1,265 matches
-
Art. 59^2. - În cazul încălcării dreptului titularului unui brevet de procedeu, prevăzut la art. 34 alin. 2 lit. b), sarcina probei în stabilirea faptului că procedeul utilizat pentru obținerea unui produs identic este diferit de procedeul brevetat incumba persoanei prezumate a fi încălcat acest drept. În aplicarea prevederilor alin. 1 orice produs identic care a fost realizat fără consimțământul titularului de brevet va fi considerat până la proba contrarie a fi fost obținut prin procedeul brevetat în cel puțin una dintre
LEGE nr. 203 din 19 aprilie 2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142145_a_143474]
-
putut, în ciuda unor eforturi rezonabile, să stabilească ce procedeu a fost de fapt utilizat. ... La prezentarea probelor contrarii de către titularul de brevet se va ține seama de interesele legitime legate de secretele de fabricație și de secretele comerciale ale persoanei prezumate că a încălcat drepturile titularului." 63. Articolul 60 va avea următorul cuprins: "Art. 60. - Divulgarea, de către personalul OSIM, precum și de către persoanele care efectuează lucrări în legătură cu invențiile, a datelor cuprinse în cererile de brevet, până la publicarea lor, constituie infracțiune și se
LEGE nr. 203 din 19 aprilie 2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142145_a_143474]
-
sau protecția vieții private a părților la proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instanță atunci când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiției. 2. Orice persoană acuzată de o infracțiune este prezumata nevinovată până ce vinovăția să vă fi legal stabilită. [...]" Potrivit art. 264 alin. 1 din Codul de procedură penală, "rechizitoriul constituie actul de sesizare a instanței de judecată". Astfel, în materie penală sesizarea instanței se realizează, de regulă, prin rechizitoriul procurorului
DECIZIE nr. 83 din 14 martie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 317, 334 şi 374 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141170_a_142499]
-
care excepția de neconstituționalitate a art. 54 alin. 2 din Codul familiei urmează să o considere ca fiind întemeiata. Într-adevăr, consacrarea prin dispozițiile art. 54 alin. 2 din Codul familiei a dreptului la promovarea unei acțiuni în tăgăduirea paternității prezumate doar în favoarea tatălui prezumtiv, cu excluderea mamei și a copilului născut în timpul căsătoriei, în egală măsură titulari ai unui interes legitim în promovarea unei asemenea acțiuni, constituie o încălcare a principiului egalității în drepturi prevăzut la art. 16 alin. (1
DECIZIE nr. 349 din 19 decembrie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 53 şi ale art. 54 alin. 2 din Codul familiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141167_a_142496]
-
realității asupra ficțiunii. Or, potrivit unui principiu juridic de maximă generalitate, identitatea de rațiune impune identitate de soluții. Totodată prevederile art. 54 alin. 2 din Codul familiei, în măsura în care refuză recunoașterea și pentru mama a dreptului la acțiune în tăgăduirea paternității prezumate, contravin și dispozițiilor art. 44 alin. (1) din Constituție care consacră egalitatea dintre soți că unul dintre principiile pe care se întemeiază instituția familiei. Cu referire la dispozițiile art. 26 din Constituție Curtea constată că, prin consacrarea monopolului tatălui prezumtiv
DECIZIE nr. 349 din 19 decembrie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 53 şi ale art. 54 alin. 2 din Codul familiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141167_a_142496]
-
1) din Constituție care consacră egalitatea dintre soți că unul dintre principiile pe care se întemeiază instituția familiei. Cu referire la dispozițiile art. 26 din Constituție Curtea constată că, prin consacrarea monopolului tatălui prezumtiv în promovarea acțiunii în tăgăduirea paternității prezumate, art. 54 alin. 2 din Codul familiei nu dă expresie exigentelor alin. (1) al textului constituțional, de a ocroti viața intimă, familială și privată, ci, dimpotrivă, relevă o imixtiune în această, în măsura în care restrânge drastic posibilitatea de a conferi semnificație juridică
DECIZIE nr. 349 din 19 decembrie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 53 şi ale art. 54 alin. 2 din Codul familiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141167_a_142496]
-
singure persoane, cu ignorarea intereselor legitime și ale altor persoane. Curtea reține, de asemenea, că textul criticat contravine și alin. (2) al art. 26 din Constituție, în condițiile în care nu recunoaște și copilului dreptul la acțiune în contestarea paternității prezumate, împrejurare de natură să îi impună acestuia un anumit statut juridic stabilit prin voința altuia, pe care este ținut să îl accepte în mod pasiv, fără a putea acționa în sensul modificării sale, ceea ce nu poate avea decât semnificația unei
