464 matches
-
sale. Este vorba despre nașterea unei gândirii românești care să ofere o perspectivă științifică asupra realităților sociale provocate nu atât din interiorul societății autohtone, cât ca împrumut și influență din afară. Cum bine scrie autoarea, tranziția de la o societate tradițională premodernă la una modernă s-a produs prin crearea unei piețe capitaliste cu sprijinul capitalului străin și prin împrumut cultural. De aceea, gândirea sociologică s-a axat pe tema dezvoltării moderne, mai ales în expresia formelor fără fond, printr-o sociologie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
surprins și a formulat, la nivel conceptual, contradicția specifică a societății românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, aceea dintre formele instituționale moderne, preluate din mediul occidental, și fondul autohton, economic și cultural, marcat de puternice elemente premoderne, reziduale, acumulate într-o istorie ce ne-a menținut multă vreme la periferia spațiului european. Deși s-a atenuat cu timpul, prin reformele politice și economice, dezacordul dintre forme și fond a fost o temă reluată și reinterpretată, în chip
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
religios); poezie ecleziastică, sacerdotală; poezie hieratică voievodală; poezie de inscripție heraldică; poezie de prezentare a tipăriturilor; poezie de inscripție murală; poezie parenetică sacrală. O a doua componentă, profană, a îmbrățișat forma poeziei de meditație, parenetică, în fine epică. Poezia profană premodernă a avut un ciclu didactic, a cuprins polemici în versuri, satire portretistice, manifeste în versuri, ca și poezie de amor. Docte capitole examinează concepția și viziunea acestor compuneri sporadice ale începuturilor, tatonări ce trebuie apreciate strict istoric, pentru că rolul lor
ALEXIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285250_a_286579]
-
trebuie înscrisă opera lui, pentru a fi corect acostată hermeneutic? Într-un studiu în care aplică, cu foarte bune rezultate, conceptele lui Michel Foucault asupra receptării Divanului, Corneliu Bîlbă răspunde în modul următor: "Scriitura lui Cantemir vine dintr-un loc premodern, pentru că se înscrie în preistoria a ceea ce Foucault numește "fenomenul transdiscursivității". (...) Cantemir ar reprezenta, cred, acea "perioadă de tranziție" în cadrul căreia se compilează, se plagiază și se inserează în corpus-ul unei tradiții (transdiscursive) elemente "noi" și străine de spiritul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
acea "perioadă de tranziție" în cadrul căreia se compilează, se plagiază și se inserează în corpus-ul unei tradiții (transdiscursive) elemente "noi" și străine de spiritul acelei tradiții, după regula asemănării dintre doctrine"6. Această fixare a sa într-o paradigmă premodernă (asta dacă admitem conceptul de modernitate propus de Michel Foucault, conform căruia modernitatea începe abia în secolul al XIX-lea, Evul Mediu și Renașterea nemarcând episteme diferite 7) este valabilă dacă ținem cont de specificul primelor sale scrieri, Divanul... și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
uman. De 400 de ani, de când a fost descoperit microscopul, cercetătorii au reușit să coboare din ce în ce mai adânc în lumea invizibilă, într-o competiție simetrică cu astronomii, astronauții sau sofisticatele telescoape care măsoară distanțele de milioane de ani lumină. 16. Epoca premodernă a diabetului Să dăm Albionului ce este al Albionului. Primii trei cercetători care deschid capitolul modern al diabetului sunt englezii Thomas Willis, Matthew Dobson și John Rollo, care ar putea alcătui „triada engleză a diabetului”. Între 1674 și 1815, adică
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
