1,686 matches
-
și mătăsuri aduse din China ori diamante din India. Salomeea dansă atât de grațios încât lui Irod, cu simțurile încordate la maxim i se tăiase pur și simplu respirația. În mână, dansatoarea agita o basma din purpura cea mai fină prevestind parcă prin aceasta vărsarea de sânge care avea să urmeze. Desigur, tetrarhul își dădu seama de frivolitatea dorințelor sale și păru să nu dea atenție prea multă acelui dans al unei copile aproape, mai ales că toții ochii se îndreptau
AL TREILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347932_a_349261]
-
visul dincolo de marginea frigului... cât timp îi ascult vocea știu că pot dezlega neastâmpărul nechezatul lui să-mi ude buzele fierbinți să-mi scuture nisipul de pe coapse, sâni, frunte Sanda,(vecina mea) stă pe băncuța de la portiță privirea-i lucitoare prevestește ploi nisipul nu are timp să i se așeze în păr pe față arămie cu patimă sângele ei așteaptă amurgul în bujori poate este aiurea să cred că doar în ochii ei se scaldă flori de iris întorc privirea imaginea
MAM , ÎN OCHI ÎMI CRESC FLORI DE IRIS! de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348193_a_349522]
-
meteor prin literatura română. În perioada începuturilor sale poetice el se distinge printr-o poezie erotică naiv-sentimentală: „Desprins din întristare și rupt din nemurire Îți simpt în palme trupul din care mă descânt” Alte poeme anunță baladescul de mai târziu, prevestind teme lirice fundamentale: „În pașii tăi se leagă tristeți nenumărate” (Divertisment) Poetul tristeții devine cu timpul poetul durerii, o melancolie muzicală și reflexivă: „Căutând visările-n tristețe Și aflând tristețile-n visare Eu sunt un zeu cu două fețe Și-
RADU STANCA-UN CNEAZ VALAH LA PORŢILE SIBIULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347600_a_348929]
-
chema Cristina, sosită cu același tren de la Timișoara Nord, folosit și de ea. Amândouă fiind tinere și frumușele, s-au împrietenit din prima clipă. Sperau să petreacă douăsprezece zile de vis la mare, vremea fiind deosebit de frumoasă, iar meteorologii nu prevesteau să se schimbe ceva cel puțin în următoarele zile. Ana și-a aranjat bagajul în dulap, s-a schimbat de hainele de drum, a făcut un duș de reconfortare, și-a luat costumul de baie pe ea, unul confecționat de
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
slujirii hristice a Cuvântului, în expresia purității sale jertfelnice, în Dorul iubirii divine, de dragul frumuseților creatoare, încântătoare. În el vibrează totul din noi și toate cele de Sus. Prin el ne împătășim cu Dumnezeu, cu Neamul cu Cosmosul. Tânărul dac, prevestește primăvara vieții noastre, arătând limpede puterea frumuseții sale înflorite. Observându-l doar, auzi un glas care te cheamă, care te strigă din adâncul ființei tale, din strădufundurile diafane ale Națiunii ancestrale. Elementele Frumosului - Dacoromân au fost pre-create în COSTUMUL POPULAR
DRAGOBETELE: DORUL DRAGOSTEI ÎN FRUMUSEŢEA DĂRUIRII DACOROMÂNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347657_a_348986]
-
24 de ani de când acei tineri entuziaști, nepunând preț pe cel mai scump odor cu care i-ai înzestrat - VIAȚA, s-au jertfit pentru LIBERTATEA noastră. Ei au fost GHIOCEII ÎNSÂNGERAȚI care au învins iarna grea a comunismului și au prevestit PRIMĂVARA LIBERTĂȚII, anotimpul marilor schimbări. Lor le datorăm totul. Astăzi 17 Decembrie, când la Timișoara a-ceput Revoluțiale, tot românul li se închină cu adâncă venerație și le aduce prinos de recunoștință. Glorie veșnică pentru jertfa lor! Doamne, Dumnezeule sfânt și
TINERILOR CARE ŞI-AU JERTFIT VIAŢA ÎN REVOLUŢIA DIN 1989 PENTRU LIBERTATEA NOASTRĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347700_a_349029]
