5,009 matches
-
e definit în DEX drept "Cel care răspândește știri, zvonuri etc. false"). Or, eu citam, cu ghilimelele de rigoare, un fragment din cartea unui tânăr intelectual român de valoare (deci: nu "un anume domn Cristian Bădiliță"), apărută la o editură prestigioasă ("Polirom" din Iași). Executam, așadar, un act absolut obișnuit în activitatea de presă, academică etc. în al doilea rând, nu sunt de acord cu manevra subtilă de a mi se atribui afirmații pe care nu le-am făcut niciodată. Iată
Mâhniri de tânăr colportor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17050_a_18375]
-
Roxana Racaru Centrul de Istorie a Imaginarului și Colegiul Noua Europă ne-au obișnuit de multă vreme cu manifestări extrem de interesante, colocvii la care, în afară de personalitățile prestigioase prezentate în program, numărul mare de participanți, majoritatea de același calibru, asigură dezbateri cel puțin la fel de interesante ca și comunicările propriu-zise. Dintr-o astfel de întîlnire s-a născut și o carte, mult îmbogățită, cum era și normal, prin contribuțiile
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
să producă romane de dragoste sau literatură științifico-fantastică? În artă, lucrurile se petrec la fel. Vine, să zicem, cutare oraș american din Ohio, care produce multe vite, și cere o expoziție pe care s-o plimbe prin mai multe localități prestigioase despre care n-am auzit vorbindu-se niciodată, spunând că îi va face cunoscuți pe marii artiști... Dar dacă dați din mână, de exemplu, toate operele importante ale lui Pallady, cum veți putea împrumuta lucrări de-ale lui altor instituții
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
Sămănătorul, se stabilește, în 1911, la Iași, unde devine ajutorul lui Ibrăileanu în redacția Vieții Românești, făcînd munca de selecție a materialului și de "reparator" al manuscriselor trecute prin ciurul condeiului său sagace. A devenit, desigur, și colaborator permanent al prestigioasei reviste ieșene iar volumele încep să-i apară din 1916 (Balade vesele, Parodii), apoi, în 1918, Amintiri din luptele de la Turtucaia, selecția Balade vesele și triste, în 1920, și, apoi, în 1930, Scrisori fără adresă și Pirin Planina, 1936. Poetul
O nouă exegeză despre Topîrceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17092_a_18417]
-
în cunoștință de cauză, cu onestitate. În REVISTA ROMÂNĂ nr. 19 (editor: Astra - Despărțămîntul "Mihail Kogălniceanu" - Iași) e publicat un interviu luat de Valeriu P. Stancu profesorului Andrei Corbea-Hoisie, laureat al Premiului Herder și al Premiului "Jacob și Wilhelm Grimm" - prestigioasă distincție acordată celor mai buni germaniști din lume. Din interviu aflăm că eruditul și talentatul nostru colaborator este și un bun organizator, de vreme ce a fost ales să conducă, la Universitatea Al. I. Cuza, nu Este o presă anarhizată și din pricina
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
unui astfel de lăcaș, avem în America norocul (vai, disprețuit și de ambasadă, și de politicienii din țară!) unor admirabili susținători ai valorilor românești în Statele Unite. D-na Christina Zarifopol-Illias, profesoară de latină și română la una din cele mai prestigioase universități americane, Universitatea Indiana din Bloomington, compensează prin profesionalism, energie, șarm, competență și prestanță multe din inepțiile sau, pur și simplu, incompetența celor care, pe banii noștri, trândăvesc pe malul Potomacului, incapabili nu doar să prezinte cultura română, dar nici măcar
Chibiț în Dupont Circle by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17136_a_18461]
-