DECIZIE nr. 349 din 19 decembrie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 53 şi ale art. 54 alin. 2 din Codul familiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141167_a_142496]
-
sale, ceea ce nu poate avea decât semnificația unei negari a dreptului recunoscut oricărei persoane fizice prin articolul constituțional mai sus menționat, de a dispune de ea însăși. Curtea consideră că recunoașterea, în favoarea copilului, a dreptului la acțiune în contestarea paternității prezumate, ca expresie a dreptului constituțional al oricărei persoane de a dispune de ea însăși, nu este de natură să încalce drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri și, ca atare, nu reține nici o justificare pentru încălcarea dispoziției constituționale
DECIZIE nr. 349 din 19 decembrie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 53 şi ale art. 54 alin. 2 din Codul familiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141167_a_142496]
-
1992 , republicata, instanța de judecată avea obligația să examineze dacă soluționarea cauzei depinde de dispozițiile legale criticate. Nu se poate susține sub nici un motiv că autoarea excepției avea drept la acțiune în tăgada paternității, iar formularea unei "contestații a paternității prezumate", ca cea din discuție, nu este reglementată de Codul familiei. În această ordine de idei, considerăm că în mod nejustificat Curtea Constituțională a abdicat de la jurisprudența să constantă, potrivit căreia Curtea nu se poate pronunța asupra constituționalității unei omisiuni legislative
DECIZIE nr. 349 din 19 decembrie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 53 şi ale art. 54 alin. 2 din Codul familiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141167_a_142496]
-
legile interne, au prioritate reglementările internaționale."; ... - Art. 11 pct. 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, adoptată de Adunarea generală a O.N.U. prin Rezoluția 217 A(III) din 10 decembrie 1948: "Orice persoană acuzată de un delict este prezumata nevinovată până când vinovăția să vă fi dovedită în mod legal în cursul unui proces public în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanțiile necesare apărării sale."; - Art. 6 pct. 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale
DECIZIE nr. 40 din 7 februarie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205, 206 şi 207 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141175_a_142504]
-
2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ratificată de România prin Legea nr. 30/1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 31 mai 1994: "Orice persoană acuzată de o infracțiune este prezumata nevinovată până ce vinovăția să vă fi legal stabilită." Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorii acesteia nu aduc critici concrete dispozițiilor art. 205 și 206 din Codul penal, referitoare la incriminarea infracțiunilor de insultă și de calomnie. Ei susțin
DECIZIE nr. 40 din 7 februarie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205, 206 şi 207 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141175_a_142504]
-
reuniți la București, au stabilit de comun acord - în interesul punerii în practică a convenției sus-menționate - modalitățile de informare reciprocă, procedura de urmat, datele, actele, precum și dovezile necesare, după cum urmează: 1. În aplicarea art. 1, cetățenia poate fi dovedită sau prezumata pe baza celor de mai jos: a) documente care atestă cetățenia; ... b) documente de călătorie; ... c) buletin de identitate sau înlocuitor al acestuia; ... d) carnet sau legitimație de serviciu pentru militari; ... e) certificat de nastere; ... f) carnet de marinar; ... g
PROTOCOL din 22 aprilie 1994 privind preluarea persoanelor, în conformitate cu prevederile art. 6 din Convenţia dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare , semnată la Bucureşti la 1 septembrie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141193_a_142522]
-
înregistrării dobânditorului în registrul emitentului. --------------- Art. 48 a fost modificat de LEGEA nr. 525 din 17 iulie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 576 din 5 august 2002. Articolul 49 Orice persoană înregistrată că titulara a unei valori mobiliare este prezumata a fi titulara tuturor drepturilor aferente acelei valori mobiliare. Articolul 50 Constituirea, modificarea sau stingerea uzufructului, garanțiilor mobiliare și a oricăror alte sarcini ori măsuri de indisponibilizare având ca obiect valori mobiliare și alte instrumente financiare se înscrie în registrul
