1,376 matches
-
etc.). Savoir-ul actual este potențat de noile tehnologii, prefigurându-se altfel decât până acum, îmbogățindu-se pe traseul transmiterii lui. El comportă atât o dimensiune explicită, care se referă la conținuturile informaționale directe, manifeste, cât și una implicită, bazată pe presupozițiile indirecte, abilitățile ascunse, activate în procesul acaparării și semnificării cunoașterii. Se pare că această a doua componentă devine din ce în ce mai pregnantă - ca premisă și finalitate - în practica educațională actuală. Constituie o sfidare pentru pedagogia actuală de a reorienta, de a ghida
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
trei realități calibrate după legități diferite de întemeiere și transmisie. Într-o cultură orală, indivizii ce comunică între ei sunt în același areal și în același context al comunicării. Toți sunt inserați în aceeași baie de stimuli, de emoții, de presupoziții. Situația de emisie și de recepție este una și aceeași pentru comunicatori. Interacțiunile au loc într-un spațiu viu de comunicare, ce este alimentat continuu de către participanții. Odată cu invenția scrisului și, mai ales, a multiplicării tipografice, contextul emiterii și receptării
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
perceperea sensului, a esențialului și a globalității, în beneficiul fragmentarului, episodicului și accidentalului. Televiziunea instaurează o cultură mozaicată, a „zappingului”, a mesajului trunchiat, destructurat, fulgurant. Nu ne mai tentează cultura solidă, clasică, sistematică, ci una circumstanțială, mondenă, exotică. Se instaurează presupoziția (falsă!) că omul „informat” e șiă elevat. Aceste „prost-vestiri” (cărora li se pot adăuga și altele) nu se vor a fi numaidecât o critică depreciativă sau un semn de repudiere a societății de tip „ciber”. Suntem încrezători și apreciem noua
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
pretind o anumită punere de acord și o compatibilizare, neștiindu-se cu siguranță care dintre ele va face mai multe concesii (în sensul mulării tehnologiei în consens cu exigențele educației sau al încorporării tehnologiei de către educație). Oricum, principial, putem avansa presupoziția că ambele trebuie să facă pași una către cealaltă, „contaminându-se” reciproc. În al doilea rând, trebuie să reliefăm potențarea lor reciprocă, în sensul că un câștig într-o direcție atrage după sine un plus și în cealaltă parte. Progresul
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
mai importante teorii care configurează acest tip de știință se află teoriile morfologice. Încercând să explice și, într-o anumită măsură, să prevadă apariția, menținerea și dispariția formelor (morfologiilor), aceste teorii au dezvoltat un aparat metodologic în stare să zdruncine presupozițiile fundamentale ale fizicii și matematicii clasice, schițând „un nou profil al cunoașterii”. Teoriile morfologice (teoria catastrofelor a lui René Thom, teoria fractalilor dezvoltată de Benoît Mandelbrot, teoria structurilor disipative fundamentată de Ilya Prigogine sau teoria haosului și a atractorilor stranii
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
definirea și selectarea competențelor-cheie este influențat inevitabil de concepțiile despre indivizi și societate și de ceea ce este valorizat în societate și în viață în condiții socioeconomice și politice specifice (Rychen, Salganik, 2000, p. 7). Sunt identificate, pe această bază, trei presupoziții principale pentru selectarea competențelor-cheie: - consistența cu principiile drepturilor omului și ale valorilor democratice; - capacitatea de a le oferi indivizilor șanse pentru o viață bună, de succes; - competențele-cheie nu sunt incompatibile cu diversitatea socială și individuală. Cadrul conceptual care ghidează definirea
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
său, un curent „marginalizat” de Biserică. Mai Încolo mă voi opri asupra unei alte lucrări, unde autoarea merge până la capătul raționamentului ei. Jane Schaberg se oprește asupra episodului Noli me tangere, văzând În el cheia misterului magdalenian. Schaberg pleacă de la presupoziția că episodul cu pricina figura, inițial, și În Evanghelia după Marcu, dar, probabil din cauza unor conflicte interne, dictate și de viziunea machistă a apostolilor, el a fost eliminat. S-a păstrat, nu Întâmplător, numai la Ioan, dar și aici Într-
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Acest capitol a pus În discuție presupunerile ontologice pe care se bazează practica politicii externe, deseori prezentată de politicieni ca fiind „naturală”. Nu În ultimul rând, studiul de față este o invitație la reflecție informată asupra modurilor În care aceste presupoziții și prejudecățile ce le Însoțesc pot legitima modalitățile de acțiune politică, dar și asupra faptului că majoritatea contextelor teoretice pot părea „naturale”, Însă pot genera meniuri de opțiuni rezonabile În privința politicii externe complet diferite. Traducere din limba engleză de Virginia
