4,811 matches
-
al doilea țara respectivă a reușit sa-și amelioreze dezvoltarea economica, să-și sporească dimensiunile pieței. Firmele transnaționale Încep să realizeze investiții străine directe În economia acestei țări, În primul rând, În ramurile bazate pe resursele naturale existente, În ramurile prelucrătoare și În cele intensive, În forța de muncă, În domeniul comerțului, al distribuției comunicațiilor, construcțiilor și În alte ramuri. În stadiul următor de dezvoltare economică, În funcție de crearea În țara respectivă a unei infrastructuri fizice și comerciale satisfăcătoare și a cadrului
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
semnificativă, din acest punct de vedere. Transferul acestora Într-un mediu cultural total diferit se poate dovedi nelucrativ, chiar În cadrul complexelor CTN. Spre exemplu, practica participării voluntare a muncitorilor la efectuarea controlului de calitate dezvoltată de firmele japoneze din industria prelucrătoare a putut fi transferată la filialele acestor firme din Europa de Vest În mai puțin de o treime din cazuri În 1992 . Dezvoltarea operațiunilor unor CTN În țările cu fostă economie de comandă din centrul și estul Europei s-a izbit de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
a răsfrânt asupra întregului context so cial, aducând cu sine o evoluție, nemaiîntâlnit ă p ână atunci a fluxurilor industriale, comerciale și financiare. În această perioadă, investițiile erau orientate, cu precădere, spre sectorul produsel or primare și anumite indus trii prelucrătoare, iar fluxurile comerciale au do bândit, la rândul lor, un vo lum remarcabil, datorat, în mare parte, faptulu i c ă un număr tot mai mare de economii participau la comerțul internațional. Au existat și diferențe semnificativ e, deoarece comerțul
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
proporții diferite: supraîncălzirea economiilor În timpul boom-ului din pre-recesiune, dependența excesivă de capitalul străin pe termen scurt care a finanțat aceste boom-uri, deținerea băncilor de către instituții financiare străine cu grad mare de risc și o pondere mare a industriei prelucrătoare În cadrul activității totale. Scăderea activității a fost mare, În special În țările baltice unde regimurile de curs fix au lăsat loc puțin de manevră. Riscul scăderii atât pentru țările avansate, dar și pentru cele emergente este mare, mai ales pentru
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
doua problemă este că formele comerțului internațional s-au schimbat în mod radical în ultimele decenii. Ideea statelor naționale, suverane, care fac schimburi între ele ca unități economice coerente, devine un anacronism. Comerțul în interiorul industriilor și în interiorul firmelor domină sectorul prelucrător din economia mondială. Peste 40% din întregul volum de schimburi este reprezentat acum de tranzacții intra-firmă, în cadrul companiior transnaționale schimburi care traversează granițele și sunt controlate de la centru, o "mână cât se poate de vizibilă". Comerțul intra-firmă contrazice
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pe capacitatea de cooperare. Resursele umane pot fi analizate utilizând indicatori de analiză statistică, sociodemografică. "Consorzio Garfagnana Produce" (Toscana, Italia) s-a specializat pe trei produse: triticum monococcum (un fel de grâu sălbatic), miere și castane. Au fost antrenați agricultori, prelucrători și comercianți. În 1996, cu sprijinul structurilor publice locale ei au obținut Indicația Geografică de Proveniență. Încurajate de succes, au fost create alte două consorții: "Consorzio del Farro della Garfagnana" (specializat pe îngrășăminte) și "Consorzio Castanicoltori" (cultivatorii și prelucrătorii castanelor
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
agricultori, prelucrători și comercianți. În 1996, cu sprijinul structurilor publice locale ei au obținut Indicația Geografică de Proveniență. Încurajate de succes, au fost create alte două consorții: "Consorzio del Farro della Garfagnana" (specializat pe îngrășăminte) și "Consorzio Castanicoltori" (cultivatorii și prelucrătorii castanelor). Toate consorțiile se ocupă împreună acum de sprijinirea operatorilor turistici, de crearea unei imagini a zonei pe care s-o promoveze la scară europeană. Mai mulți crescători din Sonderjylland (Danemarca) s-au grupat pentru a pune pe picioare o
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
moștenite, a rănilor morale nevindecate. În aceste cazuri sunt importante activitățile care duc la crearea unui mecanism de colaborare între cei aflați în conflict, sau fără antecedente de cooperare. În Garfagnana (Toscana, Italia), fermierii producători erau în permanent conflict cu prelucrătorii și intermediarii care voiau să cumpere produsele locale la prețuri prea mici. Pentru a depăși acest conflict, un grup de acțiune locală a trecut la colectarea produselor locale (miere, castane etc.) cu caracter demonstrativ, pentru promovarea teritoriului, spuneau membrii acestuia
