762 matches
-
În fine, Moses Schwarzfeld aducea ca argument și faptul că evreul a fost obligat de condițiile istorice specifice În care a trăit să-și „ascută inteligența”, aceasta fiind „singura armă de apărare” a evreului față de „popoarele ce-l disprețuiau și prigoneau”. În caz contrar, ar fi fost „amenințat a peri În noianul de dușmani și hărțuieli” <endnote id="(3, p. 44)"/>. Cu zece ani Înainte, În 1882, Încercând să determine trăsăturile „etnico- psichologice” ale evreului, așa cum reies ele din „literatura populară
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fost atribuit statutul de vrăjitor. „Evreul mustește de vrăjitorie și idolatrie precum au păr nouă vaci”, spune un proverb german <endnote id="(3, p. 62)"/>. În Europa Occidentală, de-a lungul Evului Mediu, perfidi Iudaei au fost expulzați de suverani, prigoniți de oamenii de rând și arși pe rug de inchizitori, fiind mereu acuzați de omor ritual, de practicarea liturghiilor negre, de profanarea crucii și a ostiei, de otrăvirea fântânilor și de provocarea ciumei, de participarea la sabat („Sinagoga lui Satan
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
errant, publicat de Eugène Sue În 1844, a fost tradus În chiar anul apariției sale atât În maghiară, de Sándor Petöfi, cât și În română, de Timotei Cipariu (care l-a intitulat Ovreiul neadormit). Pentru cărturarii ardeleni, condiția „evreului rătăcitor”, prigonit și lipsit de țară, a fost resimțită ca fiind asemănătoare celei a românului din Transilvania habsburgică. De curând, istoricul Sorin Mitu a pus În evidență compasiunea și empatia cu care românii transilvăneni au perceput soarta evreilor, mai ales În a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu evreii. În 1523, Martin Luther Însuși cerea „iubiților mei papiști” să-l „trateze de evreu” atunci când vor osteni să-l „trateze de eretic” <endnote id="(455, I, p. 202)"/>. Când, În secolul al XVI- lea, calviniștii francezi au fost prigoniți și oprimați de catolici, ei au fost - la rândul lor - asimilați cu evreii <endnote id="(121, p. 87)"/>. Léon Poliakov a susținut chiar că propaganda și manifestările antievreiești au slăbit mult În epocă, pentru a lăsa loc celor Împotriva protestanților
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(13, p. 90)"/> ; sau : „Câinii de jidovi Îl chinuiau [pe Isus]” <endnote id="(16)"/> ; sau : „Jidovii s-au adunat/ Tot cu furci și cu topoare,/ Pe Dumnezeu să-l omoare” <endnote id="(15, p. 72)"/> ; sau : „L-au prigonit 12 jidovi tâlhari,/ Buni cărturari,/ Pe cruce l-au răstignit...” etc. <endnote id="(639, p. 41)"/>. În colinde, tortúrile la care „câinii de jidovi” Îl supun pe Isus sunt, În linii mari, similare celor descrise de evanghelii : „Îl chinuiau cânii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
culeasă de Simeon Florea Marian la sfârșitul secolului al XIX-lea : „Zice că Într-o zi, pe când se afla Domnul nostru Iisus Hristos Într-un templu și predica cuvântul lui Dumnezeu, jidovii, cari nu-l puteau suferi și cari Îl prigoneau de un timp mai Îndelungat, voiră să pună mâna pe dânsul și să-l omoare”. Ghicindu-le intenția, Isus ieși din templu și se Îndepărtă. Însă jidovii l-au Înconjurat și au Început să arunce cu pietre În el. „Domnul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
War (Isus Cristos a fost evreu prin naștere, 1523) -, Martin Luther spera În convertirea În masă a evreilor și credea că persecuțiile Împotriva lor Îi Îndepărtează de creștinism. Calvin era considerat „iudaizant”, iar reformații calvini - fiind și ei persecutați și prigoniți de catolici - Îi priveau pe evrei cu empatie. În aceste condiții, sumar sugerate, nu este de mirare faptul că, În 1710, preotul calvin Jacques Bosnage a publicat, În toleranta Olandă, prima carte de Istoria evreilor care nu era scrisă de pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
originea acestui text este fie legenda veterotestamentară a lui Uza, cel omorât de Iehova pentru că a Îndrăznit să atingă cu mâna chivotul legii (II Samuel 6, 1-8), fie povestea neotestamentară a lui Saul, cel orbit de Isus pentru că i-a prigonit pe creștini (Faptele apostolilor 9, 1-18) <endnote id="(478)"/>. Iată episodul care mă interesează acum din evanghelia apocrifă. Când „a sosit ziua ieșirii ei [= a Maicii Domnului] din această lume și a suirii la ceruri”, toți apostolii (inclusiv cei care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