-
curtea gospodarului. Așa a făcut și înainte ca bătrâna să facă comoția. Toată noaptea a urlat, de parcă urla la stele. Noaptea era întunecoasă, nu se vedea nici o stea pe cer și totuși Lăbuș urla parcă a pagubă. Oare să fi prevestit plecarea stăpânei sale din lumea drepților cum spunea singură? Gândurile lui Săndica se învălmășeau și se întreba mereu dacă să plece sau nu din localitate. Trebuia să vândă totul. Cui să-i vândă și pe ce preț? Și dacă relația
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347650_a_348979]
-
amintitul prin necurat!’’ Om de treaba proful ăsta ce și el iubește, Ne zise că în viața lui e o mare poveste, Pe care la un moment ne-ar și povesti-o, Dacă o negură datată nu și-ar fi prevesti-o... Ooo, da iată-l cum de mai zburdă Dorin, Ai spune că-i bolnav din iubirea de Mălin, Dar ciudat că parcă se plângea că-i uscat, La suflet pare că destinul inima i-a pișcat... Și, intrând pe
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350049_a_351378]
-
rădăcină. Pe aripă de cocor Gândul meu e călător. Zbor prin clipe efemere Să dau ceasului putere. Plâng în doine și balade Când tarâna parcă arde, Mă preling într-un izvor Ca să scap de al meu dor. Aud clopotul tăcerii Prevestind ziua Învierii Mă botez în duh și apă Doar lumina ne mai scapă. Văd o flacără plăpândă, Clipa asta-i muribundă Mă înclin că toți poeții Când din cer ne vin profeții. foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Trecător / Camelia
TRECĂTOR de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350104_a_351433]
-
dansatoare, antrenoare în show-ul muzical „Vocea României”, imagine a unor produse cosmetice... A început să cânte pe când gânguritul nu-i era o amintire, la vârsta de trei ani. Prin 1977, când era doar în clasa întâi începuse să se prevestească fructele harului, arătându-se încă de pe atunci în piesa numită „Problema problemei”, care a fost montată pe scena Casei de cultură din Onești și în care a jucat ca o mică și fermecătoare actriță. Deopotrivă, Loredana își vestea prin dulceața
LOREDANA GROZA. PIETRARUL IZVORULUI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350112_a_351441]
-
deschis ușa și i-a răspuns: „Nicio grijă, nu mă omor. Fiindcă, de fapt, astăzi, am murit și mă voi naște din nou, un altul, pe care nu l-ați cunoscut până în prezent”, rosti băiatul, pe un ton care nu prevestea nimic bun. „Radu...”, au îngăimat, speriați, amândoi părinții. „De ce nu mi-ați spus? De ce nu mi-ați spus că asta e realitatea?”. „Nu aveam cum, erai prea mic. Am zis să te protejăm și, dacă e să fie, vei afla
FATIDICA ALTERNANŢĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350191_a_351520]
-
cu drama incertitudinii:/ ”cine va mai asculta/cântecele noastre/ când puțini știu să citească/iar cartea e scumpă/și poate să ardă ca o iască?” ...și Dumnezeu a mai întors/căteva pagini de secole, / poeții la colțurile piețelor/ unor simpozioane/ prevestesc sfârșitul Poeziei: Nimeni nu mai citește/ o carte/ și internetul ne fură cititorii” , /nevăzând că Poezia/încălțată cu sandale din pielea/ cerului/ venind din veacuri ancestrale/ se strecoară printre ei/agale / ca o femeie tânără/și dornică de dragoste/în
INTERNETUL, SUPORTUL SPIRITULUI UMAN-INTERVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361920_a_363249]
-
curtea gospodarului. Așa a făcut și înainte ca bătrâna să facă comoția. Toată noaptea a urlat, de parcă urla la stele. Noaptea era întunecoasă, nu se vedea nici o stea pe cer și totuși Lăbuș urla parcă a pagubă. Oare să fi prevestit plecarea stăpânei sale din lumea drepților cum spunea singură? Gândurile lui Săndica se învălmășeau și se întreba mereu dacă să plece sau nu din localitate. Trebuia să vândă totul. Cui să-i vândă și pe ce preț? Și dacă relația
