11,263 matches
-
că Justiția trebuie să cerceteze cu atenție cazul, fie că ,,Vadim nu trebuie victimizat în ochii electoratului." Singurul răspuns tranșant a fost că Justiția n-are decît să se spele pe cap cu CVTutor. În opoziție, prudență misterioasă pornind de la premisa că PSD-ul ar mai avea nevoie de voturile PRM-ului și de președintele acestui partid pe scena politică. Cu alte cuvinte, CVTutor nu va păți mare lucru la Tribunal, deoarece Puterea mizează pe voturile supușilor săi din PRM și
Problema CVTudor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15686_a_17011]
-
înscrierea corectă în ,,codul echității și al eticii socialiste". Orice apel la Saloanele oficiale din Franța sau la celebrele noastre Saloane interbelice nu avea nici o relevanță pentru că, oricît de mult s-ar fi asemănat ele superficial, în esență, adică prin premise și prin consecințe, distanța era incomensurabilă. întrebarea care se pune acum, după cea dintîi ediție a acestui fenomen recuperat, este una foarte simplă și la fel de banală: avem astăzi alte condiții pentru astfel de manifestări, sunt ele în măsură să trăiască
Salonul național de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15699_a_17024]
-
explora ariile de interes pentru mine. Dar la fel e și eul, care mă poate alimenta cu dezlănțuiri de indecență. Nu sunt singurul om din lume, iar îndoielile referitor la propria mea ființă sunt strict ale mele. Nu plec de la premisa că subiectivitatea altora e la fel de idilică. Oricum ar fi, iubesc tangibilul. Ca mai toți poeții, sunt un senzualist. E un compliment că mă vezi 'grijuliu'. Grija' aceasta, dacă există, îmi vine din copilăria petrecută alături de o mamă bolnavă, pătimașă, adesea
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
cărți, proiectul este perfect congruent cu realizarea și rămâne citeț și frapant și în paginile finale. Simplitatea filigranată a ideii - radiografierea preocupărilor unor filosofi francezi (ori de limbă franceză) ai momentului - și cea a mijlocului de concretizare - interviul - susțin ca premise elementare și limpezi, carteziene, dificultățile și apriorismele discursive ale celor 18 filosofi abordați pe parcursul a cca. 200 de pagini. îi lipsesc din păcate cărții, iritant, minime explicații cu privire la contextul și la epoca realizării interviurilor, precum și asupra motivațiilor autorului (presupun că
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
au rămas în umbră; Nichita nu a evoluat într-un regim normal de concurență. Eugen Simion face o muncă politică la Academie - obediența sa față de regimul politic actual este jenantă. Și cîte altele? în mare, în discursul lui Gheorghe Grigurcu, premisa este corectă. Problema este abordarea, măsura. Este extrem de dificil să te apropii de textele unui autor care spune, nu de puține ori, lucruri de bun simț, dar care sînt, fatalmente, antipatice. Și nu pentru că am avea de-a face cu
Revizionistul numărul unu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15725_a_17050]
-
este aproape însemnat genetic. Situația istorică specială l-ar transforma pe conformist într-un odios. Aici intervine și o distorsionare gravă de perspectivă, prezentă în multe atitudini revizioniste, nu doar la Grigurcu: compararea compromisului "comunist" cu acela "postdecembrist". Este o premisă mistificatoare de la un capăt la altul. Este un mod de a bagateliza prima "vină" și în fond cea mai gravă. Compromisul postdecembrist nu poate fi tratat decît în termeni ironici, din perspectivă culturală - sînt jocurile diverselor grupuri de influență, sînt
Revizionistul numărul unu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15725_a_17050]
-
ca ideologie, supraviețuind pînă la cel de-al doilea război mondial. Reacțiune și conservatorism are însă multe de pierdut, în ciuda interesantei analize a textelor eminesciene, din cauza lipsei de claritate a demonstrației și a unei strategii argumentative prea greoaie în lipsa unor premise bine stabilite. Ioan Stanomir, Reacțiune și conservatorism. Eseu asupra imaginarului politic eminescian, Nemira, col. Societatea politică, București, 2000, 333 pag., f.,p. "Calea regală a literaturii proletare" A douăsprezecea apariție din colecția ABC a Editurii Dacia se ocupă de realismul
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
Togliati, liderul Partidului Comunist Italian, Silone i-a spus acestuia: "Lupta finală se va da între comuniști și excomuniști." Uluitoarea previziune îl determină pe Fejtö, care scrie comentariul său în anii de postcomunism, să facă din avertismentul scriitorului italian o premisă pentru analiza - strălucită - pe care o consacră felului în care comunismul s-a prăbușit instituțional în clipa în care a încetat vraja ideologiei lui. Nu adversarii din afară, nu democrațiile europene, nu vreo invazie militară, nu carențele economice sau represiunile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15776_a_17101]
-