aibă o reflecție generată de contextul globalizant al secolului XXI la contextul naționalist al secolului al XIX-lea, de emergență a entităților statale? Numai că aici avem de-a face cu o reflecție foarte modernă care apelează intenționat la mijloace premoderne. În acest caz, filosofia politică vrea să fie anacronică. Reperele multitudinii sunt trei gânditori din secolul al XVI-lea și al XVII-lea - Machiavelli, Spinoza, Hobbes 35. Ceea ce se caută în opera lor e tocmai elementaritatea conceptului și primitivismul reprezentării
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
i-a împins mai mult pe vizitatorii de monumente să cutreiere căile lumii"80. Lansată de Walter Benjamin în eseul său despre reproductibilitatea tehnică a operelor 81, "aura" evocă o dimensiune a prezenței care era proprie experienței estetice și religioase premoderne, devenită desuetă într-o cultură fondată pe multiplicarea mecanică a reprezentărilor. Termenul a căpătat sens deplin în dezbaterile din anii '30 din jurul noilor tehnologii ale imaginii, cinematograful și fotografia, și, ulterior, în reflecția care a vizat "societatea spectacolului" după anii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și din ce în ce mai mult, cunoașterea a fost răsplătită”38. Un studiu al istoriei intelectuale a României de-a lungul ultimelor secole ar fi edificator. 2) Privilegiul social este, potrivit lui Landes, o barieră în calea dezvoltării, iar aceasta nu doar în societățile premoderne. „Când societatea este împărțită între o mână de proprietari de pământ și marea masă de săraci, muncitori dependenți, poate chiar lipsiți de libertate - de fapt, între o școală a lenei (sau a comodității) și o mlaștină a disperării -, ce stimulent
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
sovietică. Haosul, fără să fi atins încă proporțiile din 1997, era deja instalat, dovadă actele de vandalism care, în anii ’90-1992, au distrus școli, spitale, cooperative agricole sau canale de irigație. Fenomenul e inevitabil în asemenea împrejurări într-o societate premodernă, după cum se constată astăzi în Irak. în Albania a existat, ca și în România, speranța ca o restaurație a monarhiei să garanteze ordinea și o viață politică onestă. Proclamat rege în exil, în 1961, la moartea tatălui său Zog, Leka
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în temeiul ordinii prime date de articularea semnelor limbii. Despre această ordine primă vorbește Levi-Strauss ca despre "gîndirea sălbatică", iar Foucault ca despre episteme prealabile Epocii Clasice, modernității. Este o ordine care poate fi percepută în taxonomiile, simbolismele și analogiile premoderne, în magia simpatetică și alchimie, și care supraviețuiește astăzi în astrologie, medicină naturistă, ezoterisme și ocultisme, în ceea ce pe scurt ar putea fi numit "semioză hermetică". Până la Renaștere, dar și în Renaștere chiar, cunoașterea științifică este încă ceva de domeniul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
anumite stereotipuri despre Balcani au fost nu numai implicite, ci, în multe cazuri, explicite, constituind substanța discursurilor politice justificatoare. Mai precis, se vorbea despre necesitatea și obligația morală a Occidentului "civilizat"(Europa Apuseană și Statele Unite) de a salva Balcanii tribali, premoderni și violenți de ei înșiși, exploatându-se astfel clișee cu o veche tradiție ce ne conduce la Iluminism și chiar mai demult. Se urmărește de asemenea cum s-a definit pe sine Apusul prin opoziție cu spațiul răsăritean al Celuilalt
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
asemui pe Ceaușescu modelului neo-patrimonial, Siani-Davies îi citează pe Kenneth Jowitt, Ronald Linden și Mary Ellen Fischer 310. H. E. Chehabi și Juan J. Linz consideră însă că regimul lui Ceaușescu a fost "sultanistic". Deși aceste definiții ale modelului despotic premodern, de tip oriental, au unele caracteristici comune cu regimul dictatorial al lui Ceaușescu, totuși, sunt ne-cesare nuanțări legate de contextele istorice și politice diferite, nu atât influența despotismului oriental fiind la baza instaurării regimului totalitar în Europa de Est, deci și în
