442 matches
-
viață în doi... O viață a plenitudinii facultăților și posibilităților noastre. Noiembrie 1958 Nimic nu fusese pus la cale; nimeni nu fusese invitat... Dar ne-am adunat așa, de la noi putere, în virtutea unor amintiri din trecut sau, poate, a unui presentiment al viitorului. Unu, doi, trei... Mihai, vizibil înglodat în problemele sale, ne surâdea fiecăruia, mulțumit pesemne în fundul sufletului său că, deși se cam rupsese în ultimul timp de vechii săi prieteni, nu fusese totuși uitat de dânșii și că ziua
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
toată lumea și am coborât pe „platou“, la o zi obișnuită de instrucție, făgăduindu-mi să nu mă mai duc în viața mea la ginecolog. Pe la sfârșitul facultății am făcut o cistită. Bineînțeles că nu știam ce este. Doar că aveam presentimentul că n-o s-o mai duc mult. Continuam să mă spăl cu apă rece ori călâie, la dușurile căminului nostru socialist, sperând într-o minune. După câteva zile, am întrebat o colegă. Și ea, ca și mine, era de părere
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
lumea liberă, cu doi trandafiri roșii în mână, iar mama rămânea - după cum i-o va spune în scrisorile de mai târziu - „cu spinii lor înfipți în inimă“. Monica Lovinescu credea că pleacă pentru doi-trei ani. Eca te rina Bălăcioiu-Lovinescu avea presentimentul că despărțirea va fi pentru totdeauna. Se impun, aici, câteva considerații asupra lucidității. Ea nu înseamnă raționalism în sens restrâns, ci, după cum suge rează și etimologia termenului, limpezime, lumină. Este claritatea supremă dată de o atenție interioară încordată, de ceea ce
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
mai puțin antipatic decât tânărul bătrân. Probabil că e un argument oarecum artificial, dar nu am altul. Până una alta e început de toamnă, lumina a devenit cristalină, zarea s-a topit în violet; sunt zilele în care intervine, obscur, presentimentul sfârșitului. Este și vremea stărilor pasionale. Toamna, sinuciderile din dragoste sunt mai numeroase; toamna se petrec și bețiile cele mai cumplite și tot toamna se moare din beție. * Oricum, mie toamna îmi bate mai mult sufletul și, ademenit de chemări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
nu a avut nimic de obiectat cu privire la numirea persoanei și a Congregației, a poruncit suspendarea imediată a oricărei activități a acestei Asociații, din «grave motive practice». Don Calabria s-a supus dispozițiilor cu umilință și, în același timp, cu un presentiment că «un plan special al lui Dumnezeu se maturiza». Candoarea sa apostolică nu-l făceau să suspecteze jocurile delicate și subtilitățile diplomatice. Ne aflăm în plin război, cu toate ororile și discordiile care sfâșiau lumea, și, natural, momentul nu era
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
porțelanuri. Și aici, asistînd la această semnare a tratatului, îl vedeam pe Venizelos, țintă zîmbitoare pentru fotografi și om al momentului, mergînd împreună cu noi prin fața vitrinelor, unde ochiul fermecat se oprea asupra atîtor figurine fragile. Cu siguranță că nu avea presentimentul fragilității tratatului pe care tocmai îl semnase și a ceea ce construia el pentru Grecia în norii unui vis rupt de realitate. Între două dintre aceste vitrine, cretanul mi-a făcut o mărturisire care m-a uluit. Această confidență este de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ființa prețuită răpusă de moarte și aruncată cascadelor decompoziției trupești, topirii de țesuturi și secătuirii de fluențe ale vieții ce-i schimbă organicul în trup al teluricului revărsându-l neîndurător în prafuri și roci neștiute. De fapt, aici am și presentimentul coborârii viitoare a uneia dintre ființele dragi mie spre așezarea în mormânt. Știu că voi fi martorul neputincios al unei astfel de situații viitoare indiferent cine va fi propriu-zis persoana respectivă. Pentru o sinistră clipă de copleșitor doliu, eu văd
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
și revenind la «of»-ul său - ce crede el despre camaraderie?” *Eveniment misterios, moartea e supusă ipotezelor și interpretărilor celor mai diverse. Uneori anumite afirmații, gesturi și atitudini, mai vechi sau mai recente, ale celui defunct par să sugereze existența presentimentului morții. În zilele următoare înmormîntării părinților, mai mulți din sat au încercat să mă convingă, citîndu-mi vorbe de-ale mamei și de-ale tatei, că ei ar fi avut un asemenea presentiment. În ceea ce-l privește pe tata, nu-i
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
recente, ale celui defunct par să sugereze existența presentimentului morții. În zilele următoare înmormîntării părinților, mai mulți din sat au încercat să mă convingă, citîndu-mi vorbe de-ale mamei și de-ale tatei, că ei ar fi avut un asemenea presentiment. În ceea ce-l privește pe tata, nu-i cred. Am stat și am dormit în aceeași cameră cu el, în ultimele lui zile, dar n-am observat că ar vrea să-mi încredințeze vreo taină, vreo dorință deosebită, să-mi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
