KorAP: Find »[drukola/base=preoperatoriu & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...16 17 18 ...39 >

960 matches

Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

factor de risc pentru acest tip de morbiditate îl reprezintă insuficiența cardiacă congestivă preoperatorie (47). Modificările induse de circulația extracorporeală la nivelul plămânului (scăderea ventilației alveolare, a volumului alveolar, a complianței statice, creșterea rezistenței în căile aeriene etc.) alături de afectarea preoperatorie a funcției pulmonare predispun la amplificarea disfuncției respiratorii post-by-pass cardiopulmonar prin scăderea clearance-ului secrețiilor pulmonare, anomalii ale raportului ventilație/perfuzie, hipoxie și insuficiență respiratorie. O dată instalat, sindromul de detresă respiratorie acută este grevat de o mortalitate postoperatorie precoce crescută. Dislipidemia

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
absența unei terapii eficiente de normalizare a nivelului seric al lipidelor au drept rezultat instalarea bolii de grefon și progresiunea leziunilor aterosclerotice la nivelul arterelor coronare. În consecință crește riscul apariției accidentului coronarian și al decesului. Insuficiența renală Insuficiența renală preoperatorie este un factor de risc important pentru deces după operația de by-pass aortocoronarian (48). De asemenea, bolnavii aflați în dializă cronică au o rată crescută a mortalității după revascularizarea chirurgicală a miocardului (49). Pe de altă parte, insuficiența renală severă

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
cronică au o rată crescută a mortalității după revascularizarea chirurgicală a miocardului (49). Pe de altă parte, insuficiența renală severă apărea la circa 1,5%-4% din bolnavi (50) după chirurgia coronariană și pare să fie influențată de: funcția renală preoperatorie; debitul cardiac postoperator; administrarea preoperatorie a materialelor de contrast radiologic; droguri nefrotoxice; necesitatea transfuziei; folosirea drogurilor vasopresoare; vârsta înaintată; diabetul insulino-dependent; folosirea balonului de contrapulsație intraaortică; debitul urinar scăzut pe durata by-pass-ului cardiopulmonar și perioadele de hipotermie profundă. Mortalitatea printre

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
a mortalității după revascularizarea chirurgicală a miocardului (49). Pe de altă parte, insuficiența renală severă apărea la circa 1,5%-4% din bolnavi (50) după chirurgia coronariană și pare să fie influențată de: funcția renală preoperatorie; debitul cardiac postoperator; administrarea preoperatorie a materialelor de contrast radiologic; droguri nefrotoxice; necesitatea transfuziei; folosirea drogurilor vasopresoare; vârsta înaintată; diabetul insulino-dependent; folosirea balonului de contrapulsație intraaortică; debitul urinar scăzut pe durata by-pass-ului cardiopulmonar și perioadele de hipotermie profundă. Mortalitatea printre pacienții care au dezvoltat insuficiență

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
left main sau leziuni tricoronariene sau tipul leziunii răspunzătoare de evenimentul ischemic nu se pretează la alte forme de terapie; Concentrarea eforturilor terapeutice în vederea ameliorării funcției diastolice la pacienții ce urmează a fi supuși intervenției chirurgicale de revascularizare miocardică; Anemia preoperatorie (Hct < 35%) va fi minuțios investigată, depistarea cauzei și corecția acesteia influențând pozitiv rezultatul operației; Se va evita pe cât posibil adăugarea sângelui în priming. Folosirea oxigenatoarelor cu un volum redus de priming, reducerea la minimum a lungimii tubulaturii printr-o

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
33, 34), reducerea personalului și a traficului în sala de operație, folosirea ventilației cu flux laminar, scurtarea duratei intervenției chirurgicale, utilizarea strict necesară a electrocauterului (35, 36) și construirea flap-ului pleuropericardic (37) reprezintă modalități valoroase pentru reducerea infecțiilor postoperatorii. Administrarea preoperatorie a antibioticelor reduce de cinci ori riscul apariției infecției (38). Profilaxia antimicrobiană eficace este dependentă de atingerea unei concentrații tisulare adecvate a antibioticului înainte de expunerea microbiană (39, 40). Studii multicentrice sugerează că multe instituții nu sunt consecvente în administrarea și