A zis: Nenorocirea este pentru evrei, dezonoarea pentru România! În numele Națiunei resping aceasta, pentru că Națiunea, precum v-am demonstrat, totdeauna a fost impasibilă În această chestiune, și dacă s-a pronunțat a fost ca să respingă solidaritatea ei cu cei ce prigonesc”. Carp considera că „națiunea noastră a fost tolerantă și ospitalieră În toate epocile; și chiar În acele timpuri În care [.....] cuvântul străin era sinonim cu inamic”. Replica lui Brătianu a fost destul de acidă când a declarat că lordul Stanley poate
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
omenirei! ei bine, vom țepui țara voastră și vom opri orice contact Între d-voastră și restul lumei” și atunci „vom vedea că răul pe care Îl facem noi evreilor, ni se va Înapoia cu camată. Noi am voit să prigonim pe cei o sută de mii de evrei din țară de la noi, ei vor prigoni pe sute de mii de români de la dânșii; noi am zis că un om oarecare din țara noastră nu are aceleași drepturi ca un alt
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
și restul lumei” și atunci „vom vedea că răul pe care Îl facem noi evreilor, ni se va Înapoia cu camată. Noi am voit să prigonim pe cei o sută de mii de evrei din țară de la noi, ei vor prigoni pe sute de mii de români de la dânșii; noi am zis că un om oarecare din țara noastră nu are aceleași drepturi ca un alt om, și ei vor zice: aceleași percepte le aplicăm și noi asupra românilor voștri, și
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
jumătate de ceas așteptam, mai bine să plec, am avut destul timp să mă lămuresc și cu târâtura asta de Restoiu, pe cine naiba aștept eu aicea? De bună seamă că pe mămica mea Felicia, cea hăcuită și măcelărită și prigonită de surorile ei, cea odihnită Într-un loc de verdeață și răcoare, pe tăticul meu contabil care a căzut răpus de norme duble și triple, eh, sunt un sărman orfan. Nu-mi dă mie Restoiu să mănânc. Și s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
iubești pe aproapele tău și să urăști pe vrăjmașul tău”. Iar Eu zic vouă: Iubiți pe vrăjmașii voștri, binecuvântați pe cei ce vă blestemă, faceți bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă vatămă și vă prigonesc (Matei 5, 38-44). CITAT RETRAS!!! Iertarea Înseamnă să ne reconstruim persoana În concordanță cu un alt orizont de valori, punând Între paranteze egoismele și infatuările de tot felul, pentru a-l Înțelege și ferici pe celălalt. Iertarea este iubirea În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
josimilor” sau văilor vieții, prin mulțumirea cu lucrurile mici, puține, „nenorocite”. O spune Însuși Mântuitorul: „Fericiți cei săraci cu duhul”, „cei ce plâng”, „cei blânzi”, „cei ce flămânzesc și Însetează”, „cei milostivi”, „cei curați cu inima”, „făcătorii de pace”, „cei prigoniți pentru dreptate” și cei cărora li se vor zice „tot cuvântul rău” Împotriva lor (Matei, 5, 3-11). Cu alte cuvinte, cei ce Îndeobște sunt considerați că „pierd” În această lume, cei ce-și asumă o condiție precară actuală pentru o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
menționat este episodul de pe drumul Damascului, când lui Saul, prigonitorul creștinilor de atunci - Sfântul Pavel, apostolul neamurilor de mai târziu -, i se arată Mântuitorul și nu-l interoghează în felul în care ne-am fi așteptat cu toții: „Saule, Saule, de ce prigonești creștinii?”, ci „Saule, Saule, de ce Mă prigonești?”, în înțelesul că dacă cineva prigonește creștinii, suferă mai ales și mai întâi Hristos. Dar ce este de fapt un martir? Ce schimbă suferința dintr-o forță distructivă într-una creativă, care transformă
Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
lui Saul, prigonitorul creștinilor de atunci - Sfântul Pavel, apostolul neamurilor de mai târziu -, i se arată Mântuitorul și nu-l interoghează în felul în care ne-am fi așteptat cu toții: „Saule, Saule, de ce prigonești creștinii?”, ci „Saule, Saule, de ce Mă prigonești?”, în înțelesul că dacă cineva prigonește creștinii, suferă mai ales și mai întâi Hristos. Dar ce este de fapt un martir? Ce schimbă suferința dintr-o forță distructivă într-una creativă, care transformă o moarte violentă într-un act de
Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
Sfântul Pavel, apostolul neamurilor de mai târziu -, i se arată Mântuitorul și nu-l interoghează în felul în care ne-am fi așteptat cu toții: „Saule, Saule, de ce prigonești creștinii?”, ci „Saule, Saule, de ce Mă prigonești?”, în înțelesul că dacă cineva prigonește creștinii, suferă mai ales și mai întâi Hristos. Dar ce este de fapt un martir? Ce schimbă suferința dintr-o forță distructivă într-una creativă, care transformă o moarte violentă într-un act de martiriu, o greșeală a justiției într-
Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
