20,415 matches
-
Daniel Cristea-Enache Două discursuri "tari", omogene și inaderente la realitatea pe care pretind că o exprimă se fac auzite de o bună bucată de vreme pe scena noastră publică. Primul - în ordinea vechimii - este cel naționalist, excitând glanda patriotică și explicând toate eșecurile și neîmplinirile noastre printr-o conspirație mondială menită să ne
Încleiați în clișee by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10536_a_11861]
-
le suspectez de cele mai sinistre mișmașuri, nu pot să nu fiu, totuși, indignat, de afirmații precum aceea că "românii din Basarabia sunt hărțuiți deja cu ură la graniță: pentru o vizita de câteva zile în România ciuntită li se pretinde o invitație, garanții și sute de euro, indiferent de statutul lor, studenți, oameni de cultură, chiar și ziariști." Sincer vorbind, unde e hărțuiala? E vorba de niște cerințe cât se poate de limpezi. Și, mai ales, cum identifică ziarul "Ziua
Cât de "ușoară" e limba română? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10552_a_11877]
-
călătorește, în clipa de față, în spațiul Schengen poate să se considere la fel de "hărțuit". Aceiași vameși români ne cer și nouă dovezi că avem unde merge, că posedăm asigurare medicală și o sumă de bani ce depășește ceea ce li se pretinde "basarabenilor" (by the way: folosirea insistentă, ca marcă etnico-statală, a acestui cuvânt nu-mi dovedește în nici un fel c-ar fi vorba de unul și același popor cu noi, cei dincoace de Prut. Dacă tot sunt "basarabeni" și nu "români
Cât de "ușoară" e limba română? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10552_a_11877]
-
way: folosirea insistentă, ca marcă etnico-statală, a acestui cuvânt nu-mi dovedește în nici un fel c-ar fi vorba de unul și același popor cu noi, cei dincoace de Prut. Dacă tot sunt "basarabeni" și nu "români", de ce să le pretindem să ne vorbească limba, fie ea într-o variantă light - remember, una "delicată", "suplă", "grațioasă", "moale"? Nu sună asta a abuz? Pentru că basarabeni sunt și etnicii ruși, găgăuzi, tătari, ucrainieni și toți ceilalți aduși de vânturile istoriei în preajma pădurilor pe
Cât de "ușoară" e limba română? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10552_a_11877]
-
existat. (Continuare din numărul trecut) Trist, slab, gol, uns cu nămol, Mitică se plimbă pe o plajă pustie cântând: Sârmane leu, sârmane leu. Noi știm cât e de greu... Mamooo!... Mitică!... Nimeni n-o să mă creadă! rostește țiganca topless, ce pretinde că, la culoare, e doar bronzata. Lasă că-ți arăt eu! o asigura Mitică fără să întrerupă cântecul: Dresat de-atâți economiști Și business-mani foști securiști... Ce-mi arăți, bre? se bagă aceea în sufletul lui. Tristețea... Dramă... Dezastrul!... ia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
recunoaște. Mai cu seamă punerea în acțiune a unei doctrine ce ascunde o utopie modifică esențial premiza inițială generoasă, disipatoare. Cu atât mai mult când o utopie cu pretenții de aplicabilitate își găsește agenții în societăți încleștate în situații limită, pretinzând imperios o salvare grabnică. Bineînțeles, cu acceptarea de sacrificii ce n-ar fi fost de gândit în împrejurări normale. Comunismul, fascismul, nazismul au fost copiii unor războaie pierdute care s-au lăsat cu căderi de coroane, pieiri de imperii și
Avem motive de îngrijorare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10611_a_11936]
-
alegătorului au avut de ținut seama de amănuntul că speța umană are obișnuința de a se hrăni zilnic, foamea prelungită pricinuind moartea. Și unul, și altul izbutesc sau eșuează în funcție de rețeta cu care întâmpină ineluctabila caracteristică a rasei umane. Prognoza pretinde ca mai întâi să se calculeze de câtă hrană se dispune, față de numărul de guri în așteptare. Rezultă, cu evidență, că numărul de amatori de mâncare este mult superior rezervelor existente, că a împărți puținul la toți petenții înseamnă a
Avem motive de îngrijorare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10611_a_11936]
-
cunoșteam, când dl Băsescu - și-i dorim o grabnică însănătoșire - are sinceritatea de a ne dezvălui și motivele de fapt ce-i complică opțiunea - de pildă, existența unui guvern comunist în Republica Moldova, căruia noi îi căutăm în coarne -, când dânsul pretinde că are nevoie de probe științifice, provenind din surse de specialitate spre a se pronunța trebuie să facem un efort în plus spre a înțelege pe ce lume trăim. Și cum se știe că dl Băsescu nu numai simte, dar
Avem motive de îngrijorare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10611_a_11936]
-
adesea un blazon publicitar. Tot ceea ce înseamnă astăzi multiculturalism și corectitudine politică își trage succesul din această strategie a victimizării premeditate. Mai mult, din nevoia de a culege avantajele pe care le aduce cu sine discriminarea, americanul ajunge să se pretindă victima unui agresor pe care tot el l-a inventat. Consecința dezastruoasă pe termen lung este că, din aceea ce fusese odată societatea americană - un edificiu de tip concurențial centrat pe cultul eroului, al competenței și al meritului -, ea a
Religia confortului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10626_a_11951]