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
reduce de cinci ori riscul apariției infecției (38). Profilaxia antimicrobiană eficace este dependentă de atingerea unei concentrații tisulare adecvate a antibioticului înainte de expunerea microbiană (39, 40). Studii multicentrice sugerează că multe instituții nu sunt consecvente în administrarea și folosirea efectivă preoperatorie a antibioticelor. Acestea trebuie administrate cu 30-60 minute înaintea inciziei. Efectul benefic este practic anulat dacă antibioticul este administrat după efectuarea inciziei. Din acest motiv este bine ca imediat după inducție anestezistul să injecteze antibioticul, iar chirurgul să ceară confirmarea

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
mai puternic factor de predicție pentru apariția fibrilației atriale postoperatorii fapt confirmat și de alte două studii recente (73, 74). Alți factori de risc pentru acest tip de tulburare de ritm supraventriculară sunt antecedentele de insuficiență cardiacă congestivă, fibrilația atrială preoperatorie și BPOC (78, 79, 80). Variabilele chirurgicale incriminate ca fiind asociate cu o incidență crescută a fibrilației atriale postoperatorii sunt: graftarea arterei coronare drepte asociată sau nu cu endarteriectomie la acest nivel, folosirea arterei mamare interne, folosirea ventului transpulmonar (prin

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
crescută a fibrilației atriale postoperatorii sunt: graftarea arterei coronare drepte asociată sau nu cu endarteriectomie la acest nivel, folosirea arterei mamare interne, folosirea ventului transpulmonar (prin vena pulmonară superioară dreaptă), pacing atrial postoperator (73, 74, 81). Totodată, extrasistolele atriale frecvente preoperatorii au fost citate ca factori de risc pentru apariția fibrilației atriale după by-pass-ul aortocoronarian (82). În cazul instalării fibrilației atriale, tratamentul se impune a fi inițiat în condițiile în care episodul de aritmie supraventriculară are o durată de depășește 15-30

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
intern până la reluarea activității cardiace. Infarctul miocardic perioperator (IMP) Mecanismele implicate în apariția ischemiei și a infarctului miocardic perioperator recunosc existența mai multor factori: tahicardia; hipertensiune/hipotensiune; spasmul coronarian; stenoză de left main; infarct miocardic în antecedente; ischemie miocardică severă preoperatorie; boală coronariană difuză severă; disfuncția severă de ventricul stâng; hipertrofia de ventricul stâng; hipercoagulabilitatea; întreruperea brutală a medicației β-blocante; distensia ventriculară; revascularizarea incompletă; endarteriectomia coronariană; durata mare a clampării aortei și a by-pass-ului cardiopulmonar; complicațiile tehnice; protecția miocardică inadecvată asociată

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
al grefoanelor arteriale folosite, embolii ateromatoase sau aeriene, tromboza vaselor native sau a grefoanelor (111, 114, 115), leziuni coronariene distale, durata lungă a circulației extracorporeale, vârsta avansată și disfuncția ventriculului stâng (106, 107). Endarteriectomia și severitatea ischemiei miocardice în perioada preoperatorie au fost semnalate ca factori importanți de risc (108, 109). În ceea ce privește asigurarea unei bune protecții miocardice pe durata clampării aortei am introdus în 1995 în practică la noi în țară administrarea antero- și retrogradă a cardioplegiei cu sânge cu ajutorul unei

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
123). Tratamentul farmacologic constă în asigurarea volemiei (presarcina), scăderea postsarcinii și creșterea contractilității. Suportul mecanic circulator crește semnificativ rata de supraviețuire a acestor bolnavi. Hipertensiunea arterială postoperatorie Hipertensiunea arterială se întâlnește în perioada postoperatorie de obicei la pacienții fără disfuncție preoperatorie a ventriculului stâng sau cu antecedente de HTA. Aceasta nu înseamnă că există bolnavi fără risc de apariție a HTA după revascularizarea chirurgicală a miocardului. Principala caracteristică a hipertensiunii arteriale postoperatorii o constituie vasoconstricția arteriolară, asociată cu diferite grade de

