7,932 matches
-
când cele implicite (virtuale) sunt „deduse“ fie din scopul urmărit de o dispoziție legală, fie din formularea utilizată de legiuitor ori din spiritul legii. Semnificația nulităților exprese se reflectă în plan probatoriu, prin instituirea unei prezumții de vătămare. Beneficiază de prezumție cel ce invocă aplicarea sancțiunii nulității exprese. Nulitatea relativă însă este o nulitate virtuală, ce derivă din principiul fundamental al legalității și rezultă din încălcarea dispozițiilor legale referitoare la desfășurarea procesului penal, altele decât cele expres prevăzute de lege, care
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
expres prevăzute de lege, pe când cele implicite (virtuale) sunt „deduse“ fie din scopul urmărit de o dispoziție legală, fie din formularea utilizată de legiuitor ori din spiritul legii. Semnificația nulităților exprese se reflectă în plan probatoriu, prin instituirea unei prezumții de vătămare. Beneficiază de prezumție cel care invocă aplicarea sancțiunii nulității exprese. Nulitatea relativă însă este o nulitate virtuală, ce derivă din principiul fundamental al legalității și rezultă din încălcarea dispozițiilor legale referitoare la desfășurarea procesului penal, altele decât cele
DECIZIA nr. 229 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272006]
-
când cele implicite (virtuale) sunt „deduse“ fie din scopul urmărit de o dispoziție legală, fie din formularea utilizată de legiuitor ori din spiritul legii. Semnificația nulităților exprese se reflectă în plan probatoriu, prin instituirea unei prezumții de vătămare. Beneficiază de prezumție cel care invocă aplicarea sancțiunii nulității exprese. Nulitatea relativă însă este o nulitate virtuală, ce derivă din principiul fundamental al legalității și rezultă din încălcarea dispozițiilor legale referitoare la desfășurarea procesului penal, altele decât cele expres prevăzute de lege, care
DECIZIA nr. 229 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272006]
-
preliminară, deoarece doar primul dintre aceștia este informat, prin citație, că poate să formuleze cereri și să ridice excepții cu privire la legalitatea probelor administrate în cursul urmăririi penale. Invocă atât dispoziții constituționale, cât și norme procesual penale referitoare la prezumția de nevinovăție și dreptul la apărare, precum și drepturi ale inculpatului, consacrate în legea procesual penală în vigoare, și dreptul la un proces echitabil, statuat constituțional. ... 6. Tribunalul Sibiu - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest
DECIZIA nr. 129 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271766]
-
excepției de neconstituționalitate susține că normele procesual penale criticate sunt contrare dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 referitor la dreptul la apărare și ale art. 23 alin. (11) referitor la prezumția de nevinovăție. Din formularea criticilor de neconstituționalitate rezultă că se invocă și încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, urmând ca și aceste dispoziții din Legea fundamentală să fie reținute drept text de referință
DECIZIA nr. 129 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271766]
-
încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, urmând ca și aceste dispoziții din Legea fundamentală să fie reținute drept text de referință. De asemenea, se invocă normele procesual penale ale art. 4 referitor la prezumția de nevinovăție, ale art. 10 privind dreptul la apărare și ale art. 83 lit. d), e) și g^1) privind dreptul inculpatului de a propune administrarea de probe în condițiile prevăzute de lege, de a ridica excepții și de a pune
DECIZIA nr. 129 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271766]
-
de minimum 20 de zile pentru formularea acestora, astfel cum prevăd dispozițiile art. 344 alin. (2) fraza a doua din Codul de procedură penală. Din această perspectivă, consideră că se aduce atingere dreptului la apărare, dreptului la un proces echitabil, prezumției de nevinovăție și, totodată, se instituie o inegalitate între inculpatul trimis în judecată prin rechizitoriu și inculpatul trimis în judecată prin încheierea judecătorului de cameră preliminară. ... 13. Cu privire la această susținere, Curtea constată că neconstituționalitatea invocată de autorul excepției
DECIZIA nr. 129 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271766]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 19 ianuarie 2004, și Decizia nr. 701 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015). ... 15. Totodată, Curtea reține că, în virtutea prezumției cunoașterii legii, rezultantă a principiului nemo censetur ignorare legem, autorul excepției avea obligația să cunoască normele procesual penale în vigoare referitoare la procedura soluționării plângerii de către judecătorul de cameră preliminară, astfel încât nu se poate prevala de necunoașterea legii
DECIZIA nr. 129 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271766]