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de a acompania consumatorul la nivel internațional, punerea În valoare a unor meserii și profesiuni de esență internațională, valorificarea unei mărci deja cunoscute, crearea unor produse sau Încă la mijlocul anilor '80, rezultatele unor cercetări efectuate cu privire la dimensiunea globalizării producției industriei prelucrătoare indicau un stadiu avansat de globalizare În industria automobilelor, a bunurilor electronice de larg consum, În industria textilă și a confecțiilor. Se evidențiază, de exemplu, că un autoturism global este construit din părți componente provenite din nu mai puțin de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
În străinătate decît În țară, În condițiile În care se presupune același cost marginal pentru ambele variante de investiții, există premisa unei ISD. Această teorie a fost Îmbrățișată spre sfârșitul anilor ’50, cînd fluxurile investițiilor străine directe americane În industria prelucrătoare din țările Europei Occidentale au sporit masiv. La acel moment nivelul profiturilor după impozitare ale filialelor americane din Europa erau mai ridicate decât cele Înregistrate În S.U.A. În deceniul șapte, nivelul ratelor de profitabilitate ale filialelor din Europa a devenit
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
ale filialelor americane din Europa erau mai ridicate decât cele Înregistrate În S.U.A. În deceniul șapte, nivelul ratelor de profitabilitate ale filialelor din Europa a devenit mai mic decât cel din S.U.A. Cu toate acestea, investițiile firmelor americane În industria prelucrătoare din țările Europei Occidentale au continuat să crească. Deci teoria investițiilor străine, bazată pe teoria investițiilor de portofoliu, s-a dovedit a fi neconcludentă În a demonstra că firmele recurg la ISD pentru că În alte economii naționale obțin profituri mai
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
al doilea țara respectivă a reușit sa-și amelioreze dezvoltarea economica, să-și sporească dimensiunile pieței. Firmele transnaționale Încep să realizeze investiții străine directe În economia acestei țări, În primul rând, În ramurile bazate pe resursele naturale existente, În ramurile prelucrătoare și În cele intensive, În forța de muncă, În domeniul comerțului, al distribuției comunicațiilor, construcțiilor și În alte ramuri. În stadiul următor de dezvoltare economică, În funcție de crearea În țara respectivă a unei infrastructuri fizice și comerciale satisfăcătoare și a cadrului
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
semnificativă, din acest punct de vedere. Transferul acestora Într-un mediu cultural total diferit se poate dovedi nelucrativ, chiar În cadrul complexelor CTN. Spre exemplu, practica participării voluntare a muncitorilor la efectuarea controlului de calitate dezvoltată de firmele japoneze din industria prelucrătoare a putut fi transferată la filialele acestor firme din Europa de Vest În mai puțin de o treime din cazuri În 1992 . Dezvoltarea operațiunilor unor CTN În țările cu fostă economie de comandă din centrul și estul Europei s-a izbit de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
în mare măsură secetei și nefolosirii irigațiilor, care a determinat obținerea unor producții instabile. Un alt aspect negativ se referă la deficiențele structurale înregistrate în producția agricolă (reducerea ponderii plantelor tehnice determinate de problemele cu care s-au confruntat întreprinderile prelucrătoare). B În sectorul zootehnic efectivele de animale au scăzut la toate speciile. Producțiile medii au crescut față de 1989 la unele specii, chiar dacă ele sunt cu mult sub randamentele medii din multe țări ale UE. Reducerea efectivelor s-a datorat desființării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
și al celor mai bune tehnici de vânzare; prin vânzarea pe cont propriu se pierde un timp care ar putea fi folosit pentru mărirea producției în propria fermă; distanța față de piață mărește cheltuielile de transport; puterea de negociere cu întreprinderile prelucrătoare este scăzută; nu se acordă importanță standardelor de calitate și aplicării unor tehnologii care să conducă la obținerea unei producții de calitate superioară; datorită conjuncturii nefavorabile a pieței apare, uneori, necesitatea depozitării produselor, acestea putându-se deprecia în condițiile inexistenței
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
scoate autoarea materialul și simbolistica volumului, notele ironice, accentele sarcastice, dar și tonalitățile nostalgice. În centrul lumii și al existențelor planificate, normate se află bancul de lucru al muncitorului, strungul, menghina care fixează, deopotrivă, piesa metalică prelucrată și piesa umană prelucrătoare. Individul e o rotiță într-un uriaș angrenaj, oamenii sunt distribuiți în roluri pe care trebuie să le joace încontinuu, fără murmur. Inclusiv în Viața de Apoi, fiecare dintre cei buni își va purta însemnele profesionale: "Să-ți spun eu
În menghină by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8353_a_9678]
-
obligatorii în proiectarea, fabricarea și comercializarea de echipamente militare, cu scopul realizării conformității produselor cu specificațiile prevăzute; * 1970 - au apărut standardele AQAP, aplicate de țările NATO la furnizarea echipamentelor destinate apărării; * 1979 - standardizarea s-a extins și în alte industrii prelucrătoare (aviație, auto, construcții navale etc.); * 1987 - apare prima ediție a standardelor internaționale pentru sistemele calității, familia ISO 9000; * 1994 - are loc o revizie a standardelor apărute în anul 1987, elaborându-se o nouă ediție, evident îmbunătățită; * 2000 - a apărut ultima