unde în locul legii domnește volnicia și bunul plac, după „sosirea în țară a baronului Bourgignon a început persecutarea Partidului Național al Românilor, inclusiv a ziarului, întrecând toate prestațiunile de până acum ale Guvernului local.” Pentru că Patria se făcea apărătoarea celor prigoniți pentru purtarea la vedere a tricolorului românesc, Bourgignon și-a îndreptat toată urgia împotriva ziarului, l-a cenzurat și supravegheat, iar pe Valeriu Braniște l-a exilat, deși nu l-a găsit nicăieri. Dar cu cât înverșunarea baronului era mai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de sub dominația română. Un număr mare de membri a fost contabilizat la Balcic, iar la Caliacra, deși aveau un număr „însemnat”, activitatea desfășurată a fost „foarte redusă”. În nordul Dobrogei, la Brăila, comuniștii n-au avut succes, fiind surclasați și prigoniți de elementele social-democrate, astfel că s-au văzut nevoiți să se înscrie în Partidul Țărănesc. Propaganda a fost principala formă de manifestare în municipiul Constanța, iar locul de întâlnire al membrilor se afla pe str. Costache Negri, în localul pălărierului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a prezentat factorilor decidenți români analiza discursului ministrului de Externe ungar, contele Istvan Csaky, care a criticat vehement Tratatul de la Trianon și lipsa de drepturi ale congenerilor săi din statele succesorale ale imperiului austro-ungar. Acesta a arătat că Cehoslovacia „își prigonea cetățenii de altă limbă”, fapt care a impus intervenția marilor puteri, iar următoarea țară care refuză drepturi maghiarilor este România. Discursul contelui Csaky a fost preluat și comentat pozitiv de presa italiană, care s-a situat în totalitate de partea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Serviciului Jandarmeriei a fost vorba în Ordinul Circular nr. 34.661/14 octombrie 1940. Coabitarea dintre I.G.J. și mișcarea legionară a fost numai una de formă, întrucât legionarii au dorit, încă de la început, să se răzbune pe cei care-i prigoniseră în ultimii 10 ani. În data de 2 noiembrie 1940, plutonier adjutant Nițu Ștefan, șeful secției Băneasa, plutonierii șefi de post Neacșu Crăciun (Șerban Vodă), Moisescu Vasile (Progresul), Oancea Gheorghe (Pantelimon), Tașcă Vasile (Colentina), Sârbu Constantin (Ghencea) și agentul Petre
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
spectaculoase, cum a fost invitarea lui Kossuth XE "Kossuth" În fața Congresului Statelor Unite ale Americii, În anul 1852. Popularul roman de aventuri Mathias Sandorf, publicat În 1885 de Jules Verne, imortaliza tocmai această figură, tipic romantică, a eroului maghiar persecutat, Însingurat și mândru, prigonit de reacțiunea habsburgică. De fapt, imaginea respectivă nu reprezenta decât o variantă a figurii „bunului sălbatic” din Est (polonez, maghiar sau român), admirat În cultura liberală occidentală datorită autenticității și spontaneității revoluționare de excepție care i se atribuia. Intelectualii maghiari
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
2), Ivan (3), Petroni (3), Popa (3), când entuziaști, aceștia organizau serbări la școală, seri de cântece și poezie, dar și acțiuni de strângerea spicelor pe ogoare. (Pârile și anonimele au dus la împrăștierea lor care încotro, părinții fiind aspru prigoniți de comuniști). Valul al doilea a însemnat prezența în prim-plan al tinerilor din familiile C. Balan (4), V. Chirilă, Gh. Chitic, Zaharică Dorin, Gh. Machidon (2), Vasile Marin (3), Oțel, Popa. Câțiva dintre aceștia au fost premianți în școli
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
geografie (ambii pensionari) și o fiică, ultima fiind cadru didactic universitar în Canada, la Universitatea de Științe Economice și Management din Ottawa. Dumnezeu să ne ajute să fim sănătoși, să ne revedem și la alte momente festive. 6. Ionel BASOC(†) Prigonit ca fiu de chiabur, Ionel a reușit să se impună ca valoare, a terminat Facultatea de filologie, română-istorie și a fost un profesor eminent. A fost numai director 22 ani la Școala Țepu, jud. Galați, și alți ani profesor.A
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
douăsprezece stele îi arată pe cei doisprezece apostoli pe care se ține Biserica. Și avea în pântece prunc și țipa de durere și se chinuia să nască, deoarece Biserica nu prididește să izvodească Logosul din inima ei, cu toate că lumea o prigonește. Și a născut femeia, zice, un copil de parte bărbătească, menit să păstorească toate neamurile, adică, L‑a născut pe Cristos, de parte bărbătească și desăvârșit, copil al lui Dumnezeu, Dumnezeu și om, pe care îl anunțaseră profeții și pe
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]