasticitate în alegerea gamei de produse. Ar fi necesară o cerere predictibilă pe termen lung, ceea ce este imposibil de obținut. Varianta produselor cu caracteristici speciale dobândește consistență. Aceasta înseamnă serii mici, de ordinul sutelor sau miilor de bucăți și uneori chiar sub acest interval. Proiectantul este obligat la o adaptare rapidă conform
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
cele clasice. Față de acum două decenii este de semnalat apariția direcției de calitate, ce coordonează unitățile de control dispersate în toate secțiile de producție. Diferitele compartimente funcționale sunt subordonate ierarhic în relații clasice, sugerând că și restul relațiilor sunt cele predictibile și validate în timp pentru un astfel de proces de producție. Este sesizabil că structura a trecut printr-un proces de filtrare drastică a posturilor în tentativa de a reduce costurile administrative, ceea ce a avut ca efect generarea unei structuri
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
separate la acțiuni de durată ce vizează încetățenirea unui sistem nou de valori orientat spre competiție și prietenie, Coca-Cola folosește tot sistemul de acțiuni uzuale, dar într-o dinamică proprie și cu creativitatea specifică. Sponsorizarea artei apare ca fiind ceva predictibil pentru o firmă care dorește să creeze ceva durabil. În România convergența dintre firma-mamă și îmbuteliator suprapune simboluri de artă modernă - pop-art - unor simboluri ale durabilității specifice Balcanilor sau anticei Elade. Cu privirea spre viitor, se pune un accent deosebit
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
în care unul din cele două elemente ale intenției lipsește, atribuirea internă este compromisă. Indivizii sunt interesați să facă atribuiri interne (deci să pună în corespondență comportamente și dispoziții), întrucât cauzele din interiorul persoanei sunt stabile și-i fac conduita predictibilă. În cadrul teoriei atribuirii, un câmp de cercetări deosebit de interesant s-a dovedit a fi cel al atribuirii succesului și eșecului. Bernard Weiner, psihologul social care a studiat acest gen de activitate cognitivă, a stabilit că, în general, cauzele pe care
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sau al lor va fi mai bine atins în cadrul unui nou aranjament instituțional decât în cadrul precedentului.” (Mantzavinos, 2004, p. 96) După o alegere individuală sau colectivă, noile soluții sunt testate de agenți. Aceste alegeri umane ghidate de interese nu sunt predictibile și, prin urmare, nici schimbările instituționale generate de ele nu sunt previzibile. Alături de factorii economici, ideologiile au apărut în analiza schimbării instituționale ca factor determinant. Ceea ce putem face acum este doar să spunem cum sau alta s-a produs o
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de interes, acesta are particularitatea de a apărea frecvent atunci când discutăm interesele celorlalți, pe care le ghicim în funcție de informațiile pe care le avem și de presupoziția egoismului și a materialismului. Prin urmare, putem defini interesul ca reprezentând preferințele așteptate sau predictibile ale unui individ, atunci când sunt disponibile informații despre poziția sa în structura socială. Interesul nu descrie preferințele și nevoile particulare ale unei persoane concrete, ci ceea ce observatorii pot deduce cu privire la acestea, date fiind informațiile disponibile. Conceptul are în special o
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
particulare ale unei persoane concrete, ci ceea ce observatorii pot deduce cu privire la acestea, date fiind informațiile disponibile. Conceptul are în special o conotație economică și egoistă, deoarece aceste orientări au un grad mare de generalitate și sunt, prin urmare, mai ușor predictibile. Analog, putem defini i.p ca mulțimea deciziilor care ce ar putea fi considerate, rezonabil vorbind, ca fiind în interesul unei colectivități, luând în considerare informațiile disponibile despre situația acesteia. Acest concept se referă la o mulțime de variante, dintre
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și demnitarii este faptul că orice decizie ar lua, aceasta poate fi considerată părtinitoare în favoarea unor anumite interese. Orice decizie este posibil părtinitoare. În aceste condiții, problemele cele mai mari apar în cazul acelor decizii pe care le putem denumi „predictibil părtinitoare”, cele care trec dincolo de prezumția de nevinovăție în judecata unui observator rezonabil: - decizii care includ favoruri către propria persoană sau cei apropiați; - decizii care sunt susceptibile de a fi părtinitoare, deoarece au fost luate în condiții de conflict de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sau programele au obiective. Strategia presupune însă o perspectivă holistică a tuturor elementelor care pot influența implementarea planului strategic. P.s. se diferențiază și de planificarea pe termen lung prin faptul că elementele externe care pot influența implementarea sunt mai puțin predictibile și este asumată o dinamică necunoscută a acestora. Planurile pe termen lung mizează pe un grad înalt de predictibilitate și au o structură mai rigidă la nivelul obiectivelor generale și specifice și a rezultatelor așteptate, iar opțiunile alternative nu aduc
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
constituie, au o speranță de viață mult mai lungă decât alte instituții, nimic nu le garantează perenitatea, fapt recunoscut chiar de către Adler și Barnett (1998a). Numărul mic de cazuri în care se poate vorbi, chiar și pentru situațiile din viitorul predictibil, de existența unor comunități de securitate face dificilă studierea și generalizarea teoretică a condițiilor în care o asemenea instituție apare, se dezvoltă și, eventual, dispare. Această cazuistică statistic nesemnificativă este elocventă prin ea însăși: situațiile excepționale nu explică regula, cea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