interior, dintre nodurile și firele mecanismelor sale. Nenea Anghelache din Inspecțiune de Ion Luca Caragiale este un angel degradat, un scindat, în cazul căruia cinstea e un produs al constrîngerii, iar el se recunoaște în casierul delapidator. Pornind de la aceste premise, Roxana Sorescu așează cazul personajului într-o altă lumină și vorbește despre complexul Anghelache: "el reprezintă, într-un fel, reversul complexului lui Oedip, întrucît în locul revoltei împotriva tatălui care frustrează apare nevoia instaurării autorității tatălui (zeului, inspectorului), ca garanție a
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
să satisfacă nenumăratele orizonturi de așteptare ale timpului, asociată, așa cum s-a mai afirmat, cu o neobișnuită forță de exprimare, dar și cu segmentul cel mai influent din societatea românească interbelică, acela al formatorilor și al distribuitorilor de opinie, constituie premisa majoră a locului privilegiat pe care Eustațiu Stoenescu l-a avut în spațiul nostru artistic din această perioadă. Faptul că imaginea lui s-a voalat ulterior pînă aproape de stingere nu este nicidecum o expresie a ingratitudinii. Pictorul și-a sedus
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16148_a_17473]
-
canonului și a revizuirilor, reiterînd puncte de vedere pe care le cunoaștem, parte din ele publicate chiar în România literară în anii din urmă. Pledoarie pentru stagnare se intitulează textul împotriva lui Ion Simuț. Cronicarul crede că, cel puțin în premisele ei, poziția lui Ion Simuț nu era o pledoarie în favoarea stagnării, ci constatarea întîrzierii unui proces de schimbare a canonului. Esențialul este însă în altă parte: chiar în faptul că asemenea lucruri încep să fie discutate cu seriozitate. Gambit 44
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16166_a_17491]
-
Îmi amintesc doar că, atunci, ca și acum, m-a frapat faptul aberant că, în România sfîrșitului de secol XX, o fiică iubitoare nu cheamă un doctor la patul tatălui ei înjunghiat, cu o rană sîngerîndă. Atunci, ca și acum, premisa mi s-a părut falsă; ea subminează credibilitatea întregului; senzația globală e aceea că filmul nu propune "viață", ci o ipoteză de lucru, o convenție, o demonstrație. Construind cronica pe același principiu al ciorbei reîncălzite, aș remarca doar că, din
Ciorba reîncălzită by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16195_a_17520]
-
în fapte. În vreme ce pentru o critică sociologizanta sau ideologică, literatura reflectă fenomene exterioare de fapt ei, pentru deconstructivism ea le modelează. Altfel spus: Hillis Miller nu contestă relevanță literaturii în chestiuni mai generale precum istorie, societate, sau identitate, numai că premisa lui și a metodei pe care o reprezintă este că asemenea chestiuni pot fi mai bine înțelese odată ce mecanismul limbajului (în care sînt inevitabil concepute) e mai bine înțeles. În acest scop menirea literaturii devine de o importanță uriașă. Însă
Deconstructivismul - un nod de legătură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16217_a_17542]
-
erudiție și un anume rafinament al gîndirii, o eleganță și noblețe a raționamentului. Erudiția lui Isaiah Berlin e impresionantă, dar nici pe departe atît de impresionantă ca noblețea gîndirii sale. În eseul despre vicisitudinile unei Europe unite, autorul pornește de la premisa că o umanitate netulburată de conflicte e necesarmente o umanitate altruistă, preocupată de binele celuilalt, nu doar de al individului izolat. Urmărind succesiunea de curente filozofice care au plămădit o identitate culturală europeană, Berlin constată evoluția constantă spre individualism și
Isaiah Berlin în Rusia sovietică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16263_a_17588]
-
și convingător o filozofie a tensiunii și paradoxului. Analizînd mai întîi Tractatus-ul, în primele capitole ale studiului, și apoi Investigațiile filozofice și Caietele lui Wittgenstein, Perloff emite următoarea ipoteză: conceptul de "joc de limbaj", la care filozoful ajunge pornind de la premisa că semnificația unui cuvînt nu e consecința unei corespondențe limbaj-realitate, ci a felului în care utilizăm limbajul, ne obligă să reflectăm la natura enigmatică, ciudată a limbajului obișnuit. Aceleași cuvinte care într-un context sună firesc și trec prin urmare
Redescoperirea poeziei by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16398_a_17723]
-
preluată de poet, un mod de a căuta și provoca limitele limbajului neuitînd nici o clipă că ele nu pot fi cu adevărat descoperite. O poetică axată pe filozofia lui Wittgenstein încurajează experimentul și ludicul, dar o face pornind de la alte premise decît avangarda. De astă dată, miza nu mai este nonconformismul sau escapismul, ci o lucidă analiză a sensurilor și contextelor de semnificație. Indiferent cît de absurd poate părea un vers, sau un poem, sarcina cititorului și a criticului este, după
Redescoperirea poeziei by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16398_a_17723]
-
cultural străin interpretului. La rîndul lor, reprezentanții noului istorism descoperă analiza culturală ca metodă de investigație a mai restrînsului spațiu literar. Diferența, însă, între antropologie și critica literară, e subtilă fiindcă ea nu ține de concepte ci de aspirații și premise, de o anumită epistemologie a literaturii. Altminteri, și Sainte-Beauve s-ar putea declara nou istorist! Influența antropologiei de tip Geertz asupra noului istorism rezultă în ceea ce Greenblatt numește realism etnografic, prin care înțelege alianța între literar și non-literar, o solidaritate