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Ca exemple de metode prospective bazate pe extrapolare sunt: analiza clasică a seriilor de timp; estimarea tendinței liniare și analiza seriilor de timp non-liniare. Metodele de prospecție teoretică Îi ajută pe analiști să facă predicții privind viitorul societății, pe baza presupozițiilor sau ipotezelor teoretice și a datelor actuale și istorice. În contrast cu prospectiva bazată pe extrapolare, care folosește presupoziții despre repetiția istoriei pentru a face predicții, metodele teoretice se bazează pe presupoziții despre cauză și efect, postulate În diverse teorii. În timp ce logica
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
liniare și analiza seriilor de timp non-liniare. Metodele de prospecție teoretică Îi ajută pe analiști să facă predicții privind viitorul societății, pe baza presupozițiilor sau ipotezelor teoretice și a datelor actuale și istorice. În contrast cu prospectiva bazată pe extrapolare, care folosește presupoziții despre repetiția istoriei pentru a face predicții, metodele teoretice se bazează pe presupoziții despre cauză și efect, postulate În diverse teorii. În timp ce logica metodelor bazate pe extrapolare este, În esență, inductivă, logica metodelor teoretice este, În principal, deductivă. Există o
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
pe analiști să facă predicții privind viitorul societății, pe baza presupozițiilor sau ipotezelor teoretice și a datelor actuale și istorice. În contrast cu prospectiva bazată pe extrapolare, care folosește presupoziții despre repetiția istoriei pentru a face predicții, metodele teoretice se bazează pe presupoziții despre cauză și efect, postulate În diverse teorii. În timp ce logica metodelor bazate pe extrapolare este, În esență, inductivă, logica metodelor teoretice este, În principal, deductivă. Există o serie de metode care-i ajută pe analiști În realizarea prospectivei teoretice: modelarea
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
ai securității, În realitate, noua strategie de securitate o lărgește pentru a include atât individul, comunitățile, statul, cât și instituțiile și organizațiile internaționale din care statul român face parte. Altfel spus, premiselor realiste ale strategiei din 2006 le sunt adăugate presupoziții constructiviste vizînd referențialul securitizării. Principalele interese de securitate sunt identificate ca fiind: „integrarea deplină În Uniunea Europeană și asumarea responsabilă a calității de membru al Alianței Nord-Atlantice; menținerea integrității, unității, suveranității, independenței și indivizibilității statului român; dezvoltarea unei economii de piață
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
În al doilea rând, contrareclama constă în acele mesaje negative aflate pe eticheta produselor sau pe marginea unei imagini publicitare. Scopul acestor mesaje este acela de a accentua efectele negative asupra sănătății ce apar ca urmare a unui consum excesiv. Presupoziția de bază constă în faptul că reclama creează un climat favorabil abuzului, iar acest lucru trebuie corectat prin oferirea unor informații complementare cu privire la riscurile asupra sănătății (Fisher, apud Ammerman, Ott, Tarter, 1999, p. 239). Totuși, studiile arată că aceste campanii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
la nivel ficțional, situează canalele TV din țara noastră într-o poziție mai negativă în raport cu cele europene și cele americane. Este relevantă, în acest sens, comparația între programele conținând violență din SUA, Canada, Franța și România, comparație care infirmă o presupoziție curentă: contrar a ceea ce se crede îndeobște, după cei doi indicatori de bază (procentajul emisiunilor conținând violență și numărul secvențelor violente pe oră), ponderea violenței este mai scăzută în programele TV nord-americane, comparativ cu cele franceze (oarecum reprezentative pentru Europa
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
139), 163 (n. 161), 177 (n. 183), 185, 186 (n. 194) ~ implicită sau latentă 89-90, 96 ~ parodică 132-133, 143 ~ loc al celor străine sensului 18-19, 65-67, 68-76, 79- 80, 82-83, 93-95, 99- 103, 116- 117, 119, 191 paradoxuri ~e 65 presupoziții ~e 61, 81, 89- 90, 108, 166, 194 ~ și privire speculativă (vezi „speculativ“) (a se) minuna, minunat 35, 36, 60, 64-67, 114, 157, 161, 179, 180-181, 191-192 mirabil 42, 44, 53, 64-65, 75 (n. 59), 119, 126, 191 miracol 35-37
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
139), 163 (n. 161), 177 (n. 183), 185, 186 (n. 194) ~ implicită sau latentă 89-90, 96 ~ parodică 132-133, 143 ~ loc al celor străine sensului 18-19, 65-67, 68-76, 79- 80, 82-83, 93-95, 99- 103, 116- 117, 119, 191 paradoxuri ~e 65 presupoziții ~e 61, 81, 89- 90, 108, 166, 194 ~ și privire speculativă (vezi „speculativ“) (a se) minuna, minunat 35, 36, 60, 64-67, 114, 157, 161, 179, 180-181, 191-192 mirabil 42, 44, 53, 64-65, 75 (n. 59), 119, 126, 191 miracol 35-37
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
