4,340 matches
-
și emoționale specifice populațiilor de adolescenți cu ADHD sunt reprezentate de riscul sporit de accidente de circulație cauzate de conducerea imprudentă mașinii și adoptarea mai frecventă a unor comportamente de risc, cum ar fi utilizarea de substanțe psihoactive (Barkley, 1998). PREVALENȚĂ ȘI EVOLUȚIE Conform DSM-IV-TR, aproximativ 3-7% din populația de vârstă școlară suferă de ADHD. 90% dintre copiii diagnosticați cu această tulburare suferă de tipul hiperactiv-impulsiv. Această cifră poate însă să ne inducă în eroare în ceea ce privește prevalența reală, dat fiind numărul
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
substanțe psihoactive (Barkley, 1998). PREVALENȚĂ ȘI EVOLUȚIE Conform DSM-IV-TR, aproximativ 3-7% din populația de vârstă școlară suferă de ADHD. 90% dintre copiii diagnosticați cu această tulburare suferă de tipul hiperactiv-impulsiv. Această cifră poate însă să ne inducă în eroare în ceea ce privește prevalența reală, dat fiind numărul mare de copii care suferă de tipul neatent și care nu sunt diagnosticați din cauza discreției cu care se manifestă. Prevalența ADHD în funcție de gen Raportul între băieți și fete din punct de vedere al prevalenței ADHD este
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
această tulburare suferă de tipul hiperactiv-impulsiv. Această cifră poate însă să ne inducă în eroare în ceea ce privește prevalența reală, dat fiind numărul mare de copii care suferă de tipul neatent și care nu sunt diagnosticați din cauza discreției cu care se manifestă. Prevalența ADHD în funcție de gen Raportul între băieți și fete din punct de vedere al prevalenței ADHD este, în funcție de sursă, între 2:1 și 9:1. În prezent, se discută încă pe marginea întrebării dacă există diferențe între sexe în ceea ce privește incidența anumitor
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
eroare în ceea ce privește prevalența reală, dat fiind numărul mare de copii care suferă de tipul neatent și care nu sunt diagnosticați din cauza discreției cu care se manifestă. Prevalența ADHD în funcție de gen Raportul între băieți și fete din punct de vedere al prevalenței ADHD este, în funcție de sursă, între 2:1 și 9:1. În prezent, se discută încă pe marginea întrebării dacă există diferențe între sexe în ceea ce privește incidența anumitor subtipuri de simptome ADHD. De reținut Ratele de incidență variază mult de la o sursă
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
văzută în contextul diferitelor traiectorii de dezvoltare pe care le determină comorbiditățile. ADHD și comorbiditățile Problemele școlare și de învățare sunt frecvente la copiii cu ADHD. Dizabilități de învățare specifice la copiii cu ADHD. Este greu de estimat cu precizie prevalența cazurilor de ADHD în care comorbidități sunt dizabilități de învățare specifice pentru că, între studiile publicate, există variații mari în ceea ce privește modul de definire și măsurare a acestor dizabilități. Despre controversele pe această temă, vom vorbi mai pe larg în Capitolul 12
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
exprimare a suferinței emoționale prin disconfort fizic. Analiza factorială a scalelor de sindrom ASEBA (Achenbach & Rescorla, 2001) a pus în evidență o categorie de tulburări de introversiune care cuprinde trei scale de sindrom: anxietate/depresie, izolare/depresie și acuze somatice. Prevalența tulburărilor de introversiune Deși la băieții și fetele mai mici, prevalența tulburărilor de introversiune este similară (7-9%), la adolescenți (12-16 ani), probabilitatea apariției lor este cam de patru ori mai mare la fete (15,7%) decât la băieți (3,9
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
de sindrom ASEBA (Achenbach & Rescorla, 2001) a pus în evidență o categorie de tulburări de introversiune care cuprinde trei scale de sindrom: anxietate/depresie, izolare/depresie și acuze somatice. Prevalența tulburărilor de introversiune Deși la băieții și fetele mai mici, prevalența tulburărilor de introversiune este similară (7-9%), la adolescenți (12-16 ani), probabilitatea apariției lor este cam de patru ori mai mare la fete (15,7%) decât la băieți (3,9%; Offord, Boyle & Szatmari, 1989). De asemenea, s-au identificat următoarele tipare
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
de introversiune este similară (7-9%), la adolescenți (12-16 ani), probabilitatea apariției lor este cam de patru ori mai mare la fete (15,7%) decât la băieți (3,9%; Offord, Boyle & Szatmari, 1989). De asemenea, s-au identificat următoarele tipare de prevalență: În jur de 10-15% dintre copii și tineri manifestă simptome de depresie (Smucker, Craighead, Craighead & Green, 1986). În fiecare an, 13% dintre copii sunt diagnosticați cu tulburare anxioasă (Costello și colab., 1996). Aproximativ un sfert dinte copiii care ajung în
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