totul e o farsă, o dovedește statutul clasei universitarilor: cu sau fără doctorat, doctoranzi sau simple loaze pierdute în interstițiile facultăților, sunt plătiți în bătaie de joc. La una din universitățile de prestigiu din țară, la o facultate și ea prestigioasă, salariul unui asistent universitar (cu vechime!) nu depășește două milioane și jumătate, al unui conferențiar ajunge, la sfârșitul carierei, la trei milioane șase sute, iar un profesor (conducător de doctorate!) saltă, în pragul pensiei, la amețitoarea sumă de patru milioane două sute de
Nesimțirea tunde electric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15824_a_17149]
-
Fără voie", susține președintele acesteia, Eugen Simion. Oare chiar fără voie? Să nu fi știut colegul ex-academicianului Bârlădeanu în ce ape se scaldă Gheorghe Buzatu? A avut dl. Simion curiozitatea să răsfoiască celelalte nouăzeci și una de titluri din colecția "prestigioasă" care l-a găzduit acum pe Vlad Hogea? Are habar șeful Academiei Române de lucrurile ce se petrec în parohia sa? De incompetența, delăsarea și reacționarismul emanate de filialele gras finanțate de la buget? Duhnind a mucegai și reinventând la nesfârșit roata
Un "Mein Kampf" românesc? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15897_a_17222]
-
fără excepție. într-adevăr, ce țară e asta? Pe de-o parte, minte de stinge că vrea spre Europa, că-și pune frânghia de gât dacă nu e primită în lumea civilizată, pe de alta, prin cea mai vizibilă (că prestigioasă nu-i pot spune!) instituție de cultură, Academia, lansează astfel de manifeste ale ororii, ale barbariei și violenței criminale. Pentru ca scârba să fie deplină, textele au fost tipărite la "Monitorul Oficial", adică exact în locul din care pornesc fariseicele legi de
Un "Mein Kampf" românesc? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15897_a_17222]
-
a laureatului Nobel -1976 (recenzată în "Rom.lit." încă de acum un an) a fost tradusă într-un timp record de d-na Antoaneta Ralian și era pregătită să apară la Editura "Univers" astă- primăvară. Numai că noul patron al prestigioasei instituții editoriale, dl Sergiu Krupenschi, s-a dovedit o catastrofă din toate punctele de vedere. Romanul "cu cheie" al lui Bellow precum și alte cărți anunțate și așteptate n-au mai apărut, în ciuda faptului că se plătiseră drepturile de traducere și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15894_a_17219]
-
goală înseamnă două Ateneuri complete) și că centre cu mare putere economică și culturală se mulțumesc cu festivaluri de 12-15 zile. Oricum, e o reflecție tardivă. Directorul artistic al Festivalului, Cristian Mandeal, spunea recent că "este una dintre cele mai prestigioase manifestări de profil din lume" și că ea "poate modifica într-o proporție considerabilă percepția lumii despre România", dorindu-se "o stârnire a interesului opiniei publice interne și internaționale privitor la tot ce a însemnat Enescu". Este o punctare perfectă
Festivalul Internațional "George Enescu" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15925_a_17250]
-
celebre - London Philarmonic Orchestra, Orchestre de Paris, Filarmonica din Viena, Orchestra și Corul Scalei din Milano; mari dirijori - Seiji Ozawa, Kurt Masur, Ghenadi Rojdestvenschi, Riccardo Muti - sau în tot cazul "cu nume" - Leopold Hager, Michel Plasson, Christoph Eschenbach; formații camerale prestigioase - "St. Martin in the Fields", "I Musici di Roma", Orchestra de Cameră din Lausanne, Cvartetul "Kodaly" etc.; soliști străluciți - violoniștii Sarah Chang, Maxim Vengerov, pianiștii Rudolf Buchbinder, Maria Joaso Pires, mozartianul prin excelență Christian Zacharias, Aldo Ciccolini (un favorit al
Festivalul Internațional "George Enescu" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15925_a_17250]
-
