445 matches
-
Totul exprimă pregătirea pentru eternitate. 8. O caracteristică a genului liric este transmiterea directă a unor idei, sentimente, stări de spirit. Astfel, din poezie se desprinde sentimentul solitudinii, al încremenirii uni versale. Singurătatea stranie se asociază cu albul dezolat, sugerând presentimentul morții. O altă trăsătură a acestui gen literar este limbajul poetic, cumulând cele patru caracteristici: expresivitatea, ambiguitatea, sugestia și reflexivitatea. Expresivitatea limbajului, de exemplu, poate fi ilustrată prin frecvența mare a figurilor de stil din poezia La Polul Nord (metafore, metonimii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
fiind inerent vieții, viața tinzînd spre el, iar acest țel fiind inerent vieții psihice a omului (în măsura în care aceasta nu este estompată subconștient sau în curs de regresie spre inconștient) sub forma unei tensiuni esențiale, a unei DORINȚE ESENȚIALE, a unui presentiment orientativ, este desemnat cel mai bine de termenul supraconștient. SUPRACONȘTIENTUL, sub forma lui cea mai primitivă, este mai curînd un sentiment vag decît un bagaj de cunoștințe, sentiment mai precis totuși, mai sigur decît un bagaj teoretic, cel puțin în măsura în care
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
precis totuși, mai sigur decît un bagaj teoretic, cel puțin în măsura în care acesta nu este bazat pe cunoașterea funcționării instanțelor psihice. Supraconștientul nu poate fi separat de subconștient (ambele reprezentînd complicații funcționale ale psihicului conștient și ale multiplelor lui dorințe), căci presentimentul său vag și totodată precis numit de obicei "conștiință" este cel care, sub forma culpabilității (a cărei refulare constituie funcția subconștientului), indică dereglarea idealului supra-conștient al armoniei. Sentimentul acesta supraconștient, SUPRACONȘTIINȚA ETICĂ, nu poate deveni cunoaștere conștientă absolut precisă decît
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
în acest studiu. Este important să reluăm analiza sanctificării, deoarece, ca fenomen real, ea reprezintă gradul cel mai înalt, exemplificarea imanenței justiției. Pentru ca proiecția simbolică în lumea de dincolo să poată lua forma unei justiții după moarte, era necesar ca presentimentul unei justiții imanente să fi fost supraconștient inclus în emoția în fața misterului existenței temporale. Justiția imanentă implică răsplata și pedeapsa în timpul vieții. Ea nu poate fi deci o stare de beatitudine acordată gratuit și uniform tuturor indivizilor. Dar tocmai această
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ți-i părul , - albă vâlvătaie... Vezi, de vânturi dusă, s-a topit sub zări Miorița laie, bucălaie...” Un amănunt demn de subliniat ni se pare acela care privește utilizarea simbolului mamei de cioban. Poezia lui Labiș este dominată de un presentiment tragic și înglobează în sine o problematică de origine mioritică. Invocarea mamei de cioban ne-o amintește pe aceea a mamei proprii în poemul Biografie: „Știu eu, mama și-a zis că mă nasc într-o zodie bună! Plinului pântec
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
exprimă la adevărata lor valoare, decît atunci cînd le ambiționezi să arate ce pot. Reflecțiunea lui Emerson ne ajută să Înțelegem sensul profund al unui alt aforism: „Ca să-ți egalezi maestrul, trebuie să-l depășești” (C. Levaditi). * „Dorințele noastre sînt presentimente ale aptitudinilor care se află În noi, sînt solii prevestitori a ceea ce vom fi În stare să realizăm.” (J.W. Goethe) Evident, este vorba de acele „dorințe” care sînt sincere și realiste, și nu de visările amăgitoare ale celor care
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
repere. Pluto - Neptun Armonios: Acest tranzit va fi resimțit doar de indivizii care Își ascultă În mod deosebit inconștientul și poate marca o etapă bogată În Înțelesuri În ceea ce privește drumul lor interior. Disonant: Acordul interior devine problematic. Individul poate cădea pradă presentimentelor neliniștitoare sau poate avea coșmaruri. Personal, m-am consacrat astrologiei sub un tranzit al lui Pluto peste Neptun, În trigon cu Saturn și Uranus! VII TRANZITELE COMPUSE Astrologul Începător care se interesează de tranzitele planetare se ciocnește repede de o
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
de viața lăuntrică; - oscilează între a fi practică, a nu face nimic la întâmplare, preocupată de detalii, a avea sânge rece în fața pericolului, boemă, cu imaginație creatoare, nu acordă atenție oamenilor și realităților materiale; - naivă, directă, sentimentală, stângace; - măcinată de presentimente, anxietate de tip infantil, respinsă de grup, incapabilă de integrare, prost adaptabilă; - tendință spre lipsă de control, spre a fi în conflict cu sine, este supusă impulsurilor, surmenată, frustrată, excitată, agitată, iritabilă, nerăbdătoare, exces de energie stimulată dar nedescărcată. Studiu