DESTINE PARALELE CAP.IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361921_a_363250]
-
are principii, e echilibrat : „Ridicările în slăvi nu înseamnă mare lucru pentru Tinică.” Totuși zarurile tranșează nemilos viitorul, cel puțin apropiat, a lui Zisu, cu urmări pentru restul vieții. Dintre Jeni și Mona, sorții o favorizează pe Mona. Apoi îi prevestesc o catastrofă în privința examenului de intrare la liceu. Conflictul interior este mare, spre ce să încline? Osoasele nu-l mint niciodată, este o convingere fermă, de nestrămutat, dar evidența realității nu-l lasă să accepte că nu poate intra la
DUMITRU DĂNĂILĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365785_a_367114]
-
printre buruieni, pe un așternut moale ca de pluș alcătuit din mușchi de pădure numai bun de tăvăleală, s-a pus să tragă un pui de somn! Mai târziu răsări și soarele cald, de-a binelea. Ce zi frumoasă se prevestea! Primăvară, spre vară, iarba crescuse deja mărișoară, păsările ciripeau prin pădure, fagii proaspăt înfrunziră, brazii înmuguriră. Cucul se auzea cântând minunat în pădurice. Fluturii își roteau aripile alegând petalele măceșilor proaspăt înfloriți. Cărăbușii zburau prin preajmă și, când și când
LA VRĂJITOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365943_a_367272]
-
în aval. Nesfârșită e gâlceava; Nu e liniște-n Ardeal. Munții stau să răbufnească; Fiebe galbenul podiș! Vatra sfântă strămoșească E tăiată-n curmeziș. Se anunță o furtună Cu efect devastator: Impostorii vor să pună Pe cultură sigla lor. Atmosfera prevestește Un pericol iminent! Tot ce sună românește Capătă un alt accent. Graiul nostru plâns pe vetre, Legănat de cărărui, E lovit mereu cu pietre Ca un pom al nimănui... Nu lăsați ca vorbitorii Altor limbi pe-acest pământ, Să ne
NEASCĂ, POEM DE ANGHEL ELENA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366078_a_367407]
-
poate genera decât neliniște, angoasă, teamă. E mai curând tonul elegiac împrumutat fiecărui text, ceea ce dă o notă dominant bacoviană. Chiar și bucuria este tristă, fericirea temătoare, împlinirea - ciuntită de neliniște, ca într-o toamnă în care, frunzele în agonie prevestesc boala și sfârșitul. Iată un exemplu edificator: chiar și „În anotimpul flăcărilor” - cerul este - „suflet bolnav -/ în tăcere s-a stins / și stelele s-au topit / și ca o lavă fierbinte / pe pământ ... s-au prelins ... // și-n haosul de
PAŞI PRIN MISTERIOASA GRĂDINĂ A CUVÂNTULUI, RECENZIE LA CARTEA VALENTINEI BECART UNDEVA, UN POET , EDITURA ARHIP ART, SIBIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365235_a_366564]
-
umbre ... strigoii unor traume sau întâmplări generatoare de suferințe fizice sau psihice. Mintea ... un labirint nesfârșit, întortocheat, plin de capcane și entități nevăzute. Uneori e ca o mlaștină cu nisipuri mișcătoare unde poți fi înghițit fără milă. Nimic nu poate prevesti o eventuală deraiere sau pierderea realității. O fracțiune de secundă și întunericul cuprinde culoarele rațiunii scufundându-le într-o beznă totală, cu intermitențe luminoase înșelătoare. Creierul ... un mister cu multe ecuații nedezlegate. O ecuație necunoscută care ne conduce câteodată în
MINTEA UMANĂ de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365306_a_366635]
-
pe cearceafuri, Cu ochi întredeschiși cerșindu-mi galeș, Săruturi dulci, ca mult râvnite-anafuri. Le dau binețe geană lângă geană, Un sfârc mă-mpunge: “hai de mă strivește!” Îi fac pe plac și-un tremur de sprânceană Fiorii din adânc îi prevestește. Ne împletim nesațul cu odihna, În ritmuri sacadate se trec zorii; Năvală, contopire și-apoi tihna Pudorii scrise-n roșii obrăjorii. Te-ntinzi alene, e deja amiază Și-s mai boțite albele-așternuturi, Pe guri flămânde,-n loc de prânz se-