privind depresia și anxietatea: o trăsătură comună ambelor (afectivitatea negativă), o caracteristică specifică depresiei (afectivitatea pozitivă redusă) și o caracteristică specifică anxietății (arousal-ul fiziologic). TULBURĂRILE ANXIOASE ALE COPILĂRIEI ȘI ADOLESCENȚEI Tulburările anxioase sunt frecvente în copilărie și adolescență, rata de prevalență pe an fiind estimată la 13% (Costello și colab., 1996). Aceste afecțiuni se caracterizează prin îngrijorare cronică privind evenimente prezente sau viitoare și pot să presupună o serie de tipuri de reacții comune: pe plan comportamental (fugă și evitare), cognitiv
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
fiind tulburările anxioase și de dispoziție. Atenție Diagnosticul de fobie specifică nu se pune decât dacă frica afectează în mod semnificativ funcționarea organismului. La copii și adolescenți (sub 18 ani), fobia trebuie să fi persistat cel puțin 6 luni (DSM-IV-TR). Prevalență Aproximativ 15% dintre copiii care ajung la specialist pentru că suferă de anxietate au fobii specifice, fetele afectate fiind în general mai numeroase decât băieții (Silverman & Nelles, 2001). Atenție În copilărie, sunt necesare multe imunizări. Cea mai frecventă reacție fobică la
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
fără persoana respectivă (sau un substitut adult); reticența la ideea de a dormi singur sau departe de casă; coșmaruri pe tema despărțirii și acuze fizice repetate (dureri de cap, de stomac) dacă separarea are într-adevăr loc sau este anticipată. Prevalență, comorbidități și evoluție Deși prevalența anxietății de separare este relativ mică în cadrul populației generale (circa 4%), ea poate atinge 10% la populațiile clinice. Această tulburare este mai frecventă la persoanele de sex feminin, se asociază adesea cu anxietatea generalizată, depresia
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
substitut adult); reticența la ideea de a dormi singur sau departe de casă; coșmaruri pe tema despărțirii și acuze fizice repetate (dureri de cap, de stomac) dacă separarea are într-adevăr loc sau este anticipată. Prevalență, comorbidități și evoluție Deși prevalența anxietății de separare este relativ mică în cadrul populației generale (circa 4%), ea poate atinge 10% la populațiile clinice. Această tulburare este mai frecventă la persoanele de sex feminin, se asociază adesea cu anxietatea generalizată, depresia și acuzele somatice (Last, Hersen
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
tendințelor lor perfecționiste, au uneori nevoie să fie liniștiți excesiv de către cei din jur cu privire la ce au făcut. Îngrijorările legate de lume în general se pot manifesta prin tendința de a se gândi mereu la posibilitatea producerii unor evenimente catastrofale. Prevalență, comorbidități și evoluție Între 2 și 5% din populație e diagnosticată cu anxietate generalizată în cursul vieții. Debutul poate fi relativ precoce (între 8 și 10 ani), iar aproximativ o treime dintre cei afectați dezvoltă și alte tulburări anxioase sau
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
socială situațională (de frica de a vorbi în public). Hoffman și colegii săi (1999) au constatat că aproape jumătate din adolescenți suferă de fobie socială generalizată care are forme mai severe și entități psihopatologice mai grave decât fobia socială situațională. Prevalență și comorbidități Se estimează că prevalența fobiei sociale se situează între 3 și 13% din populație. Totuși, la copii, este mult mai scăzută (1-2%; Beidel, Turner & Morris). Conform unui studiu clinic, 27% dintre copiii cu anxietate generalizată și 5% dintre
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
vorbi în public). Hoffman și colegii săi (1999) au constatat că aproape jumătate din adolescenți suferă de fobie socială generalizată care are forme mai severe și entități psihopatologice mai grave decât fobia socială situațională. Prevalență și comorbidități Se estimează că prevalența fobiei sociale se situează între 3 și 13% din populație. Totuși, la copii, este mult mai scăzută (1-2%; Beidel, Turner & Morris). Conform unui studiu clinic, 27% dintre copiii cu anxietate generalizată și 5% dintre cei cu anxietate de separare sufereau
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
și 17 ani, cele mai frecvent întâlnite simptome sunt greața, palpitațiile, respirația întretăiată, frisoanele și senzația de frig sau cald extrem. În plus, la aceștia, probabilitatea manifestării simptomelor de depresie și a unei sensibilități accentuate la anxietate este mai mare. Prevalență În eșantioanele studiate, prevalența tulburării de panică constatată în cursul vieții poate ajunge până la 3,5%, cu debutul situat între adolescența târzie și începutul decadei a patra. Femeile sunt de două ori mai expuse riscului de a avea această tulburare
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
mai frecvent întâlnite simptome sunt greața, palpitațiile, respirația întretăiată, frisoanele și senzația de frig sau cald extrem. În plus, la aceștia, probabilitatea manifestării simptomelor de depresie și a unei sensibilități accentuate la anxietate este mai mare. Prevalență În eșantioanele studiate, prevalența tulburării de panică constatată în cursul vieții poate ajunge până la 3,5%, cu debutul situat între adolescența târzie și începutul decadei a patra. Femeile sunt de două ori mai expuse riscului de a avea această tulburare decât bărbații. Cu ocazia
