447 matches
-
Cealaltă persoană ne va respinge, pentru că nu se simte atrasă de persoana "perfectă" pe care o portretizăm.De aici concluzia că era mai bine dacă ne-am fi prezentat așa cum suntem în realitate. 2. Cealaltă persoană va fi atrasă de prefăcătoria noastră amabilă. Dacă se întâmplă așa, nu vom simțicăldura și acceptarea oferite, pentru că, de fapt, ele nu ne sunt acordate nouă, ci rolului jucat de noi. Mai mult, nu ne vom putea simți complet relaxați și cu adevărat noi înșine
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
nu vom simțicăldura și acceptarea oferite, pentru că, de fapt, ele nu ne sunt acordate nouă, ci rolului jucat de noi. Mai mult, nu ne vom putea simți complet relaxați și cu adevărat noi înșine, de teamă să nu fie descoperită prefăcătoria.Aproape sigur că, în cele din urmă, vom fi nevoiți să retractăm minciuna. Să luăm următoarele două situații: VICKI: La puțin timp după ce l-am cunoscut pe Don, a venit vorba de copii. Mi-a spus că-i plac realmente
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
lumii antice, Sofronia, se conformează împrejurărilor vieții și îl acceptă pe cel care o iubea cu înfocare. O altă membră a brigatei, Emilia, își începe șirul povestirilor într-o manieră ironică la adresa decăderii morale a clerului, căruia îi impută fariseismul, prefăcătoria, zgârcenia și lăcomia, și își ilustrează educația prin trimiteri la citate din limba latină „cum gladiis et fustibus”202 sau din Biblie „Primi-vei însutit și moștenivei viața veșnică”203, prin enumerarea unor mari personalități ale lumii antice, cum ar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
instituție a iubirii și respectului reciproc în viziunea târgoveței, ci se transformă într-o afacere. Alison refuză ipostaza de soție devotată, servilă și pasivă, dominată de un soț posesiv și egoist.384 Prin limbuție, trădare, răutate, minciună, cicălire, atitudine fioroasă, prefăcătorie, putere de invenție uimitoare, femeia se înscrie în categoria maleficului.385 Face rău, e conștientă de acest lucru, se bucură când partenerul suferă, e lipsită de scrupule și milă, înclinată doar spre plăcere. Ilustrează o adevărată forță a naturii căreia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
accesul la nevasta acestuia, „proaspătă, frumușică și rotunjoară ca un măr domnesc”542, dar și isteață („Tu-l pui pe frate Puccio să facă pocăință, iar noi prin pocăința lui intrăm de-a dreptu-n rai”543). Desfrânării i se adaugă prefăcătoria și minciuna. În istorisirea a opta a zilei a treia, starețul unei mânăstiri este descris ironic ca fiind: „un preacinstit monah, cucernic întru toate, și sfânt, și evlavios, dar care nu răbda opreliști când era vorba de femei”544. și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
p. 138. 273 admirată, îl păcălește pe un student, lăsându-l să o aștepte o noapte într-un frig cumplit, dar acesta îi va da o lecție vindicativă usturătoare, numind-o totodată „șarpe otrăvit”1021, „ființă mârșavă și rea”1022). Prefăcătoria poate fi dublată și de delapidare (Biancofiore - VIII. 10 - are o viclenie remarcabilă, amestecându-se în treburile destinate bărbaților, cum ar fi negoțul și cămătăria, sustrăgând de la un negustor pe care îl ademenise o sumă importantă) sau de dorința de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
deschiși, fără a se răni. Iar aceasta noi doi o putem face numai dacă ne limităm relațiile la comunicarea unor fapte ce pot fi stabilite în mod obiectiv, precum și la comunicarea sentimentelor noastre prietenești. Toate celelalte teme ne duc la prefăcătorie și la ceartăă Îți propun, așadar, să ne împărtășim unul altuia cele ce privesc munca noastră, modul cum ne merge și altele de acest fel și să lăsăm la o parte orice judecată de valoare, în deplină conștiință a faptului
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
cel mai superficial la împrejurările, obiceiurile și tendințele existente ale vieții. Tot ce era neesențial și banal nu conta pentru el: lucrurile materiale ce servesc comodității și relaxării (ocazional își permitea frecventarea unui cinematograf sau lectura unui roman polițist), orice prefăcătorie și adaptare.“86 Fostul său student John King scria în amintirile sale: „În ochii mei, era un om care în materie de morală, intelect și artă era extrem de integru și se comporta în mod corespunzător; era tolerant cu cei care
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