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
se întind cîteva cîmpuri cultivate. E o lume mică, izolată, liniștită, monotonă. Cînd își face apariția, inspectorul Napoleon Bonaparte, zis Bony, (un polițist aparte, pe jumătate aborigen australian, pe jumătate alb) n-are nici o convingere, nici o ipoteză, nici o intuiție, nici un presentiment. În cursul anchetei, consultă raportul poliției, începe să întrebe și să observe, fără nici un plan, fără idei preconcepute, fără strategie. La un moment dat, ajunge, din întîmplare, într-o zonă pietroasă spre care porniseră cele două fete după plecarea de la
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Încălzea fiindcă era rece și depărtată ca a unui vulcan de pe peretele unui muzeu și ca a peisajului chinuit din Portmán, Olvido se răsucise delicat În brațele lui, iar el se gândise o clipă la diferențele dintre cuvintele „Înfiorare” și „presentiment”. Ivo Markovic tot mai privea marea. — Cred că ai dreptate, domnule Faulques, a spus. Ai dreptate când vorbești despre reguli, dungile tigrului și simetriile ascunse și neașteptate, despre care descoperim că au fost, poate, Întotdeauna acolo, dispuse să ne uimească
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
În Idele lui Marte 1945, va sfârși implacabil. Încă tânăr (deși Își percepe vârsta cu un fel de tragism teatral, plângându-se de boli și necazuri pe care le va avea doar mult mai târziu), el trăiește cu un acut presentiment al dezastrului. Recapitulând, constată că nimic În viață nu i-a ieșit cum trebuie. Cinismul și răceala spiritului, calculul fără scrupule nu i-au adus, totuși, fericirea visată. Jurnalul e dominat de frustrările unui ins cu un temperament despotic, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
simt moartea. Mă va lua ea atât de repede Încât să n-am răgazul să o simt? E Înșelătoare, fără nici o Îndoială, euforia care m-a făcut să mă bucur de această subită contracție a vieții mele aflată sub amenințare. Presentimentul morții e, cu siguranță, legat de ideea de sinucidere - În fond, o moarte anunțată, un final implacabil pe care paginile de jurnal Îl pregătesc cu o obsesie aproape maniacală a detaliului. Sinuciderea lui Drieu la Rochelle nu e Întâmplătoare și
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
revolta perpetuă a unui gând Împotriva lui Însuși”19, precum și istoria unui eu care-și pune În joc, În fiecare clipă, condiția 20. Mișcarea dramatică petrecută În interiorul textului confesiv răspunde dorinței sale fundamentale de clarificare. Obiectivul prim al confesiunii e presentimentul unei frustrări: experiența lăuntricului se produce În paralel cu proiecția dramatică a pierderii de sine. Prins În capcana așteptărilor, eul resimte nevoia de a se obiectiva simultan cu obiectivarea caracterului dramatic al experienței la care se supune. Autorul de jurnale
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
și comentator), Mircea Tomuș, Ioana Lipovanu, Monica Lazăr, Mircea Muthu, Ion Vartic, Marta Petreu. S. a trăit fulgerător și a intrat direct în legendă, devenind un simbol al Sibiului teatral (scena din localitate îi poartă numele). Că nu a avut presentimentul sfârșitului prematur o dovedește faptul că, deși a scris mult, nu și-a adunat scrierile în vreo carte. Cu înclinație către speculația teoretică, a lăsat în manuscris un volum de eseuri, intitulat Aquarium, din care o serie de texte vor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
Motto... ...arta naivă conține “in nuce” universalitatea formelor de creație care depășesc limitele vocabularului formal al codurilor estetice tradiționale. Ea Întruchipează astăzi, În contextul civilizației imaginii, un fel de “pre-imagine”, un tablou “primitiv” echivalent cu un presentiment al unei anumite universalități creatoare, În care (din nouă culoarea descrie și exprimă, forma informează, dar este În același timp și frumoasă (fără a-și propune aceastaă, emoționantă, În care spațiul dă iluzia universului, dar, simultan, Își dezvăluie statutul de
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
de negativism și teribilism, spovedania unui înfrânt. O carte când obscură și pretențioasă, când cotropită de lirismul difuz al unei meditații despre singurătatea și tristețea creatorului, prins în „cercurile concentrice ale necunoscutului”. În Satul Daba (1936), logica visului, amalgamând prevestiri, presentimente, o teamă fără nume, tinde să încropească o stare de poem. Dar încețoșarea persistentă și sintaxa abruptă, eliptică proiectează aceste „vecernii” în vag și în nedeslușit. O disperare care nu urcă pe culmi, o frământare izbucnind în emfază și în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285576_a_286905]
-