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
mai mare acuratețe în identificarea leziunilor aterosclerotice (152) fiind din acest punct de vedere superioară atât ecocardiografiei transesofagiene, cât și palpării directe (153). Palparea identifică în cele mai multe cazuri doar o treime din leziunile aterosclerotice detectate de ecocardiografia epivasculară. Posibilitatea identificării preoperatorii a leziunilor ateromatoase este relativ limitată atât timp cât tomografia computerizată identifică leziunile severe, dar le subestimează pe cele moderate sau ușoare (149, 154), iar ecocardiografia transesofagiană este utilă pentru examinarea arcului aortic și mai puțin a aortei ascendente ca urmare a

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
vasculare o constituie embolia având ca punct de plecare tromboza atriului stâng întâlnită la pacienții cu fibrilație atrială cronică. Manipularea intraoperatorie, dar și convertirea spontană în ritm sinusal pot sta la baza desprinderii unui fragment din trombul atrial. Ecocardiografia transesofagiană preoperatorie își dovedește în aceste circumstanțe utilitatea prin precizarea prezenței sau absenței trombului în atriul stâng și mai ales la nivelul urechiușei stângi. Dacă nu există tromb, intervenția chirurgicală poate fi efectuată cu un risc acceptabil. ̨ n caz contrar, este

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
de lichid în interstițiul pulmonar și afectarea raportului ventilație/perfuzie. Pentru un plămân deja compromis este suficient un mic grad de atelectazie, hipoventilație sau infecție postoperator pentru ca pacientul să intre în insuficiență respiratorie acută. În mod similar, bolnavul cu afectare preoperatorie a funcției pulmonare prin boală pulmonară cronică obstructivă este predispus la amplificarea disfuncției respiratorii post-by-pass cardiopulmonar prin scăderea clearance-ului secrețiilor pulmonare, anomalii ale raportului ventilație/perfuzie, hipoxie și insuficiență respiratorie. Două incidente apărute în timpul circulației extracorporeale pot induce disfuncția pulmonară

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
materialele folosite sunt mai puțin traumatice pentru sânge și mai puțin trombogenice. Combinarea acestor factori a dus la eliminarea virtuală a plămânului de pompă și a sindromului de detresă respiratorie a adultului din convalescența pacienților care nu aveau disfuncție respiratorie preoperatorie. Modificările postoperatorii tipice la bolnavii ce au suferit o operație pe cord deschis includ mărirea gradientului alveolo-capilar în oxigen cu o ușoară scădere a complianței și capacității vitale. Gradientul alveolo-capilar este maxim 24-48 de ore postoperator pentru ca apoi să revină

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
bronhoscopia la patul bolnavului atât pentru realizarea unui lavaj și a unei aspirații eficiente, cât și pentru prelevarea unor probe pentru examenul bacteriologic. Măsurile pentru reducerea incidenței complicațiilor infecțioase postoperatorii trebuie să includă fizioterapia respiratorie (199, 200, 201), analiza bacteriologică preoperatorie a sputei, profilaxie antibiotică preoperatorie, renunțarea la fumat cu cel puțin două luni înainte de intervenția chirurgicală (202, 203), deși acest din urmă deziderat nu poate fi totdeauna atins. O atenție deosebită trebuie acordate lavajului și aspirației traheobronșice la bolnavul intubat

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
pentru realizarea unui lavaj și a unei aspirații eficiente, cât și pentru prelevarea unor probe pentru examenul bacteriologic. Măsurile pentru reducerea incidenței complicațiilor infecțioase postoperatorii trebuie să includă fizioterapia respiratorie (199, 200, 201), analiza bacteriologică preoperatorie a sputei, profilaxie antibiotică preoperatorie, renunțarea la fumat cu cel puțin două luni înainte de intervenția chirurgicală (202, 203), deși acest din urmă deziderat nu poate fi totdeauna atins. O atenție deosebită trebuie acordate lavajului și aspirației traheobronșice la bolnavul intubat. Aceste manevre trebuie efectuate în

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
căreia principala cauză o reprezintă hemoliza. Disfuncția renală postoperatorie În definirea disfuncției renale postoperatorii se folosesc drept criterii valoarea creatininei serice postoperator > 2,0 mg/dL sau creșterea nivelului creatininei serice cu cel puțin 0,7 mg/dL față de valorile preoperatorii (221). În primul mare studiu multicentric al disfuncției renale după revascularizarea chirurgicală a miocardului (221), din 2222 pacienți 7,7% (171 bolnavi) au avut disfuncție renală postoperatorie. Dintre aceștia au necesitat dializă un număr de 30 bolnavi reprezentând 18% din