-
diplomelor, pe care chiar eu am creat-o, în 1990, în altă conjunctură, s-ar cuveni să fie astăzi desființată, deoarece e incompatibilă cu autonomia universitară); renunțarea la gratuitatea învățămîntului superior (neconstituind un parcurs școlar obligatoriu, universitățile ar trebui să pretindă taxe pentru toată lumea, ceea ce, probabil, ar îmbunătăți și frecvența; în același timp, ele vor înființa un sistem de burse pentru cei proveniți din medii defavorizate); ameliorarea calității învățămîntului - între măsurile care ar trebui luate: interdicția prestării a mai mult de
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
existat. (Continuare din numărul trecut) Trist, slab, gol, uns cu nămol, Mitică se plimbă pe o plajă pustie cântând: Sârmane leu, sârmane leu. Noi știm cât e de greu... Mamooo!... Mitică!... Nimeni n-o să mă creadă! rostește țiganca topless, ce pretinde că, la culoare, e doar bronzata. Lasă că-ți arăt eu! o asigura Mitică fără să întrerupă cântecul: Dresat de-atâți economiști Și business-mani foști securiști... Ce-mi arăți, bre? se bagă aceea în sufletul lui. Tristețea... Dramă... Dezastrul!... ia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
dacă am voi a ne depărta? Dar dacă noi pururi conversăm și ne petrecem timpul cu niște astfel de săgeți ce într-una ne săgeată, vorbind și auzind cele ale lor, prin aceasta noi întreținem boala. Dar cum vei putea pretinde să stingi focul, dacă pe fiecare minut tu îl aprinzi din nou?<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteniă, omilia VII, p. 113. footnote>. De asemenea, pentru unii poate fi de un real ajutor duhovnicesc
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
pierdut 2.000.000 lei la valuta de atunci. Nu mi-a părut rău. Tinerii pe care-i lansasem își desfăceau tot mai mult aripile iar furnica a adoptat morala greerului, a început și ea să cînte. Am fost și pretind că mai sînt încă un interpret fidel și însuflețit al doinelor populare. Deci aveam o consolare. Dar însuflețirea de ieri se stinge pe zi ce trece. îmbătrînesc și privind în urma mea nu regret decît un singur lucru: că în ciuda pierderilor
Din arhiva Emil Giurgiuca by Miron Neagu () [Corola-journal/Journalistic/10022_a_11347]
-
fuziunii între două „blocuri” temporale, ale căror departajări ar fi „dizolvate” în virtutea unei continuități evolutive susținute pe întreaga desfășurare a secolului al XIX-lea. Iar această ipoteză a lui Friedrich Blume nu reprezintă un caz izolat. Ideea compresiei stilistice nu pretinde relevarea liniilor de continuitate (chiar dacă într-un mod indirect le determină), a descendenței sau a unei moșteniri comune și nu presupune reducerea la un numitor comun ce ar privilegia anumite fenomene în detrimentul altora. De fapt, este vorba despre constatarea funcționării
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Pentru mine, calculatorul este și un mijloc de introspecție. Creierul electronic are nevoie de instrucțiuni precise, la obiect: el nu știe să condamne sau să elogieze. Este motivul pentru care sunt obligat să mă întreb la tot pasul de ce îi pretind ordinatorului să facă o anumită operație: din obișnuință ori din necesitate? Muzica pe care o compun face parte din categoria creației experimentale, ceea ce înseamnă că nu folosește o rețetă consacrată, situată pe placul publicului, gâdilându-i, adică, urechile, cum ar
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
comentariilor tendențioase și exceselor critice. O versiune clasică, rulată timp de decenii, este aceea conform căreia Caragiale satirizează o lume îmbâcsită de politicianism și impregnată de imoralitate. Corolarul: personajele lui prezintă un comic contrast între aparență și esență, între ceea ce pretind a fi și ceea ce sunt cu adevărat. Pe de o parte, ifose de onorabilitate, respectabilitate, civism; pe de alta, goliciune sufletească, amoralitate, vid interior. Ca și eroii din Momente și schițe, caracterele din piese sunt exprimate și totodată subminate de
O scrisoare fetiș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10072_a_11397]
-
românească, întrebuințarea virgulei variază aproape de la un scriitor la altul"; totuși, "cei mai mulți urmează în linii generale punctuațiunea franceză, care este și a celorlalte popoare romanice"; autorii înșiși recomandă acest model, deși e mai complicat: "întrebuințarea virgulei însă, după sistemul francez, pretinde de la scriitor finețe, spre a deosebi ce este determinativ și ce este explicativ, - deosebire pe care n-o pot face decît cei cu o cultură mai întinsă" (p. 22). În momentul de față, modelul romanic al punctuației interferează din nou
Din istoria punctuației... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10075_a_11400]
-
au ultimul cuvînt. P.S.: Ion Cristoiu o atacă prostește pe Ioana Lupea, acuzîn-d-o că are aer de bucătăreasă. Pentru cultura lui generală, o bucătăreasă care își cunoaște meseria e o per-soa-nă respectată. Iar pentru un ziarist de stînga, cum se pretinde analistul, a ataca bucătăresele, din cauză că nu-i place ce scrie Ioana Lupea, e o dovadă de crasă rătăcire ideologică și de insultă la adresa unora dintre cititoarele sale fidele.