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 28 din 13 martie 2002 - (*actualizată*) privind valorile mobiliare, serviciile de investiţii financiare şi pieţele reglementate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141140_a_142469]
-
8): "Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de condamnare, persoana este considerată nevinovată." Autorul excepției a mai invocat și încălcarea art. 11 paragraful 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, potrivit căruia "Orice persoană acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumata nevinovată până când vinovăția să vă fi dovedită, în mod legal, în cursul unui proces public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanțiile necesare apărării sale", precum și a art. 6 pct. 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a
DECIZIE nr. 95 din 21 martie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205, 206 şi 207 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141792_a_143121]
-
unui proces public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanțiile necesare apărării sale", precum și a art. 6 pct. 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că "Orice persoană acuzată de o infracțiune este prezumata nevinovată până ce vinovăția să vă fi legal stabilită". 1. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 205 și 206 din Codul penal, Curtea constată că nu pot fi reținute criticile formulate, având în vedere următoarele considerente: Prin dispozițiile art. 205
DECIZIE nr. 95 din 21 martie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205, 206 şi 207 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141792_a_143121]
-
de fabrică sau de comerț, este înregistrată în cazul în care o astfel de utilizare ar genera un risc de confuzie. În cazul de folosință a unui semn identic pentru produse sau servicii identice, existentă riscului de confuzie va fi prezumata. Drepturile descrise mai sus nu vor aduce prejudiciu nici unui drept anterior existent și nu vor afecta posibilitatea pe care o au Membrii de a subordonă existența drepturilor față de folosință. 2. Articolul 6bis al Convenției de la Paris (1967) se va aplica
ACORD din 1 ianuarie 1994 privind aspectele drepturilor de proprietate intelectuală legate de comerţ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141732_a_143061]
-
de la Partea Contractanta solicitată, pentru alte anchete, urmăriri sau proceduri decît cele menționate în cerere, cu excepția cazului în care are consimțămîntul prealabil al Părții Contractante solicitate. ... (4) Asistență judiciară prevăzută în prezentul articol poate fi refuzată atunci cînd valoarea totală prezumata a taxelor vamale neachitate în întregime sau eludate nu depășește 25.000 ECU, sau atunci cînd valoarea prezumata a mărfurilor exportate sau importate fără autorizație nu depășește 100.000 ECU, cu excepția situației în care, date fiind circumstanțele sau identitatea celui
CONVENŢIE din 19 iunie 1990 de aplicare a acordului de la Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea graduala a controalelor la frontierele comune, Schengen, 19 iunie 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141733_a_143062]
-
care are consimțămîntul prealabil al Părții Contractante solicitate. ... (4) Asistență judiciară prevăzută în prezentul articol poate fi refuzată atunci cînd valoarea totală prezumata a taxelor vamale neachitate în întregime sau eludate nu depășește 25.000 ECU, sau atunci cînd valoarea prezumata a mărfurilor exportate sau importate fără autorizație nu depășește 100.000 ECU, cu excepția situației în care, date fiind circumstanțele sau identitatea celui acuzat, Partea Contractanta solicitanta consideră cazul ca fiind foarte grav. ... (5) Dispozițiile prezentului articol se aplică, de asemenea
CONVENŢIE din 19 iunie 1990 de aplicare a acordului de la Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea graduala a controalelor la frontierele comune, Schengen, 19 iunie 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141733_a_143062]
-
de Ligia Botezatu. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile art. 44 și 45 din Legea nr. 64/1995 , republicata, prin care se conferă administratorului sau lichidatorului judiciar posibilitatea de formulare a acțiunii în anulare a actelor prezumat frauduloase, încheiate de debitor cu diferite persoane anterior deschiderii procedurii prevăzute de Legea nr. 64/1995 , contravin dispozițiilor art. 15 alin. (2) și ale art. 134 alin. (2) lit. a) teza întâi din Constituție. Se argumentează că textele de lege