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
solidaritate a contextului cu textul. În antropologie există un concept important, cunoscut ca "thick description" (rom. descriere în profunzime), și el se referă la interpretarea unor practici culturale prin descrierea lor detaliată, dar și descrierea unei întregi rețele de intenții, premise, scopuri incluse în acele practici. Noul istorism se inspiră din descrierile în profunzime ale antropologilor, păstrînd o permanentă dialectică între text și context, literar și non-literar. Fiecare din termenii acestor opoziții devine, pe rînd, descrierea în profunzime a celuilalt. Contextul
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
aproape toate considerațiile autorului au fost filtrate prin propria experiență, ceea ce explică remarcile incisive, sarcasmul și inerentele resentimente (de altminteri, într-o succintă notă, criticul precizează că ar fi preferat el însuși să-și fi adunat ideile doar din cărți). Premisa de la care se pornește este că nimic nu poate fi explicat normal într-o literatură apărută sub presiunea unui regim totalitar; direct sau indirect totul trebuie privit ca o replică, ca o reacție de autoapărare și, în ultimă instanță, ca
Literatura în totalitarism by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16426_a_17751]
-
chiar atît de îngrijorătoare. Diversificarea acestei receptări și evidenta ei profesionalizare, alături de semnele timide care privesc organizarea unei piețe de artă, înseamnă un pas enorm către salubrizarea și normalizarea peisajului nostru artistic. în acest context, consolidat îndiscutabil în ultimul an, premisele pentru anul pe care tocmai l-am început sînt mai mult decît încurajatoare: sînt pur și simplu reale. Consecința ar trebui să fie una singură: proiecte importante, coerență și profesionalism riguros. Dacă va fi așa, sălile de expoziție și instituțiile
Arta și mediile by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16439_a_17764]
-
permanent cu un public viu și prezent, cel al studenților săi. De altfel, într-unul din eseurile incluse în acest volum, singurul dedicat unei scriitoare (Jane Austen), Trilling tratează tema ironiei, propunînd o distincție între ironia implicată și cea detașată. Premisa de la care pornește este că ironia implică o anumită doză de maliție, de răutate, că exprimă o anumită doză de dispreț pentru ceilalți-obiectul ironiei. Firește, mulți au scris despre ironie, între ei Kierkegaard și Jankelevitch, iar Trilling nici nu se
Un intelectual new-yorkez by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16440_a_17765]
-
-l privește!) editorialele. Nu cred bunăoară că e datoria criticii literare să "promoveze" (cum se spune acum) imaginea scriitorilor români peste hotare, închizînd ochii la anumite aspecte ale operelor, indiferent de faptul că scriitorii cu pricina sînt Eminescu sau Eliade. Premisa iritării d-lui Rusu e complet falsă. Nu-i înțeleg nici răfuiala cu instituția criticii literare. Ce vrea să însemne că "singurii creatori de literatură" sînt scriitorii sau că "avem nevoie, acum, mai ales de opere literare"? Inocența cu care
Ecouri și aberații by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16479_a_17804]
-
rînd Hamlet și Don Quijote), verva asociativă a cititorului; acesta din urmă, începe să reacționeze (să caute, de pildă, el însuși analogii), de multe ori este tentat chiar să recitească romanele discutate, sau măcar să le răsfoiască. Se creează, în acest fel, premisele pentru imaginarea celei mai frumoase utopii, aceea borgesiană, am zice a cărților și a Cărții. De altfel, opera dostoievskiană, în ansamblu este asimilată, la un moment dat, modelului exemplar al Cărții (cu majusculă): "Motivele se perindă, așadar, de la un personaj
Dostoievski și demonii intertextualității... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16503_a_17828]
-
anii '50 și chiar în '60 și '70. Dar tot politică se cheamă că faci, după Fish, și atunci cînd nu militezi explicit, și nici nu citești un text cu intenția de a satisface un scop politic, însă pornești de la premisa că opera literară există pentru a modifica într-un fel sau altul, care rămîne de identificat, lumea reală. Există discipline, precum economia, istoria, științele politice, psihologia, care trebuie situate într-un context social și politic imediat, fie pentru că misia lor
Autonomia esteticului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16528_a_17853]
-
unei cărți mai vechi a autorului, considerată însă emblematică pentru filozofia lui: The Importance of What We Care About (Rom. Importanța lucrurilor de care ne pasă). O culegere de eseuri pe teme diverse dar reunite totuși de o consecvență a premiselor, volumul acesta este opera unui gînditor cum puțini există astăzi, sensibil la patimile împrejurărilor imediate dar capabil deopotrivă de a le privi din depărtare, dar nu de undeva de unde ele să pară neînsemnate, ci dintr-o perspectivă care le scoate
Cine sîntem cu adevărat by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16582_a_17907]