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
elvenek hagyomanyos es hermeneutikai koncepcioi Olvasmanyjegyzek 1. Kulcsar Szabo Erno: Irodalomertesunk nehany orokletes elofelteveserol. În: Sipos Lajos (szerk.): Irodalomtanitas a harmadik evezredben, Kronika Nova Kiado, 2006. 2. Bokay Antal: Irodalomtudomany a modern es a posztmodern korban. (Reszletek: III. resz: A premodern; IV. resz: A modern, V. resz: A posztmodern), Osiris Kiado, Bp., 1997. 3. Cs. Gyimesi Eva: Teremtett vilag. Bukarest, 1983. 4. Hans- Robert Jauss: A koltoi szoveg az olvasas horizontvaltasaban. În: Recepcioelmelet - esztetikai tapasztalat - irodalmi hermeneutika. Osiris Kiado, Bp., 1997
ORDIN nr. 5.907 din 12 noiembrie 2008 privind aprobarea Programei la disciplina Limba şi literatura maghiară - profesori pentru Concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205179_a_206508]
-
în căutarea de imagini 86. Sincronizări la nivelurile subsintactic, sintactic și de discurs în analiza limbajului 87. Segmentări spațio-temporale în texte Facultatea de Istorie 88. Preistoria sud-estului european 89. Istoria Antichității greco-romane 90. Istoria creștinismului timpuriu 91. Istoria medievală și premodernă a Țărilor Române și a sud-estului european 92. Istoria mentalităților în perioada medievală 93. Istoria relațiilor internaționale în secolele XIX-XX 94. Istoria secolului XX și a celor două războaie mondiale în sud-estul Europei 95. Istoria comunismului și postcomunismului Facultatea de
ORDIN nr. 1.043 din 29 iunie 2015 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu" în anul universitar 2015-2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263694_a_265023]
-
în căutarea de imagini 86. Sincronizări la nivelurile subsintactic, sintactic și de discurs în analiza limbajului 87. Segmentări spațio-temporale în texte Facultatea de Istorie 88. Preistoria sud-estului european 89. Istoria Antichității greco-romane 90. Istoria creștinismului timpuriu 91. Istoria medievală și premodernă a Țărilor Române și a sud-estului european 92. Istoria mentalităților în perioada medievală 93. Istoria relațiilor internaționale în secolele XIX-XX 94. Istoria secolului XX și a celor două războaie mondiale în sud-estul Europei 95. Istoria comunismului și postcomunismului Facultatea de
ORDIN nr. 4.613 din 22 iulie 2015 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu" în anul universitar 2015-2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263701_a_265030]
-
muncii este, cu câteva excepții (ex. muncile lui Heracle, Sisif sau ale lui Orfeu), absentă; în pofida faptului că interesul pentru acest subiect apare încă de la primele gesturi creatoare ale omului, respectiv în picturile rupestre. Disprețul față de muncă este comun perioadei premoderne, fiind fundamentat de gândirea politică bazată pe teoria lui Aristotel, care definea activitățile „în care corpul suferă cea mai mare deteriorare” ca fiind cele mai de jos ocupații. Acest raționament care legitimează sclavia este anulat de cei mai importanți teoreticieni
Reprezentări ale muncii în arta românească modernă ante-1945 () [Corola-website/Science/295672_a_297001]
-
asupra Genezei ("Cartea facerii"), Sfântul Augustin constată o discrepanță între imaginea lumii din vremea sa și cea a autorilor biblici ("De Genesi ad Litteram", 401-415 d.Hr.) și subliniază necesitatea unei cercetări critice a scrierilor biblice. Tradiția augustiniană în epoca premodernă a fost continuă în Vest, marcată fiind de reprezentanți mai mici, precum Petru Abelard de exemplu, sau mai mari precum Toma de Aquino. În Biserica răsăriteană, învățatul Teodor din Mopsuestia face deosebirea între "spiritul profetic", adică iluminația divină care stă
Exegeză () [Corola-website/Science/300258_a_301587]
-