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3153]
-
doar două activități dețin aproape două treimi din totalul imobilizărilor corporale, fapt ilustrat și de reprezentarea grafică (figura 3.2). În cadrul activității de industrie, ponderea cea mai mare revine industriei extractive cu aproape 60% din valoarea totală a imobilizărilor, industria prelucrătoare deținând puțin peste 25% (tabelul 3.6). Pe forme de proprietate, la sfârșitul anului 2010, 64,5% din totalul imobilizărilor corporale erau proprietate majoritar de stat și 35,5% majoritar privată, situația fiind similară în cei trei ani analizați. Analiza
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
resurse suplimentare pentru a revigora activitatea firmei achiziționate). Investițiile pe loc gol (greenfield) transferă mai repede tehnologie, comparativ cu achizițiile în care există un cost suplimentar al înlocuirii tehnologiilor vechi sau incompatibile. Investițiile pe loc gol, în special în industria prelucrătoare, sunt de asemenea mai ușor de integrat în strategiile regionale sau globale ale companiei-mamă și generează fluxuri mai mari de valoare adăugată către aceasta (Richet, 2001). Investițiile pe loc gol au și avantajul că tranșează din start problema controlului, spre deosebire de
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
cinci ori în cinci ani (intervalul 1998-2003). După 2003, investițiile străine au crescut chiar și mai puternic, firmele străine consolidându-și poziția dominantă. Tabelul 7.3 - Ponderea firmelor cu capital majoritar străin în cifra de afaceri, pe sectoare ale industriei prelucrătoare (taxonomia OCDE) * 94,1% pentru industria tutunului ** 94,8% pentru echipamente de birou În topul celor mai mari 10 firme din România, 8 sunt filiale ale unor corporații transnaționale (Business Magazin, 2006). Un simplu exercițiu de regresie sugerează (vezi ecuația
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
România, 8 sunt filiale ale unor corporații transnaționale (Business Magazin, 2006). Un simplu exercițiu de regresie sugerează (vezi ecuația din figura 7.1) faptul că există într-adevăr o corelație pozitivă între gradul de penetrare al capitalului străin în industria prelucrătoare românească și creșterile înregistrate la nivelul productivității în cadrul aceluiași sector. Figura 7.1 - Gradul de penetrare al ISD (2001) și dinamica productivității (2001 vs. 1995) (%), pe sectoare ale industriei prelucrătoare (Sursa: calculele autorului) Notă: Productivitatea este calculată prin raportul cifră
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
pozitivă între gradul de penetrare al capitalului străin în industria prelucrătoare românească și creșterile înregistrate la nivelul productivității în cadrul aceluiași sector. Figura 7.1 - Gradul de penetrare al ISD (2001) și dinamica productivității (2001 vs. 1995) (%), pe sectoare ale industriei prelucrătoare (Sursa: calculele autorului) Notă: Productivitatea este calculată prin raportul cifră de afaceri/angajat (WIIW, 2002). Puterea explicativă a variabilei independente „ponderea ISD în cifra de afaceri” pentru variabila dependentă „creșterea productivității” este totuși limitată (6,9%). O posibilă explicație este
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
calculează creșterile înregistrate de productivitate în funcție de valoarea adăugată, va rezulta o corelație mai puternică cu proprietatea străină (Smarzynska, 2002); totuși, trebuie ținut cont de faptul că ultimele date citate acoperă doar perioada 1996-2000 și nu fac distincție între diferitele sectoare prelucrătoare. Creșteri ale productivității au fost înregistrate și în sectoarele cu penetrare externă sub medie, cu toate că acestea au depins de cererea externă și/sau capitalul extern; după cum s-a menționat și anterior, subcontractarea a înlocuit nevoia de ISD în sectoare precum
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
afaceri realizată per angajat ca măsură a productivității, performanțele firmelor locale arată o ușoară îmbunătățire, situată însă mult sub media sectoarelor. Tabelul 7.4 - Cifra de afaceri și numărul de angajați - eșantion de firme românești și valori totale sector, sectoare prelucrătoare selectate (2001, față de 1998) Notă: Datele sunt exprimate în prețurile curente corespunzătoare anului 1998; datele pentru 2001 sunt ajustate cu indexul prețurilor de producție ale fiecărui sector. Sursa: Institutul Național de Statistică (INSSE) și calculele autorului Alți indicatori de eficiență
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
străin, această evoluție a fost însoțită de creșterea valorii nominale a cifrei de afaceri și a cifrei de afaceri raportate la numărul de angajați. Tabelul 7.5 - Rezultate operaționale și financiare - eșantion de firme românești și valori totale sector, sectoare prelucrătoare selectate (1998-2001) (procente) Sursa: calculele autorului - pentru eșantion, și date adaptate (agregate în funcție de codurile CAEN) din Marin et al. (2001), pentru valori totale sector, anul 1999. Comportamentul firmelor românești pare să se încadreze în strategia „adaptării defensive” descrisă de Meyer
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]