cea a unei ființe care se comportă într-un anumit fel. Recunoașterea faptului că o anumită comportare poate ascunde ceea ce simțim sau transmite impresia că simțim ceea ce nu simțim nu schimbă lucrurile. O reușită totală și statornică în minciună și prefăcătorie nu este, de fapt, posibilă. Ceea ce simte o ființă omenească se exprimă în ansamblul comportării sale verbale și nonverbale. Iar fiecare dintre noi a învățat să identifice senzații, sentimente sau gânduri în comportarea semenilor. Impresia familiară că „știu“ foarte bine
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
mulțumesc să-mi studiez semenii; Îi văd cum joacă toți teatru, cu mai multă ori mai puțină Îndemînare. Nu-mi fac iluzii despre nimic, dar rîd ca un spectator din sală care se distrează.” (H. de Balzac) Însă nu Întotdeauna „prefăcătoria” este una studiată. Jucăm cu toții teatru, mai mult sau mai puțin, pentru că există și o prefăcătorie involuntară, protectivă, legată de nevoia instinctuală a omului de a se ști stimat, respectat, prețuit (psihologii care aplică „teste”, se confruntă frecvent cu tendința
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
puțină Îndemînare. Nu-mi fac iluzii despre nimic, dar rîd ca un spectator din sală care se distrează.” (H. de Balzac) Însă nu Întotdeauna „prefăcătoria” este una studiată. Jucăm cu toții teatru, mai mult sau mai puțin, pentru că există și o prefăcătorie involuntară, protectivă, legată de nevoia instinctuală a omului de a se ști stimat, respectat, prețuit (psihologii care aplică „teste”, se confruntă frecvent cu tendința involuntară a subiecților de a ieși bine la probă la test, astfel că răspunsurile acestora la
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ajunge În timp la descoperirea profundelor consecințe ale faptei tale și, implicit, la o prăbușire a Încrederii În tine. Poate de aceea Emil Cioran a spus: „Marile adevăruri se spun În pragul ușii”. * „Nimeni nu poate purta mult timp masca prefăcătoriei. Ceea ce-i prefăcut, repede revine la natura sa.” (L.A. Seneca) „Ipocrizia” are, spune La Rochefoucauld, un singur merit, acela de a pune În valoare onestitatea: „Ipocrizia este un omagiu pe care viciul Îl aduce virtuții”. * „Adevărul e ochiul rațiunii.” (J.J.
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
speranță). „Sinceritatea este izvorul oricărei genialități, și oamenii ar fi mai inteligenți dacă ar fi morali.” (L. Börne) „Sinceritatea” Înseamnă, fără Îndoială, respectarea adevărului, iar situarea de partea adevărului, Îți aduce mai multă siguranță, decît ascunderea lui, prin lașitate sau prefăcătorie. * Ce este adevărul? A. Einstein răspunde: „Adevărul e ceea ce rezistă la testul realității”. Însă, pentru a se Întruni această condiție, „adevărul” nu poate fi obținut - după cum observa marele savant - decît prin iubirea și devotamentul față de oameni și față de lucrurile care
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
grădini ca să mă curtez cu alții. Eu sunt o femeie mincinoasă; n-am simțit nimic când ți-am spus că nu știu să mai fi trăit până să te cunosc pe dumneata... Toate le-am făcut pentru dumneata numai din prefăcătorie... totdeauna alta ți-am spus și alta am gândit; te-am mințit, te-am amăgit, am râs de dumneata atâta vreme...“ (Actul I, Scena IX) După alte câteva replici, Chiriac amenință și chiar începe gestul sinuciderii. Acest gest duce la
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
de personalitate nevrotică la care predomină tendințele agresive. Pentru el viața este o luptă a tuturor Împotriva tuturor. Atitudinea sa adesea este acoperită de o fațadă de suavă politețe, de corectitudine și camaraderie. De regulă, Însă, este un amestec de prefăcătorii, sentimente autentice și trebuințe nevrotice care sunt inspirate de anxietatea fundamentală. La acest tip totul este axat pe a fi, a deveni sau cel puțin a părea tare și inflexibil. Concomitent, tipul agresiv simte nevoia să exceleze, să aibă succes
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
deschiși, fără a se răni. Iar aceasta noi doi o putem face numai dacă ne limităm relațiile la comunicarea unor fapte ce pot fi stabilite în mod obiectiv, precum și la comunicarea sentimentelor noastre prietenești. Toate celelalte teme ne duc la prefăcătorie și la ceartăă Îți propun, așadar, să ne împărtășim unul altuia cele ce privesc munca noastră, modul cum ne merge și altele de acest fel și să lăsăm la o parte orice judecată 30 GÂNDITORUL SINGURATIC de valoare, în deplină
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cel mai superficial la împrejurările, obiceiurile și tendințele existente ale vieții. Tot ce era neesențial și banal nu conta pentru el: lucrurile materiale ce servesc comodității și relaxării (ocazional își permitea frecventarea unui cinematograf sau lectura unui roman polițist), orice prefăcătorie și adaptare.“86 Fostul său student John King scria în amintirile sale: „În ochii mei, era un om care în materie de morală, intelect și artă era extrem de integru și se comporta în mod corespunzător; era tolerant cu cei care