din nordul comunei, înspre Cosminele și Pietriceaua. Comuna Telega a cunoscut perioade de dezvoltare și declin, strâns legate de exploatarea resurselor subsolului: la început sarea, pe urmă petrolul. Telega a fost construită în jurul exploatării de sare. Pe toată perioada istoriei premoderne și moderne a Țării Românești, până în sec. XX, Telega și Slănic Prahova au reprezentat principalele două locații de exploatare a sării, o resursă importantă a economiei tradiționale. Astfel, Telega s-a dezvoltat inițial pe baza existenței resurselor de sare din
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
Teologia creștină este o practică a teologiei dintr-un punct de vedere creștin sau studiul teologic al creștinismului. Dată fiind influența copleșitoare exercitată de creștinism în Europa, în special în perioada premodernă, teologia creștină a penetrat o mare parte a culturii occidentale și reflectă deseori acea cultură. Printre sub-disciplinele teologiei creștine se numără: Istoria teologiei creștine se împletește cu istoria Bisericii și acoperă dezvoltări importante în filozofie și în istoria ideilor. Probleme
Teologie creștină () [Corola-website/Science/299788_a_301117]
-
făcut descoperiri semnificative atât în domeniile științei pure (de exemplu, astronomie și cinematica mișcării) și în cele ale științei aplicate (de exemplu, rezistența materialelor, îmbunătățiri aduse telescopului). Printre interesele sale multiple s-au numărat studiul astrologiei, care, în practica disciplinară premodernă era văzută ca fiind corelată cu matematica și astronomia. Deși romano-catolic credincios, Galileo a avut trei copii nelegitimi cu Marina Gamba. Ei au avut două fiice, Virginia (născută în 1600) și Livia (născută în 1601) și un fiu, Vincenzo, născut
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
propriu-zisă cât și anexele aferente cu întreg spațiul deținut. Gospodăria extinsă cuprinde și spații de grădină de legume, livadă, teren arabil în funcție de obiceiurile specifice diferitelor zone. tradițională este diferit organizată și dezvoltată în funcție de posibilitățile materiale și cultura gospodarilor. În societățile premoderne, importanța gospodăriei țărănești, și a țăranului agricultor ca lucrător al pământului și mai ales crescătorului de animale este primordială. Este remarcată importanța socială deosebită a ocupației țăranului, care este producător de bunuri și materii prime, a cărui muncă presupune un
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
(n. 18 iulie 1975, Brăila), istoric, specialist în istorie medievală și premoderna, profesor universitar doctor la Facultatea de Istorie de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași. Din 2003, doctor în Istorie; preocupări de istorie urbană, istorie socială și economică. Premiul „A. D. Xenopol” al Academiei Române, pentru lucrarea "Orașele din Țară Românească până la sfârșitul
Laurențiu Rădvan () [Corola-website/Science/308597_a_309926]
-
mii de ani în urmă. Convențional istoria dezvoltării patologiei vegetale poate fi împărțită în cinci ere. Era I - era antică, de la apariția culturii plantelor până la căderea Imperiului Roman (476 d. Hr.). Era II - era medievală 476 - 1600. Era III - era premodernă 1600 - 1850. Era IV - era modernă 1850 - 1905. Era V - era contemporană 1906 - 2005. Omul agricultor a cunoscut simptomele și efectul nociv al unor boli ale plantelor din timpuri străvechi. În scrierile vechi ebraice și în Biblie se amintea de
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
Avam Ibn" "Sina" ("lat". "Avicenna"). El a scris circa 300 de lucrări în domeniul botanicii și agriculturii, în care a descris bolile viței de vie, bolile pomilor fructiferi. A recomandat și unele măsuri de protecție a acestor culturi. În era premodernă, timp de circa 500 de ani, a predominat dogma creaționistă și concepția "autogenitistă" despre originea bolilor plantelor. Conform acestei concepții, microorganismele de pe plantele bolnave erau considerate ca o urmare a bolii, ci nu drept cauza lor. În perioada renașterii (1600
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]