Un subiect gras by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10084_a_11409]
-
banala acuză - era să zic acuzație! - că delapidează. Ci, dimpotrivă, că nu se pricepe să fraudeze. Cu subînțelesul că partidul în numele căruia vorbește, cu justificată pondere, știe, bineînțeles, cum și unde se fură cu brilianță, un motiv în plus de a pretinde accesul la Putere. A nu excela la furat, ce mai handicap pentru coaliția la putere, ce motiv pentru alegătorul avizat de a o penaliza, retrăgându-i încrederea, votul! Votul la care aspiră cei puternic înzestrați, doveditori în mai multe guvernări
Meritocratia hotiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10113_a_11438]
-
păgubașului. Minorul este cercetat în stare de libertate l Polițiștii din Lovrin au lucrat la cazul lui Iulius Timofei, cetățean român cu domiciliul în Germania, plecat din comuna timișeană amintită. Cel în cauză a înșelat, spun oamenii legii, 15 persoane, pretinzându-le sume cuprinse între 500 și 1 500 de euro ca să-i ducă la muncă în Germania, lucru care nu s-a mai întâmplat. Păgubiții sunt de loc din Borșa, județul Maramureș. Lui Timofei i s-a întocmit dosar penal
Agenda2003-32-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/281348_a_282677]
-
vizor sunt Valeriu Gheorghiu, de 52 de ani, fost director la o societate comercială din orașul nostru, și Veronica Săndulescu, de 49 de ani, femeie de serviciu. În sarcina celor doi, polițiștii au reținut că, în cursul anului 2002, au pretins și primit de la un număr de șapte persoane câte 1 200 de euro sau dolari pentru a le încheia contracte de închiriere a unor garsoniere sau apartamente de serviciu în căminul de nefamiliști al societății. Cei șapte, precizează oamenii legii
Agenda2003-23-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/281100_a_282429]
-
administrată de doi cetățeni iordanieni, A.S. și H.M. Inculpata a constatat o serie de nereguli, printre care și faptul că contabilitatea era ținută de un tânăr care nu avea calificarea profesională și autorizația necesară. După ce a terminat verificările, M.G. a pretins de la H.M. suma de 2000 DM, pentru ca în actul de control să consemneze o datorie fiscală diminuată în raport cu realitatea. Pe lângă bani, ea a mai cerut ca într-o plasă să-i fie puse două sticle de băutură și câteva dulciuri
Agenda2003-23-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/281100_a_282429]
-
Poliției Economico-Financiare din cadrul I.P.J. Timiș au demarat cercetări, sub directa coordonare a unui procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită. Anchetatorii s-au sesizat din oficiu că un cadru didactic de la U.M.F. a pretins și primit diferite sume de bani din partea mai multor studenți indieni. Polițiștii au audiat 34 de studenți, care au afirmat că le-au fost pretinse și au dat sume cuprinse între 100 și 400 dolari profesoarei Adriana Gontean, șef de
Agenda2003-24-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/281127_a_282456]
-
de mită. Anchetatorii s-au sesizat din oficiu că un cadru didactic de la U.M.F. a pretins și primit diferite sume de bani din partea mai multor studenți indieni. Polițiștii au audiat 34 de studenți, care au afirmat că le-au fost pretinse și au dat sume cuprinse între 100 și 400 dolari profesoarei Adriana Gontean, șef de lucrări la Catedra de Anatomie, pentru promovarea examenelor la materia pe care aceasta o preda. De asemenea, studenții au afirmat că prezența la examen le
Agenda2003-24-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/281127_a_282456]
-
a declarat, la România TV, Bogdan Ghebaur, purtător de cuvânt Poliția Capitalei. Această apă contrafăcută poate fi extrem de periculoasă pentru sănătate, mai ales pentru sănătatea copiilor. APĂ MINERALĂ. "Consumatorul este înșelat. O astfel de apă care nu este ceea ce se pretinde a fi poate duce la multe boli. Calitatea microbiologică poate fi periculoasă pentru sănătate, mai ales pentru sănătatea copiilor. Este foarte greu să îți dai seama ce fel de apă este, mai ales dacă apa nu are o turbiditate sau
APĂ MINERALĂ suspectă, retrasă de la vânzare by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/28118_a_29443]