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
bolnavii dializați au decedat în perioada perioperatorie. Până în prezent nu există suficiente date provenite din studii mari, multicentrice legate de disfuncția renală postoperatorie. Cu toate acestea, unele din rezultatele publicate (223, 224, 225) sugerează că pacienții cu insuficiență renală cronică preoperatorie avansată (dar fără a necesita dializă) au o incidență și mai mare a disfuncției renale postoperatorii care impune epurarea extrarenală (dializa). Explicația rezidă în reducerea marcată a nefronilor funcționali la acești bolnavi ceea ce îi face mult mai sensibili la maldistribuția

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
cardiac redus; vasoconstricția cauzată de drogurile vasopresoare și de hipotermie. Alte cauze sunt hemoliza, microemboliile, drogurile nefrotoxice. Insuficiența renală severă apărea la circa 1,5%-4% (230) din bolnavi după chirurgia coronariană și pare să fie influențată de: funcția renală preoperatorie; debitul cardiac postoperator; administrarea preoperatorie a materialelor de contrast radiologic; droguri nefrotoxice; necesitatea transfuziei; folosirea drogurilor vasopresoare; vârsta înaintată; diabetul insulino-dependent; folosirea balonului de contrapulsație intraaortică; debitul urinar scăzut pe durata by-pass-ului cardiopulmonar și perioadele de hipotermie profundă. Depășirea fazei

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
drogurile vasopresoare și de hipotermie. Alte cauze sunt hemoliza, microemboliile, drogurile nefrotoxice. Insuficiența renală severă apărea la circa 1,5%-4% (230) din bolnavi după chirurgia coronariană și pare să fie influențată de: funcția renală preoperatorie; debitul cardiac postoperator; administrarea preoperatorie a materialelor de contrast radiologic; droguri nefrotoxice; necesitatea transfuziei; folosirea drogurilor vasopresoare; vârsta înaintată; diabetul insulino-dependent; folosirea balonului de contrapulsație intraaortică; debitul urinar scăzut pe durata by-pass-ului cardiopulmonar și perioadele de hipotermie profundă. Depășirea fazei oligurice a insuficienței renale acute

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
acest motiv fibrinogenoliza sistemică nu apărea decât atunci când nivelul heparinei este foarte scăzut. Cauzele care duc la apariția CID sunt sepsisul, șocul, retenția cheagurilor prin drenaj ineficient. Disfuncția plachetară Disfuncția plachetară poate apărea intraoperator sau se poate datora unor cauze preoperatorii. Ea poate fi determinată de scăderea numărului de trombocite sau de alterarea funcției acestora. Trombocitopenia are drept cauze: hemodiluția (priming-ul cristaloid sau coloid, soluțiile cardioplegice etc.); sechestrarea temporară din circulație; distrugerea plachetelor (la nivelul oxigenatorului, a filtrelor, prin aspirare în

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
revascularizare miocardică (12% mortalitate) (10). În studiul de față, din cei 186 de bolnavi cu angină pectorală instabilă operați, au decedat 12 (mortalitate 6,74%). Infarctul miocardic perioperator a survenit la 15 (8,06%) din pacienții cu angină pectorală instabilă preoperatorie. Dacă aceste rezultate sunt comparabile cu cele ale altor studii citate anterior (5, 6, 7, 8, 9), în ceea ce privește balonul intraaortic de contrapulsație acesta a fost folosit doar în 4,83% din cazuri. Nu există până în prezent studii adresate exclusiv bolnavilor

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
pentru operația de by-pass aortocoronarian sexul feminin reprezintă un factor de risc independent în ceea ce privește mortalitatea intraspitalicească și morbiditatea (27, 28, 29, 30, 31). S-au căutat o serie de explicații pentru aceasta și s-a constatat că, în general, caracteristicile preoperatorii ale femeilor diferă față de cele ale bărbaților: vârsta la operație este mai avansată, disfuncția ventriculului stâng mai pronunțată, angina pectorală instabilă mai frecventă, leziunile tricoronariene și de left main mai severe și mai des întâlnite; totodată, stările comorbide asociate (hipotiroidismul

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]