DECIZIE nr. 106 din 2 aprilie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 44 şi 45 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142496_a_143825]
-
prevăzute în cele 2 alineate ce preced impozitul minimal, partea Statului nu poate fi superior sumei de 75.000 lei și nici inferior sumei de 18.000 lei. 4. Pentru societățile pe acțiuni impozitul minimal se stabilește asupra unui venit prezumat, care rezultă din aplicarea unui coeficient de 2% pentru societățile industriale și 3% pentru cele comerciale, la capitalul constatat prin bilanț, împreună cu rezervele de orice fel. Pentru societățile filiale sau afiliate, al căror capital reprezintă mai puțin de 1/4
LEGE nr. 88 din 19 aprilie 1933 pentru unificarea contributiunilor directe şi pentru înfiinţarea impozitului pe venitul global*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
de 2% pentru societățile industriale și 3% pentru cele comerciale, la capitalul constatat prin bilanț, împreună cu rezervele de orice fel. Pentru societățile filiale sau afiliate, al căror capital reprezintă mai puțin de 1/4 din cifră lor de afaceri, venitul prezumat se stabilește, aplicând la cifra de afaceri coeficienții de mai sus, reduși la jumatate, daca venitul astfel obținut e superior celui calculat conform alineatului precedent. La societățile pe acțiuni cu un capital de pește 600.000.000 lei și cu
LEGE nr. 88 din 19 aprilie 1933 pentru unificarea contributiunilor directe şi pentru înfiinţarea impozitului pe venitul global*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
De această reducere beneficiază și institutele financiare de credit din al căror plasament cel putin 40% este supus asanării datoriilor agricole. Sînt scutite de acest impozit, societățile anonime create în stațiunile balneare sau climaterice, exploatate în folosul sănătății publice. Venitul prezumat stabili pentru particulari și societăți pe acțiuni, așa cum se arătă mai sus, constitue venitul impozabil la impozitul cu cota dela art. 30, din care nu se mai admite niciun scazamant și servește și la așezarea impozitului complimentar, conform art. 42
LEGE nr. 88 din 19 aprilie 1933 pentru unificarea contributiunilor directe şi pentru înfiinţarea impozitului pe venitul global*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
cota dela art. 30, din care nu se mai admite niciun scazamant și servește și la așezarea impozitului complimentar, conform art. 42 și a impozitului pe venitul global. La societățile pe acțiuni, pentru stabilirea venitului supus impozitului complimentar la venitul prezumat se mai adaugă și sumele prevăzute la art. 33. 5. Societățile cooperative care funcționează pe baza legii pentru organizarea cooperației din 1929, neavând caracterul societăților anonime pe acțiuni, vor fi impuse că și întreprinderile particulare și vor beneficia la calcularea
LEGE nr. 88 din 19 aprilie 1933 pentru unificarea contributiunilor directe şi pentru înfiinţarea impozitului pe venitul global*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
98 se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu următorul cuprins: "(4^1) În situația în care nașterea se produce înainte de termen, stagiul de cotizare necesar deschiderii dreptului se diminuează cu perioada cuprinsă între data nașterii copilului și data prezumată a nașterii, certificată de medicul de specialitate." 4. La articolul 99, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins: "(2^1) Dacă nașterea s-a produs înainte de termen, baza de calcul a indemnizației de
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 23 din 10 aprilie 2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi pentru modificarea art. II şi III din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 9/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149096_a_150425]
-
documente, a căror valabilitate nu a expirat: - document de identitate național; - dovezi de cetățenie sau un certificat de stare civilă; - pașaport sau orice alt document de călătorie; - document de înregistrare consulară; - livret sau alte acte militare. 2. Cetățenia se considera prezumata, potrivit prezentului acord, pe baza unuia dintre următoarele documente: - unul dintre documentele menționate la paragraful anterior, chiar dacă este expirat; - un document emis de autoritățile publice ale părții contractante solicitate și care poate face dovada identității celui în cauză (permis de
ACORD din 29 aprilie 1996 între România şi Spania privind readmisia persoanelor aflate în situaţie ilegala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147577_a_148906]