-
bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite cu referire la art. 4 alin. (1^1) din Legea nr. 77/2016 în ceea ce privește sintagma „reprezintă impreviziune“, coroborată cu art. 4 alin. (1^3) care se referă la caracterul absolut al prezumțiilor reglementate la art. 4 alin. (1^1) și cu art. 8 alin. (5) teza finală din Legea nr. 77/2016, ale articolului unic pct. 2 din Legea nr. 52/2020 cu referire la art. 4 alin. (1^1) lit. a) din Legea nr. 77/2016
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
Judecătoriei Brașov - Secția civilă, în Dosarul nr. 2.157D/2020, având ca obiect dispozițiile art. 4 alin (1^1) în ceea ce privește sintagma „reprezintă impreviziune“, coroborat cu art. 4 alin. (1^3) din Legea nr. 77/2016 care se referă la caracterul absolut al prezumțiilor reglementate la art. 4 alin. (1^1) și cu art. 8 alin. (5) teza finală din Legea nr. 77/2016, ale art. 4 alin. (1^1) lit. a) din Legea nr. 77/2016, neconstituționalitatea în ceea ce privește stabilirea procentului de 52,6%, neconstituționalitatea dispozițiilor
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
dispozițiilor articolului unic pct. 2 din Legea nr. 52/2020 cu referire la art. 4 alin. (1^1) din Legea nr. 77/2016 în ceea ce privește sintagma „reprezintă impreviziune“, coroborată cu art. 4 alin. (1^3) care se referă la caracterul absolut al prezumțiilor reglementate la art. 4 alin. (1^1) și cu art. 8 alin. (5) teza finală din Legea nr. 77/2016, ale articolului unic pct. 2 din Legea nr. 52/2020 cu referire la art. 4 alin. (1^1) lit. a) din Legea nr. 77/2016
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
nr. 13.837/233/2020, Judecătoria Galați - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (1^1) în ceea ce privește sintagma „reprezintă impreviziune“, coroborat cu art. 4 alin. (1^3) care se referă la caracterul absolut al prezumțiilor reglementate la art. 4 alin. (1^1) și cu art. 8 alin. (5) teza finală din Legea nr. 77/2016, ale art. 4 alin. (1^1) lit. a), neconstituționalitatea în ceea ce privește stabilirea procentului de 52,6%, neconstituționalitatea dispozițiilor art. 4 alin. (1^1
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României și art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. ... 33. Este criticată expunerea de motive a proiectului de act normativ care avea să devină Legea nr. 52/2020. Astfel, cu privire la reglementarea unei prezumții absolute de impreviziune care valorifică o creștere de 52,6% a cursului de schimb valutar, se arată că aceasta este fundamentată pe o dispoziție „legală“ abrogată, și anume Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 24/2011. Definiția pretins legală nu poate fi
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
legală“ abrogată, și anume Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 24/2011. Definiția pretins legală nu poate fi aplicată, nemaiexistând prevederile „la care aceasta trimite“. Cele arătate demonstrează lipsa fundamentării soluției legislative. Aceeași concluzie se desprinde și în ceea ce privește prezumțiile absolute de impreviziune care valorifică o creștere de 50% a obligației de plată lunare ca urmare a majorării ratei de dobândă variabilă, menționându-se că aceasta este fundamentată pe o dispoziție inexistentă. Totodată, se susține că nu există o fundamentare
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
50% a obligației de plată lunare ca urmare a majorării ratei de dobândă variabilă, menționându-se că aceasta este fundamentată pe o dispoziție inexistentă. Totodată, se susține că nu există o fundamentare a persistenței temporale a situațiilor-premisă care dau naștere prezumțiilor absolute de impreviziune, alegerea perioadei de 6 luni nefiind în niciun fel explicată în contextul pragurilor valorice de 52,6% și 50% antereferite. Prin urmare, se apreciază că sunt încălcate prevederile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. ... 34. Se
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
este un eveniment, ci un efect, o consecință a unuia sau mai multor fenomene exterioare, și trebuie privită în mod coroborat cu evenimentul (fenomenul) care o determină. Pentru a considera că o creștere a cursului valutar de 52,6% reprezintă o prezumție de impreviziune absolută, art. 4 alin. (1^1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 77/2016 ar fi trebuit să condiționeze înregistrarea unei asemenea variații de apariția/existența unui eveniment excepțional, care să aibă o asemenea consecință. Se menționează că acesta este
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
timp de la acordarea creditului până la atingerea unei creșteri valutare de peste 52,6%, cu atât o parte mai mare din această valoare-prag a creșterii (prezumată absolut ca risc supraadăugat) se subsumează, de fapt, riscului inerent asumat de părți. ... 41. Prezumția absolută reglementată de art. 4 alin. (1^1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 77/2016 se axează exclusiv pe o determinare valorică (52,6%), fără a se realiza o circumstanțiere sau o delimitare a fluctuației în funcție de evenimentul extraordinar și