literatura atît de în serios” și a vrut să fie considerat (doar) „un om de spirit”. Dense, paginile Jurnalului lui Du Bos reproduc cu o uimitoare minuțiozitate meandrele celor două discuții. Criticul are satisfacția unor clarificări, a unor „confirmări de presentimente” și ipoteze. L-am citit cu atașament, dar și cu oarecare necaz, întrucît m-a făcut să regret că n-am consemnat în propriul meu jurnal mărturisirile pur intelectuale ale unor oameni învățați sau ale unor oameni de artă cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
doresc sănătate și Încă mulți ani de viață, căci una avem și când o pierdem ne pierdem și noi. Cu dragoste, Mircea V. Pienescu 311 Din păcate, profesorul avea să se stingă În acest an, la 1 octombrie. Era un presentiment? 804 POPA, Vasile G. 1 Fălticeni, 15 feb. 1970 Dragă domnule Dimitriu, Am primit „amintirile” din anii de școală. Le-am citit cu mare plăcere. Sunt savuroase. Sunt străbătute de un umor de calitate și autentic. Îmi Închipui că dacă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ele par mai rele decât războiul, pentru că cel puțin în cazul acestuia există un oarecare ceremonial: ultimatumuri, tratative, trădări, pe când în cazul seismelor, te culci treaz și te scoli mort! Nimeni, în afara șobolanilor de apă și a șerpilor, nu are presentimentul unor asemenea catastrofe. Când venea aia urâtă, se băteau clopotele și în porțile muribunzilor se atârnau niște cârpe negre, apăreau butoaie cu oțet ca să nu te spurci , mai există și metoda izolării, a lanțului pus pe poartă și a arnăuților
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Cuvintele care revin obsesiv - cenușă, cranii, tămâie, morminte, lacrimi - nu fac decât să sugereze un sentiment de teamă în fața necunoscutului, a imensului gol existențial, dar nu o teamă paralizantă, ci mai degrabă una resemnată. În Ceremoniile (1978), ultima carte antumă, presentimentul morții este atât de pregnant, încât totul pare un legat. De data aceasta, frecvența unor sintagme precum somnul, singurătatea, prea multa noapte, alăturate de nesomn, neodihnă, dincolo de o posibilă apropiere de Lucian Blaga sau Nichita Stănescu, nu semnifică atât o
GRIGORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287355_a_288684]
-
Însă a o Înscena diferit pentru a provoca surprize - locutorul blanchotian răzbate tot mai insistent. Cu cît mai insistent, cu atît mai monocord - scriitura Îl apără ca un scut de respingere, de refuzul căruia i se simte destinat. Din acest presentiment destinal al claustrării trebuie să fi apărut orientarea lui ideologică din tinerețe, și-apoi din credința că s-ar mai putea salva, schimba ceva, a venit reconversia de după război (anunțată deja din 1933, căci Blanchot n-a fost niciodată antisemit
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
precum În existențele lor anterioare, bolnavi. Ceea ce era diagnosticat În anii 1930-50 ca boală metafizică, ori măcar „umană”, dar investită de o valoare transcendentală subiacentă, acum devine ceva nenumit, un fel de „petits maux” epileptice, aleatorii, bruște, sau nici măcar atît: presentimente, jene, scurte angoase Înghesuite Într-un cotlon de conștiință. Boli psihice, am spune, dar e prea mult: manifestarea unor urme, consecințele psiho-fiziologice ale unei absențe: doar o muscă - prea puțin pentru a fi ceva. Singur, protagonistul romanului minimalist, avatar al
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și adesea utopice idealuri, cărora le dă glas cu un zel inutil, punându-se, astfel, la dispoziția unei ideologii de comandă, I. etalează și preocupări pentru dezvăluirea unor stări și atitudini mai puțin convenționale, de la nestăvilitul entuziasm vital până la melancolicul presentiment al sfârșitului. Este și autorul unor librete de operetă (Plutașul de pe Bistrița, 1956, Carpații, 1966, și Târgul de fete, 1969). SCRIERI: Dragostele mele, București, 1969; Puntea soarelui, București, 1971; Noi, Cluj, 1972; Să iubim ce-i de iubit, București, 1975
IANCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287482_a_288811]
-
găsească. Întâmplarea a făcut să mă găsească, dar n-a știut el pe cine a găsit! Credea că eu sunt vreunul din ăsta căzut în cap, care habar n-are ce e cu el pe lume. Am avut în suflet presentimentul că ceva nu este în regulă. Nu mi-am mai continuat drumul și m-am întors printr-o piață către casă, pentru că convergea direcția mea cu o stradă. Ce credeți? Individul nu s-a oprit la poliție, ci își continua
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