general sens, ordine înseamnă organizarea și, prin urmare, interacțiunea unor elemente conform unui model. Considerând statele ca principalii actori ai sistemului internațional modern, ordinea mondială presupune existența unor modele de interacțiune interstatală care asigură securitatea relativă a statelor, mediul internațional predictibil și realizarea scopurilor primare a națiunilor și omenirii ca întreg. Cu alte cuvinte, se poate vorbi despre ordine mondială atunci când există un tipar relativ stabil de organizare a relațiilor interstatale pe arena internațională. Această stabilitate se sprijină pe reguli de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
concret, specific fiecărei societăți, prin legătura permanentă dintre cerințele practicii și aspectele teoretice care o susțin. În acest sens, recent, numeroase critici au fost aduse înțelegerii societății ca sistem coerent, unitar și omogen, cu probleme clar definite și cu soluții predictibile, în care asistența socială s-ar plasa cu modelele ei practice „salvatoare”. În fapt, definirea societății ca sistem unitar în teoriile sociologice a fost mereu supusă unor critici majore sub presiunea evoluțiilor teoretice, a perspectivelor ei multiple de abordare, care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
similară a unei femei este atribuită norocului, unei sarcini ușoare sau unui efort considerabil. Aceste diferențe de atribuire pot genera practici discriminative în decizii de personal, cum ar fi deciziile de promovare, deoarece abilitățile se consideră a fi stabile și predictibile în timp ce efortul și norocul sunt mult mai instabile și mai întâmplătoare (Weiner și alții, 1972) Modelul Landy-Farr (1983) ia în considerare și contextul în care are loc evaluarea performanțelor. Factori precum mărimea organizațiilor și caracteristicile evaluatorului (nivelul în ierarhia organizațională
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și de studiile realizate de P. Lawrence și J. Lorch în 1967. Cei doi au studiat mai multe organizații din trei tipuri diferite de industrii: materiale plastice - funcționează într-un mediu dinamic, cu schimbare rapidă, recipiente standardizate, mediu stabil și predictibil, și produse alimentare ambalate, care se află între aceste două extreme. Autorii au pornit de la premisa conform căreia, cu cât mediul în care funcționează organizația este mai dinamic, cu atât mai mare va fi gradul de diferențiere între subsistemele componente
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
subtile și mai nuanțate. Autorul afirmă că, „cu cât mai amănunțit începi să studiezi subtilitățile organizației, cu atât mai mult începi să chestionezi semnificație ordinii și cu atât ești mai convins că prejudecățile dominante cu privire la organizare - că este eficientă, planificată, predictibilă și supraviețuiește - sunt suspecte atunci când sunt considerate drept criterii pentru evoluția spre succes.” Noul vocabular al analizei organizaționale ar trebui să includă termeni care să exprime mai elocvent ambiguitatea comportamentului organizațional, „variația nejustificată” (Vlăsceanu, 1999) imprecizia, nevoia de acțiune cuplată
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ibidem). Robbins (1998) notează contribuția adusă la începutul anilor ’90 de cercetători din Finlanda și Suedia (Ekvall și Arvonen) pe direcția completării modelului comportamental al conducerii. Convinși de faptul că managementul actual se confruntă cu un mediu mult mai puțin predictibil decât cel care caracteriza organizațiile anilor ’60, aceștia introduc dimensiunea comportamentală orientată spre dezvoltare (engl., development-oriented) ce ar caracteriza liderii care valorizează experimentarea strategiilor noi, caută idei inovatoare, generând și implementând schimbarea. Ekvall și Arvonen au găsit suport pentru ideea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
loc schimbări rasiale, activități de modernizare sau alte tipuri de tranziții comune, toate aceste rate de reînnoire trebuie studiate pe o perioadă de zece sau douăzeci de ani. Potrivit teoriilor despre schimbările din cadrul vecinătăților, diagramele obținute vor varia În moduri predictibile. De pildă, se spune că anumite schimbări de populație (cum ar fi o trecere subtilă de la familii mici la familii mari) sunt urmate prima dată de unele schimbări În serviciile locale (precum Înscrierea În școli și creșterea nevoilor de salubrizare
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
nu sunt specialiști în problemele cu care se confrunt) organizațiile lor. Ei nu au devenit lideri fiind experți într-o chestiune sau alta, ci perfecționându-se în tehnicile organizaționale - privind menținerea controlului asupra membrilor unui grup, obținând din partea lor eforturi predictibile și satisf)c)toare, p)ștrand coeziunea grupului. În procesul de luare a deciziilor politice, prima și cea mai important) preocupare nu e aceea de a îndeplini aspirațiile pe care le-ar putea avea membrii unei organizații, ci aceea de
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
se opun) lor. ,,În mod f)r) echivoc”, dup) cum spune Oliver Williamson, ,,experiența conduce c)tre un nivel mai înalt de atașament” fâț) de înțelegerile f)cute, si fâț) de practicile comun acceptate (1965, p. 227). Viața devine mai predictibil). Teoriile despre competiția perfect) ne vorbesc despre piaț), si nu despre competitori. Teoriile despre competiția oligopolist) ne spun câte ceva despre ambele. În aspecte importante, competitorii devin asem)n)tori unii cu alții, pe m)sur) ce competiția lor conținu). Așa cum
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]