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
au probleme mari acasă, la școală și pe plan social. Din punct de vedere școlar, probleme pun concentrarea și temele de casă. În secțiunea „Pe scurt 5.4”, este prezetată o listă a celor mai frecvente obsesii, compulsii și ritualuri. Prevalență și comorbidități Aproximativ 2-4% dintre copii și adolescenți îndeplinesc criteriile de diagnostic pentru tulburarea obsesiv-compulsivă (DSM-IV-TR), iar 75% dintre copiii afectați au și o comorbiditate. Studiile au arătat că între 5 și 7% au sindromul Tourette, iar între 47 și
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
sinucidere cu 70 până la 80%. Pe baza rezultatelor obținute, autorii sugerează că trebuie evaluat rolul programelor de prevenire a sinuciderii care folosesc terapia multisistemică în vederea îmbunătățirii aptitudinilor părintești, reducerea practicilor parentale negative și coercitive și întărirea unității și relațiilor familiale. Prevalență și comorbidități Aproximativ 5% dintre toți copiii și adolescenții suferă la un moment dat de depresie. Studiile au arătat că probabilitatea de a dezvolta o depresie la vârste fragede este la fel de mare la fete ca și la băieți. Totuși, în
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
dintr-o pădure din Australia) prin simptome de depresie, în timp ce, la copiii mai mari (elevii de gimnaziu), au apărut reacții emoționale asemănătoare mai degrabă simptomelor tulburării de stres posttraumatic (McDermott & Palmer, 2002). Factorii de risc familiali S-a constatat o prevalență ridicată a alcoolismului în rândul rudelor de gradul întâi ale copiilor și adolescenților cu tulburări de dispoziție (Puig-Antich, Geotz & Davies, 1989). De asemenea, s-a observat că sărăcia și conflictele înte părinți sporesc riscul apariției depresiei atât la copii, cât
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
acest scenariu, Arthur prezintă multe dintre simptomele tipice tulburării bipolare cu debut în copilărie. De reținut Comportamentul agresiv este o caracteristică frecvent întâlnită a tulburării bipolare. Conform lui Steiner (2000), agresivitatea asociată cu această afecțiune se intensifică, adesea, în timp. Prevalență Prevalența acestei tulburări la copii nu este bine cunoscută, în schimb, la adolescenți, se estimează că s-ar situa în jur de 1%. Etiologie Fondul biologic și genetic Există o corelație puternică între istoricul familial și tulburarea bipolară. De reținut
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
scenariu, Arthur prezintă multe dintre simptomele tipice tulburării bipolare cu debut în copilărie. De reținut Comportamentul agresiv este o caracteristică frecvent întâlnită a tulburării bipolare. Conform lui Steiner (2000), agresivitatea asociată cu această afecțiune se intensifică, adesea, în timp. Prevalență Prevalența acestei tulburări la copii nu este bine cunoscută, în schimb, la adolescenți, se estimează că s-ar situa în jur de 1%. Etiologie Fondul biologic și genetic Există o corelație puternică între istoricul familial și tulburarea bipolară. De reținut Ereditatea
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
de cap și de stomac. În majoritatea după-amiezelor, fetița dormea la infirmerie pentru că era „prea obosită” să își țină capul ridicat. În ciuda numeroaselor consultații și analize medicale, doctorii nu au reușit să determine cauza fizică a acuzelor somatice ale Sarei. Prevalență și evoluție Din cauza dificultăților pe care le pun criteriile de diagnostic, se știe puțin despre prevalența acestei tulburări la copii și adolescenți (Fritz și colab., 1997). Totuși, în studiul lor asupra acuzelor somatice, Offord și colegii săi (1987) au constatat
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
să își țină capul ridicat. În ciuda numeroaselor consultații și analize medicale, doctorii nu au reușit să determine cauza fizică a acuzelor somatice ale Sarei. Prevalență și evoluție Din cauza dificultăților pe care le pun criteriile de diagnostic, se știe puțin despre prevalența acestei tulburări la copii și adolescenți (Fritz și colab., 1997). Totuși, în studiul lor asupra acuzelor somatice, Offord și colegii săi (1987) au constatat că aproximativ 11% dintre fete și 4% dintre băieți (cu vârste între 12 și 16 ani
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Conform DSM-IV-TR, la copiii sub 10 ani, simptomele de conversie se vor manifesta, cel mai frecvent, prin convulsii sau probleme de mers. Simptomele cel mai des acuzate la copii și adolescenți sunt pseudoconvulsiile, tulburările de mers și paralizia (Leslie, 1988). Prevalență, comorbidități și evoluție Diagnosticul de tulburare de conversie se pune rareori înainte de vârsta de 10 ani. În general, este pus la sfârșitul adolescenței sau în tinerețe (DSM-IV-TR). La copii și adolescenți, tulburarea atinge apogeul, de obicei, în timpul gimnaziului. Un fenomen
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]