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
o circumstanțiere sau o delimitare a fluctuației în funcție de evenimentul extraordinar și exterior care o generează, de durata în care se atinge o asemenea valoare, precum și de factorii economico-sociali care o determină. Prin urmare, dacă s-ar aplica prezumția absolută de impreviziune în cazul unui contract de credit pe termen lung (de exemplu, 30 de ani), în care valoarea-prag a creșterii valutare s-a atins după o perioadă îndelungată de la încheierea convenției (de exemplu, 15 ani), în contextul
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
avut un impact semnificativ, de natură să determine o rupere a echilibrului contractual. Prin urmare, se apreciază că aceste creșteri sunt circumscrise riscului inerent. ... 43. Textul criticat lasă sub semnul arbitrarului momentul până la care debitorul se poate prevala de prezumția absolută de impreviziune, reprezentată de creșterea fluctuației valutare cu 52,6%. S-ar putea ca în toată această perioadă debitorul să își execute obligația de bunăvoie, astfel că se pune problema unui acord tacit al debitorului de acceptare și, totodată, de
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
textele criticate retroactivează, întrucât cazurile de impreviziune devin aplicabile inclusiv în cazul contractelor de credit încheiate sub imperiul Codului civil din 1864, în condițiile în care instituția impreviziunii nu era reglementată expres și, în orice caz, nu presupunea existența unei prezumții absolute de impreviziune în cazuri determinate, ci, dimpotrivă, analiza de către instanță a elementelor de fapt relevante. Mai mult, cazurile de impreviziune reglementate prin Legea nr. 52/2020 nu sunt în concordanță cu regimul juridic al impreviziunii, astfel cum era interpretată
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
că, în cazul în care debitorul executat silit formulează o notificare de dare în plată fără a invoca, în concret, vreunul dintre cele două cazuri de impreviziune pe care legea le prezumă absolut, dispoziția în discuție conduce, totuși, la nașterea prezumției de impreviziune în favoarea consumatorului, prezumție pe care creditorul este ținut să o răstoarne în cadrul procesului civil pe care îl inițiază. Mai mult, această dispoziție este și redundantă prin raportare la art. 4 alin. (1^3) din Legea nr. 77/2016
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
executat silit formulează o notificare de dare în plată fără a invoca, în concret, vreunul dintre cele două cazuri de impreviziune pe care legea le prezumă absolut, dispoziția în discuție conduce, totuși, la nașterea prezumției de impreviziune în favoarea consumatorului, prezumție pe care creditorul este ținut să o răstoarne în cadrul procesului civil pe care îl inițiază. Mai mult, această dispoziție este și redundantă prin raportare la art. 4 alin. (1^3) din Legea nr. 77/2016. Astfel, art. 4 alin. (3) din
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
77/2016. Astfel, art. 4 alin. (3) din lege încalcă prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 21 alin. (3), coroborat cu art. 24, și ale art. 147 alin. (4) din Constituție, subliniindu-se că nu este clară forța juridică a prezumțiilor reglementate, că nu este clară rațiunea lor, că simpla notificare formulată de debitor nu poate atrage o prezumție de impreviziune, că niciodată creditorul nu poate face dovada contrară în sensul inexistenței impreviziunii și că notificarea privind starea de impreviziune a
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
3), coroborat cu art. 24, și ale art. 147 alin. (4) din Constituție, subliniindu-se că nu este clară forța juridică a prezumțiilor reglementate, că nu este clară rațiunea lor, că simpla notificare formulată de debitor nu poate atrage o prezumție de impreviziune, că niciodată creditorul nu poate face dovada contrară în sensul inexistenței impreviziunii și că notificarea privind starea de impreviziune a fost reglementată în favoarea consumatorului, deși impreviziunea în sine nu reprezintă o măsură de protecție a acestuia. ... 52
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
de art. 430-432 din Codul de procedură civilă. În acest context, este evidentă contradicția intervenită între autoritatea de lucru judecat a hotărârilor definitive (prin care a fost analizată impreviziunea din perspectiva fluctuației valutare) și consacrarea fluctuației valutare la nivel de prezumție absolută de impreviziune. Se susține că este încălcată autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri prin care s-a soluționat fondul unei contestații formulate împotriva unei notificări de dare în plată, în care se invocă, în justificarea intervenirii impreviziunii, fluctuațiile
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]