la Kafka, sinonimă cu starea depresivă și de tristețe. El va căuta refugiu în fundul vasului, această metaforă nautică a existenței și a conștiinței. În labirintul vaporului, el regresează atât încât găsește o vizuină, cabina fochistului. O asemenea regresie, motivată de presentimentul dificultăților inevitabile care îl așteaptă, este explicată de teama resimțită în fața noului, în fața necunoscutului. Naratorul vorbește de acești emigranți care fac eforturi zadarnice pentru a "descifra prospecte incomprehensibile". Această incomprehensibilitate nu se datorează doar limbii engleze, pe care Karl o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
tensiunea ei (finalul Simfoniei a 5-a) sau la transfigurarea misterioasă în claritate și calmare față de ceea ce este etern (al treilea cvartet, Sonata pentru violă și pian). Nici un artist contemporan nu a știut să exprime cu o asemenea forță clarvăzătoare presentimentul evenimentelor ce se pregăteau în umbră (cu excepția, poate, în literatură a lui F. Dostoievski și F. Kafka). Atunci când, după moartea lui Stalin, capacul cazanului nostru s-a întredeschis puțin, Dimitri Dimitrievici a trebuit să suporte o încercare și mai penibilă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
ocupației germane îi petrece la Varșovia, investind eforturi notabile în inițiative cultural-conspirative și în munca de creație. Culegerile Trei ierni (1936) și Salvarea (1945) adună, așadar, poeziile concepute în prima vârstă literară. Antinomiile poeticii catastrofiste: pendularea între idealul Arcadiei și presentimentul apocalipsei civilizației, afirmarea vieții și fascinația naturii, lipsa de durabilitate a tuturor surselor bucuriei și criza valorilor culturale etc., toate evidente încă din colaborările la lunarul cu orientare de stânga "Zgary", se interferează armonios sau dimpotrivă cu tema și complexul
Czeslaw Milosz – Întoarcerea spre sine by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12570_a_13895]
-
toate statele socialiste au copiat modelul sovietic, atunci când s-a pus problema limitării cât se poate mai mult a dezastrului provocat de pierderea războiului rece, modelul moscovit a fost din nou far călăuzitor. De altminteri, încă de lungă vreme exista presentimentul unui sfîrșit ineluctabil al formulei în cazul blocării politicii externe sovietice și se căutau soluții pentru a face față noilor provocări economice și forței formidabile pe care o reprezenta pe scena mondială Lumea Liberă (în acea perioadă Europa occidentală era
Metamorfoze by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11357_a_12682]
-
un nivel civilizat de plutire în viața socială, știu foarte bine că oricînd se pot scufunda. A trăi mereu cu gîndul la primejdia scufundării este măsura interioară a vulnerabilității noastre și, implicit, a sociabilității noastre. Din rîndul celor care au presentimentul sau amintirea acestei scufundări se aleg privilegiații înzestrați cu putința comunicării. Tocmai pentru că se știu mereu supuși pericolului, tocmai de aceea ei au puterea ca, supraviețuind unei rupturi de nivel, să se regăseacă teferi și să poată întîlni, pe un
De ce nu comunicăm by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11413_a_12738]
-
spaimă, durere, uimire, exacerbare a sentimentelor), prin tensiune extatică, punând accent pe subiectivitate, pe irațional. Expresionismul se caracterizează prin: tensiune extatică, transcedere tragică a realității, voință creatoare, năzuință spre absolut, accente halucinatorii, atitudine neconformistă și accentuat subiectivă, pierdere în haos, presentimentul unei iminente catastrofe universale și interesul pentru fenomenele originare. Vincent van Gogh este considerat precursorul noului curent, din momentul în care a optat pentru o abstractizare a temelor abordate în picturile sale. Tot el îi influențează semnificativ și pe pictorii
Vincent Van Gogh () [Corola-website/Science/297793_a_299122]
-
iar experiența trăită de Parzival ca un exemplu luminos al deschiderii umane având voința de a se depăși fără încetare, de a atinge maturitatea spirituală. Această experiență este considerată ca fiind la îndemâna fiecărei ființe omenești. Totuși, numeroși cercetători au avut presentimentul că astfel de explicații nu erau decât niște soluții timide născute din incapacitatea de a ajunge la cunoașterea adevărată. Noțiunile și interpretările disparate de care aceștia dispuneau, refuzau însă să se lase reunite într‑o imagine coerentă. Într‑un astfel
Graal () [Corola-website/Science/297944_a_299273]
-
universal aims, found himself fed, he knew not how; clothed, sheltered, and weaponed, he knew not how, and yet it was done by his own hands. ... Shall we say, then, that Transcendentalism is the Saturnalia or excess of Faith; the presentiment of a faith proper to mân în his integrity, excessive only when his imperfect obedience hinders the satisfaction of his wish.”" „"Veți vedea din această schița că nu există un partid transcendentalist și nici un transcendenalist pur; doar profeți și prevestitori
Transcendentalism american () [Corola-website/Science/308094_a_309423]