a atras din partea revistei lui Sașa Pană, unu, aspre reproșuri, considerat fiind un trădător. Poetul, care voia să și devină membru al S.S.R., a răspuns prin poemele Petre Schlemihl și Patmos. A publicat, din 1933, poeme în franțuzește la edituri prestigioase, traducîndu-și poeme apărute mai înainte în limba română. Și, cînd s-a stabilit definitiv la Paris, a continuat să publice numeroase volume de versuri. Fibra sa ancestrală (s-a numit, la naștere, Eduard Marcus) a vibrat și în vocația sa
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
curat antipatriotism să dai cu piciorul contactelor realizate în Italia prin eforturi individuale, prin șarm personal și prin competență intelectuală verificată în sistem de concurență occidentală a unor oameni precum Marian Papahagi, Theodor Baconsky și Ion Bulei. Acum, când universități prestigioase și instituții culturale din Roma, Veneția, Padova, Milano, Napoli sunt pregătite să primească douăzeci de bursieri români, d-na Andronescu face pe uituca și, dintr-o trăsură de condei, sugrumă și acest firav canal de comunicare spirituală dintre România și
Iarna venețiană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16010_a_17335]
-
Apropo de tot ceea ce s-a întîmplat, dvs. ziceți undeva că bate un vînt "cominternist". Din păcate, o știți mai bine decît mine, și în democrație, în ce are ea mai prost, se întîmplă la fel. În Italia, un critic prestigios, ca Giovanni Grazzini, mi-a povestit cum, după victoria în alegeri a celorlalți, a fost demis de pe o zi pe alta și înlocuit cu altcineva. E dreptul (legal, nu și moral) al celui care are puterea să pună pe cine
Scrisoare deschisă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16004_a_17329]
-
îndrepta nu către ceea ce violează regulile concretului, ci spre "partea nevăzută a lucrurilor întîmplate", cu o formulare a aceluiași personaj. Monica Spiridon propune o interpretare care pleacă de la ideea că repetiția, succesiunea de instanțe repetitive avînd la bază un original prestigios reprezintă regula de constituire și modul de a fi pentru lumea ficțională a lui Bănulescu, pentru personajele sale. Exemplele oferite (iubirea dintre Aram Telguran și Iapa-Roșie se "organizează" în jurul Cîntării Cîntărilor, pe care el i-o recită ei; orașul Metropolis
"Nevăzutul" Bănulescu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16011_a_17336]
-
vile luxoase care te intimidează, arbori bătrîni în care i-am recunoscut pe cei atît de iubiți de Aubrey de Vere. Locuiesc și acum în vila "scriitoricească" din Storkwinkel ca urmare a primirii unei burse DAAD, una dintre cele mai prestigioase burse pentru artiști. Ajunge să spun că printre cei care au mai beneficiat de ea sînt scriitori ca Mario Vargas Llosa, Margaret Atwood, Walter Abish, Susan Sontag, W.H. Auden, Ingeborg Bachmann, Michel Butor, Robert Coover, Peter Esterhàzy, Raymond Federman
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
așa cum eu nu pot controla titlurile date în redacția "NYRB", la fel nici editorii nu au nici un drept să intervină în ceea ce scriu. D.R.P.: Șirul comentariilor asupra articolului dumneavoastră cuprinde reacții publicate atât în ziare obișnuite, cât și în reviste prestigioase; cam la zece articole, abia dacă două sau trei sunt măcar în parte de acord cu perspectiva dumneavoastră. Toate celelalte conțin critici foarte aspre. într-unul din ele, cu un titlu destul de amuzant, "Hey Judt, don't let me down
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
De Sica" și "Cineromit, un vis cinematografic româno-italian: 1941-1946"), doi invitați de marcă - Alberto Farassino, critic și istoric de film, și Luigi Lo Cascio, o stea în plină ascensiune a filmului italian actual, câștigător în acest an la Veneția al prestigiosului trofeu Cupa Volpi pentru cea mai bună interpretare masculină - și, nu în cel din urmă rând, o dezbatere (privind cinematograful european și filmul de autor versus cinematograful american și dominația producătorilor) găzduită de Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică
Altfel de festival by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15717_a_17042]
-
acest fanatism nu e filosofie de viață ca în anii '30, ci reacție la un fapt concret, ocuparea scenei publice din merite de vîrstă: "Neexcluzîndu-i pe oamenii în vîrstă, cred că actualul dinamism al societății românești pretinde altceva decît monumente prestigioase, copleșite de troienii de zăpadă ai vîrstei lor foarte înaintate. Dezbaterile autentice le-ar rezerva și acestora un loc, desigur; dar esențial ar fi să se rostească nu evocatori și figuranți anacronici, ci intelectuali tineri, cu adevărat reprezentativi pentru ce
Fabule de critic și romancier by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15709_a_17034]
-
dorințe de parvenire", sumbrețea unui ,,politicianism fără frînă morală", altfel spus tocmai anularea mesajului etic al lui E. Lovinescu, componentă de căpetenie a legatului său. Dar importantul critic e contestat și fățiș, în numele unei cruciade antiimpresioniste, recte antiestetice. O voce, prestigioasă, de altminteri, în planul său specializat, de abordare teoretică a literaturii, n-a ezitat a-l declara a fi, împreună cu G. Călinescu, o primejdie a criticii românești, invadată, vezi Doamne, de ,,literatură", subordonată scriitorilor. Aci nu mai operează bizantinismul adaptării
Un impas al lovinescianismului? (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15726_a_17051]
-
agitator de stradă și parlamentar. Dar nu-i lipsește nici capacitatea de abstractizare și conceptualizare - în această privință, este suficient să amintesc faptul că a obținut un doctorat în științe politice și că a susținut numeroase conferințe în instituții academice prestigioase din SUA. Astfel că intuiția scriitorului se combină în proporția ideală cu spiritul de inițiativă al omului empiric și cu vocația analitică a observatorului social și politic. Nu cred că-i cazul să-i înalț aici statuie. Ajunge doar să
Frica de normalitate by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Journalistic/15760_a_17085]
-
și ploaia, ci o instituție cu un program fondat pe respectul valorii estetice, al posturii democratice, al unui cod etic." Ilustrat cu grafică de Alexandru Lungu, primul număr, din toamna lui 2001, adună cîteva zeci de semnături dintre cele mai prestigioase. Cronicarul îi urează Columnei nou-născute (Noul Născut de Brâncuși se află pe prima pagină) numere multe și bune. De ce se poate rîde Cam toate ziarele centrale au salutat faptul că România a înregistrat o victorie în privința Legii statutului, după avizul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15791_a_17116]
-
al trecerii de la tinerețe la maturitate, în care nu mai nădăjduiam că voi ieși vreodată la liman, apariția unui singur articol sau a unei singure poezii mi-ar fi luminat sufletul mai mult decît, la acest ceas tardiv, cel mai prestigios premiu! Dar acea dureroasă încercare se pare că nu a fost suficientă. În pragul vîrstei de patruzeci de ani, m-am pomenit azvîrlit din funcția de redactor ce-o îndeplineam la revista Familia, silit să părăsesc Oradea în care viețuisem
Reflecțiile unui premiat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15798_a_17123]
-
Filotti" din Brăila. în cursul unei vizite la Liceul "Nicolae Bălcescu", Gabriel Dimisianu, fost elev al acestui liceu, și-a putut vedea numele gravat în marmură alături de acelea ale altor personalități care au ajuns personalități și pentru că au urmat cursurile prestigiosului așezământ. Este vorba de o listă impresionantă - Perpessicius, Ilarie Voronca, Mihail Sebastian, Nae Ionescu, Vasile Băncilă, Bazil Munteanu, Mihail Crama, Marcel Gafton ș.a. -, comparabilă cu cea care îl determina pe E. Lovinescu să considere nordul Moldovei un spațiu matricial al
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15803_a_17128]