Antichitate) reprezintă o altă temă, pe care nu ne propunem s-o abordăm. Subiectul cercetării noastre este experiența spațiului, așa cum este ea trăită de omul religios, de omul care respinge sacralitatea Lumii, asumând doar o existență "profană", purificată de orice presupoziție religioasă. Această existență profană nu se întîlnește niciodată în stare pură. Oricare ar fi gradul de desacralizare a Lumii la care a ajuns, omul care a optat pentru o viață profană nu reușește să abolească total comportamentul religios. Până și
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
pentru prima oară în viață cu douăzeci de minute în urmă. Iar Wilt reacționase instinctiv, dându-se timid la o parte din calea concupiscenței legate de putere și de aroganță și de un dispreț intolerabil față de persoana lui, pornit de la presupoziția că tot ce era el, tot ce însemna micuțul de el reprezenta o simplă prelungire a penisului său și că expresia definitivă a gândurilor, sentimentelor, speranțelor și ambițiilor sale era să ajungă între picioarele unei târfe stilate. Și asta însemna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
nimic din ceea ce a creat în viața sa exemplară nu ar mai fi fost posibil acum, căci nimeni nu i-ar mai fi finanțat cercetările îndelungate și ezitante doar pe considerente de încredere în capacitățile sale și onorabilitatea sa personală. Presupoziția de vinovăție M-am autoevaluat. Am ieșit bine și anul ăsta, chiar dacă nu așa de bine ca anul trecut. Și aceasta din simplul motiv că mi-a fost lene să mai trec chiar toate conferințele pe unde am fost, n-
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
putere, la orice nivel s-ar afla aceasta, are un puternic iz de parvenire. Reglementările devin astfel reactive și agresive, un fel de dat cu flit în paraziții societății - care știm noi cine sînt ei ! Se pornește astfel totdeauna de la presupoziția de vinovăție : cineva, acolo sus, vrea să fure, dar noi îl vom împiedica, mama lui ! Acest „mama lui !” din legile și dispozițiile noastre este cel care îmi dă permanent fiori pe șira spinării. Cei dinaintea noastră au profitat și s-
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
și nu a metodei incidentelor critice) este o măsurare unidimensională; c) absența predicției perfecte nu este sinonimă cu absența confirmării; absența predicției perfecte nu înseamnă în mod necesar ignorarea diferențelor individuale; d) măsurarea factorilor prin stabilirea "importanței" acestora conduce la presupoziția falsă că factorii igienici sunt "răi", iar cei motivaționali sunt "buni", iar această distincție nu se regăsește în textul teoriei; e) considerarea factorilor motivatori ca determinanți ai performanței în opoziție cu factorii igienici, care au rolul de a menține performanța
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
privind comportamentul de restabilire a echității. Cu toate acestea, în urma analizei studiilor ce au urmărit testarea teoriei și după realizarea propriilor cercetări, Greenberg concluzionează: "evidența pentru teoria echității este în general destul de puternică" (Greenberg, 1990, p. 401). Romer (1977) subliniază presupoziția "ascunsă" a teoriei echității și anume faptul că suma rezultatelor obținute de două persoane (A și B) este o constantă. Astfel, cei doi angajați (fiecare fiind persoană de referință pentru cealaltă) concurează pentru un număr limitat de resurse (rezultate). Romer
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
mai important este să ne întrebăm, de la început, care este punctul la care ne aflăm acum și care necesită răspunsuri imediate, mai precis o repunere pe un făgaș normal a familiei, pentru a înțelege corect realitatea în care trăim. 1. Presupoziții culturale Există o serie de presupoziții culturale care au contribuit la impunerea unei viziuni reductive pe care o avem astăzi despre familie. Între acestea am identificat Iluminismul, Romantismul și cultura psihanalitică. Ne întrebăm cum acești trei factori filosofici și literari
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de la început, care este punctul la care ne aflăm acum și care necesită răspunsuri imediate, mai precis o repunere pe un făgaș normal a familiei, pentru a înțelege corect realitatea în care trăim. 1. Presupoziții culturale Există o serie de presupoziții culturale care au contribuit la impunerea unei viziuni reductive pe care o avem astăzi despre familie. Între acestea am identificat Iluminismul, Romantismul și cultura psihanalitică. Ne întrebăm cum acești trei factori filosofici și literari au influențat ideea pe care o
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Vai, dragă, ce ochi face! spuse autoarea spiritului către ceilalți, ca și când Felix ar fi fost un intrus amuzant în propria lui casă. Il faut absolument le deniaiser! 1. Propoziția franceză jigni și mai mult pe Felix, fiindcă presupunea din partea domnișoarei presupoziția că el nu înțelegea. Urî numaidecât pe toți și tremură de mânie, mai ales că văzu cum domnul, după o scurtă cercetare cu ochii, strivi mucul de țigară în farfurioara sfeșnicului pianului. Domnișoara încercă la pian Tu ne sauras jamais
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]