cu câteva luni în viitor, și mă întreb, cu tristețe în suflet, ce va veni când agenții noii creații vor merge în satele noastre să ridice noile impozite asupra succesiunii, asupra veniturilor, asupra profiturilor exploatațiilor agricole. Cerul să-mi dezmintă presentimentele, dar văd aici încă un rol de jucat pentru curtezanii popularității. Citiți ultimul Manifest al Montagnarzilor 6, cel pe care l-au emis în privința alegerilor prezidențiale. Este puțin cam lung, dar, la sfârșit, se rezumă în două cuvinte: Statul trebuie
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
realizarea visului lor. Oricine a reflectat asupra acestor chestiuni știe că nefericiții vor pieri de pe urma ostenelii, victime ale propriilor iluzii. În zilele noastre, comunitățile de acest tip au dat himericului lor Elizeu numele de Icaria, ca și cum ar fi avut tristul presentiment al deznodământului îngrozitor către care alunecă. Ar trebui să ne văităm în privința orbirii lor, ar trebui să îi avertizăm dacă sunt în stare să ne înțeleagă, dar societatea nu are nimic a se teme de himerele lor. O altă formă
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
junci, tot așa poetul din Sulmona e o parte, și nu ultima, din operele lui Sextus: mai mult, e un dar, o operă a bunătății lui grijulii (tutela). În a patra epistolă, după atâta dezolare, Ovidiu dezvăluie bucuria unui fericit presentiment. El povestește că, în timp ce se plimba trist pe plaja din Tomis, i s-a părut că o aripă s-a zbătut în spatele lui. Nu a putut să zărească niciun corp, dar aceste cuvinte au lovit urechea Sulmonezului: "Iată, eu sunt
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
în cuvintele sulmonezului o stare de oboseală și de așteptare impresionantă. Ne aflăm aproape de momentul în care Ovidiu trebuie să fi primit vestea morții lui Paulus Fabius Maximus, cu care a urcat la ceruri și speranța lui Ovidiu. Un simplu presentiment sau primise deja veștile grave despre doliu? Este semnificativă și repetata dorință a sulmonezului de a se dedica muncilor câmpului sau păstoriei chiar și în sălbatica Sciție! Ovidiu avea o cu totul altă formație spirituală decât Horațiu sau Virgiliu, care
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
una și se ascundeau de frică; șerpii, care stau ascunși cu miile împrejurul vulcanului, și-au părăsit culcușurile, iar păsările șiau încetat ciripitul și au fugit în păduri. Exploratorul englez Milne spunea că în Japonia sunt unii oameni care au presentimentul cutremurelor în cel mai înalt grad.” Informații referitoare la comportamentul anormal al diferitelor animale și păsări înaintea cutremurului din 10 noiembrie 1940 aflăm și din ziarul Universul din 12 februarie 1940: “Vitele au presimțit în această noapte de pomină cutremurul
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
semnificativ interveni în viața celui mai neînsemnat dintre membrii echipajului nostru - un eveniment cît se poate de lamentabil și care sfîrși prin a oferi vasului Pequod, cuprins uneori de o veselie nebunească, un soi de presimțire a deznodămîntului său tragic, presentiment ce nu avea să-l mai părăsească nici o clipă. Nu toți membrii echipajului unei baleniere coboară în ambarcațiunile ei. Cîțiva mateloți, supranumiți „gardieni ai vasului“ au misiunea de a-l manevra în timp ce ambarcațiunile urmăresc vreo balenă. îndeobște, acești gardieni sînt
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ce amenința să se pulverizeze în abstract și simbolic, își recapătă consistența, emoția se încarcă de senzualitate, lumea se umanizează: „gust vinul ceresc și asupră-mi coboară/ bucuria celui care se-ntoarce acasă” (Izvorul nostru-i aici). Dar melancolia și presentimentul morții nu întârzie să-și semnaleze prezența: „Scârție lung cariul în pieptul vechi al morii/ unde te duci călătorule?”, rezonanță, parcă, a versului eminescian. Fiorul existenței capătă acum o dimensiune tragică. Iubirea și moartea, pruncul ca speranță, ca viitor increat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288921_a_290250]
-
vremea aceea, a fost destul de meschin că s? nu? i acorde lui Iorga permisiunea s? participe că delegat rom�n. Dar Iorga s? a dus totu? i ? i �? i amintea mai ț�rziu de atmosfera �nc? rcat? a Congresului ? i de presentimentele tuturor participan? ilor238. A sus? inut dou? comunic? ri, una despre Bazele necesare ale noii istorii a Evului Mediu, iar cealalt? despre Supravie? uitorii bizantini din ?? rile Rom�ne. �n octombrie 1913, Iorga a plecat la Belgrad că s?? i prezinte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
turile reci care b? teau dinspre Moldova ucideau dragostea dispre? uit? a na? iunii rom�ne. Atunci c�nd Carol i? a p? r? sit pe prin? esa Elenă ? i pe fiul s? u Mihai, Br? tienii au avut un presentiment. Privind lucrurile retrospectiv, exilarea lui Carol era justificat? , �n ciuda faptului c? Iorga �? i exprimase de multe ori ură fă?? de acest aranjament; dar Iorga nu era deloc politician, pe c�nd Br? tienii erau. Din cauza afec? iunii sale personale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]