FĂRĂ TRUPU-ŢI LENEŞ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365396_a_366725]
-
gâtul ca pentru a o vedea mai bine pe fată ori pentru a o auzi. Un munte poate fi sfânt ca oamenii? continuă el privind-o sfidător de data aceasta. O liniște nefirească se așternu peste grupul de copii. Parcă prevestea ceva rău și, ca la un semn, toate privirile se îndreptară spre Mariana, dar și spre Sandu, dojenitoare. Calm, privindu-i pe toți, pe rând, unul câte unul, Andrei făcu semn de liniștire cu mâna și le vorbi rar, atent
MUNTELE SIHAŞTRILOR (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365345_a_366674]
-
fiind mai ușoară ca cea ce mă tracta și mă ducea înaintea lor. Trebuia să țin cârmă cu rama să nu ne ciocnim și să ne scufundăm. La intrarea în port, am răsuflat ușurat. Am scăpat de la moarte. Nimic nu prevestea la ora când am părăsit țărmul, că marea va fi la fel de năzuroasă ca o soacră și își va schimba dispoziția după cum va avea ea chef. A doua zi, vecinii mei m-au remorcat și m-au readus pe același loc
BĂTRÂNUL ŞI MAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365101_a_366430]
-
pădurea că n-o mai văd din cauza copacilor că amanetez luna vîrcolacilor nici nu mă crede că sunt de sorginte umană castanul îmi trage fix între ochi o castană salcia nu-mi mai plînge aspirina pe rană cucuveaua nu-mi prevestește, blazată, nimic am cîștigat marele premiu la lozul în plic la ușa mea e coadă și mai mare bugetarii îmi cer de mîncare cățeii găuri de covrigi mămăligarii - mămăligi am cîștigat o inimă dar n-am piept pe măsură sufletul
O MEGA LIBRĂRIE PENTRU SUFLET ŞI MINTE INTERVIU CU POEŢII LUMINIŢA ZAHARIA ŞI ROMEO TARHON de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365152_a_366481]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > PIANO Autor: Călin Marton Publicat în: Ediția nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Din pianul meu amintirile coboară. Clapele îmi prevestesc ecoul pașilor ce-mi suspendă gândul... urmele ce ar putea să fie apasă pe degetele sângerii. simt nesfârșit naufragiul umbrelor ce rătăcesc... portativele plâng notele singurătății. De auzi întrerupe-mă și dă-mi șansa să scriu un alt cantec. Referință
PIANO de CĂLIN MARTON în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366478_a_367807]
-
se face colectiv, de către cel puțin două persoane, fiecare barcă fiind de peste 100 kilograme și ridicată pe plajă la 5-6 metri distanță de apă. Pe cer, mai străluceau palid câteva stele, rătăcite printre norii întunecați Era un cer care nu prevestea o zi însorită, putea să plouă sau să apară valurile largi. Vântul bătea destul de neplăcut, dinspre mal înspre larg. Deocamdată, marea se prezenta ondulată, de gradul doi spre trei. Mi-am propus să merg mai departe, spre nord, unde mai
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366461_a_367790]
-
zgomotul amintirilor închipuiteprefăcându-mă că nu am presimțit stingerea...Speranța s-a tăinuitîn câteva silabecare s-au deprins să vibreze.... VI. PIANO, de Călin Marton , publicat în Ediția nr. 1480 din 19 ianuarie 2015. Din pianul meu amintirile coboară. Clapele îmi prevestesc ecoul pașilor ce-mi suspenda gândul... urmele ce ar putea să fie apasă pe degetele sângerii. simt nesfârșit naufragiul umbrelor ce rătăcesc... portativele plâng notele singurătății. De auzi întrerupe-mă și dă-mi șansă să scriu un alt cântec. Citește
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366482_a_367811]