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cea a unei ființe care se comportă într-un anumit fel. Recunoașterea faptului că o anumită comportare poate ascunde ceea ce simțim sau transmite impresia că simțim ceea ce nu simțim nu schimbă lucrurile. O reușită totală și statornică în minciună și prefăcătorie nu este, de fapt, posibilă. Ceea ce simte o ființă omenească se exprimă în ansamblul comportării sale verbale și nonverbale. Iar fiecare dintre noi a învățat să identifice senzații, sentimente sau gânduri în comportarea semenilor. Impresia familiară că „știu“ foarte bine
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
în 1973 la Mannheim a pus la baza activității sale cercetarea științifică și a fost elaborat un cod deontologic care reglează activitatea terapeuților în acest domeniu. GHID DE MELOTERAPIE „Muzica este un grai în care se oglindesc fără posibilitate de prefăcătorie însușirile psihice ale oamenilor, ale popoarelor. Menirea sfântă a muzicii este să stingă urile, să potolească patimile și s-apropie inimile într o caldă-nfrățire.” (George Enescu) → Calmarea sistemului nervos Ludwig van Beethhoven: Concertul imperial nr. 5, pentru pian și
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
încheiat încă. * Deși ar putea să pară nefirească, afirmația că minciuna caracterizează esența însăși a ființei umane poate fi argumentată și în alți termeni decît aceia ai mitului biblic. Dacă am fi farisei (și probabil că sîntem de vreme ce fățărnicia, ipocrizia, prefăcătoria planează ca latență în preajma noastră, ca să nu spunem înăuntrul nostru)24, am afirma că nimic nu este mai urît pe lume și în același timp mai prezent în existența umană decît minciuna. Întreaga istorie a culturii umană este jalonată de
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
au scos nici o vorbă, iar eu m-am alăturat jocului lor tacit, pretinzînd că nu se spusese și nu se auzise nimic, preferînd să nu răspund și să nu reacționez în nici un fel, deși în realitate eram șocat de această prefăcătorie colectivă. Nimeni nu a spus o vorbă cu privire la acea afirmație după ce am părăsit locuința rudei respective; am continuat minciuna vitală "ca și cum", și am evitat să definim situația pe care gazda noastră practic ne-o aruncase sub nas. Vom avea mai
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
greșit să continuăm să vorbim despre păcăliți, o dată ce aceștia au sesizat intenția mincinosului de a-i înșela. Încercarea de a minți a eșuat. Păcăliții care iau parte la minciună pot pretinde că s-au lăsat înșelați, însă este doar o prefăcătorie. Păcălitul devine partenerul mincinosului, fără ca acesta din urmă să-și dea seama, într-o folie à deux. Aici trebuie să facem o diferențiere între complicitatea conștientă și cea inconștientă, între certitudinea cuiva că este ținta unei minciuni și adaptarea inconștientă
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cea mai credibilă cu putință. Dacă Arendt are dreptate cînd spune că factorii de decizie din Pentagon au început prin a se înșela pe ei înșiși și numai după aceasta au prezentat publicului minciunile, atunci nu este vorba de nici o prefăcătorie; autoiluzionarea era reală. Poate capacitatea de a avea succes în viața publică se leagă de o capacitate de a crede în propriile minciuni fără a fi victima unui permanent conflict interior. O conexiune de acest gen ar explica ironica remarcă
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
un acord tacit în sens reciproc; ambele persoane închid ochii și pretind că minciuna are succes. Dacă ambele persoane recunosc mai mult sau mai puțin pe față că la mijloc se află acest acord tacit, atunci nimeni nu este înșelat; prefăcătoria este reciproc conștientizată. Dacă ambii protagoniști încep să considere prefăcătoria autentică, avem de-a face cu autoiluzionarea. Deși acesta ar putea fi considerat un exemplu de colaborare, o formă mai evidentă și poate mai bine definită se întîlnește în situația
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
și pretind că minciuna are succes. Dacă ambele persoane recunosc mai mult sau mai puțin pe față că la mijloc se află acest acord tacit, atunci nimeni nu este înșelat; prefăcătoria este reciproc conștientizată. Dacă ambii protagoniști încep să considere prefăcătoria autentică, avem de-a face cu autoiluzionarea. Deși acesta ar putea fi considerat un exemplu de colaborare, o formă mai evidentă și poate mai bine definită se întîlnește în situația în care nu este vorba de o alianță între mincinos
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]