686 matches
-
Genarie, Ghenarie sau Cărindari ("Carindari / Cu ghețile mari), apoi Faur sau Făurari ("Faur ferecă și desferecă", " Două săptămâni ferecă, / Iar două desferecă"); urmau lunile de primăvară Germănari, Mart, Marte, Mărțișor ("Marte / Strâmbă parte / La o parte), Florari sau Prier ("Prier priește, / Dară și jupuiește), și Florar, Florari, Frunzari, Pratar sau Mai ("Mai / E rai"). Apăreau, apoi, lunile verii Cireșar, Cireșeri, Cireșel; Cuptor, Cuptori, Coptori (iulie), Augustru, August, Aust, Măsălari, Secerar, Gustar sau Gustea; toamna începea cu luna vinului, Vinițel, Viniceri, Răpciune
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
țâșni) și prin cel al auzului, care deschid spre infinit marginile ființei. Metafora curcubeului tăiat în două ce izvorăște din lăuntrul făpturii iluminate de iubire propune o viziune neobișnuită asupra lumii care pare a nu avea forme, culori, sunete pro prii. Dragostea spiritualizează ființa, îngăduindui accesul întrun spațiu sacru, în care se nasc formele diverse ale lumii (percepute sinestezic), în care izvorăște cântecul înalt al ciocârliei: Și privirean sus țâșni, / curcubeu tăiat în două, / și auzul o ntâlni / tocmai lângă ciocârlii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
idei și repre zentări despre creație, despre forța cuvântului artistic și sentimente, precum melancolia. 9. Structurată, ca întreaga poezie, pe o personificare esențială a limbajului, secvența finală exprimă ideea că, odată încheiat actul creației, opera își începe propriul destin, pro pria existență în lume. Alegând, pentru ași numi creația, sintagma verbe nebune, poetul accentuează caracterul dinamic și nonutilitar al limbii poezești. Aceasta își creează pro pria realitate, stâlp înflăcărat (metaforă a ascensiunii, prin catharsis, spre ilimitate lumi ficționale), de care cititorul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
secvența finală exprimă ideea că, odată încheiat actul creației, opera își începe propriul destin, pro pria existență în lume. Alegând, pentru ași numi creația, sintagma verbe nebune, poetul accentuează caracterul dinamic și nonutilitar al limbii poezești. Aceasta își creează pro pria realitate, stâlp înflăcărat (metaforă a ascensiunii, prin catharsis, spre ilimitate lumi ficționale), de care cititorul este legat pentru totdeauna. Chiar dacă lectorul nu este numit direct, el apare ca referent logic al persoanei a doua, căreia i se adresează eul liric
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
nu se știe unde-l țin. Se crede că vita nou fătată va fi harnică sau leneșă după cum este omul care a venit cel dintîi la casă. Să bagi de samă vitele cu ce fel de [culoare de] păr îți priesc, și numai de părul cela să cumperi, că altfel nu-ți merge bine. în sara ajunului Sf. Andrei se descîntă sare, se îngroapă sub pragul staulelor de vite, apoi a doua zi se scoate și se dă vitelor să lingă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
50 de secunde. Da alteva? Sofocle, Shakespeare, Racine, Ibsen, Cehov, Camil Petrescu, Sebastian, Ionesco... Originalul om de teatru m-a oprit din înșiruirea-mi isterică. Audii de ei. Ătia au piete cu furnale?... Am leșinat. Se pare că nu-mi priesc, întotdeauna, discuțiile despre repertorii... O istorie cu perdea 1981, toamna. Mă pregătesc să mă transfer, oficial, de la Teatrul din Petroșani, la cel German din Timișoara (după o adăstare de doar nouă luni). Mă despart greu de puținele cunoștințe agreabile, două
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
lecții de morală. Prezența lor nu era necesară. Dragonii i-au luat cu mașina și pe băieți. Pe drum, Alin a adormit, refăcîndu-și forțele pentru o nouă misiune. Acasă, l-au lăsat să joace cît voia. Spuneau că i-ar prii după o astfel de tragedie. Pînă și sirena le-a dat dreptate, cică să treacă peste "trauma suferită", ceva de genul. Voia să-l "consilieze", dar el a pus-o să-i ia un joc. Alin nu prea înțelegea de ce
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
copil sunt puse diverse obiecte. Atît moașa cît și mama se roagă pentru copil și pentru buna lui ursită. În dimineața următoare, azimile se Împart de către moașă la copii. După botez copilul este purtat pe la cotețul porcilor ca să-i priiască orice mîncare, apoi este pus pe pragul casei, trecînd peste el mama sa, Înăuntru și În afară, pentru ca să nu se deoache. Ospățul de botez este pregătit din timp. Dealtfel ca botezul să fie deplin și vremea de petrecere fără grabă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
alături de usturoi, broccoli, varză, castraveți, fasole, salată, ceapă, praz și roșii. Țelina de rădăcină Se cultivă bine alături de varză, fasole, salată și praz. Usturoiul Se cultivă bine alături de sfecla roșie, morcovi, țelină, varză, spanac, salată, cartofi și roșii. Nu îi priește dacă este cultivat lângă fasole și mazăre. Varza Se cultivă bine alături de sfeclă, sfeclă roșie, țelină, castraveți, spanac, salată, porumb, mentă, ceapă, cartofi, rozmarin, salvie și cimbrișor. Nu e recomandat să fie cultivată lângă mărar, fasole agățătoare și roșii. Varza
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
masculine: priapismul. El constă în instalarea unei erecții du rabile, de o tensiune maximă, pe perioada mai multor ore sau zile. Această erecție este dureroasă, iar un eventual act sexual nu face decât s-o facă și mai dureroasă. Cauzele pria pismului sunt diverse: boli ale măduvei spinării, boli vas cu lare ale zonei genitale, boli infecțioase - precum sifilisul -, dar și o mastur bare intensivă, de mai multe ori pe zi, poate duce la un priapism tran zitoriu prin suprastimulare locală
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
decât prin acțiunea în propriul interes; nu sunt învestiți cu încredere, ceea ce îi face să fie mai puțin credibili în cazul destăinuirii abuzului. Ce-i de făcut în preajma unui abuz sexual? Dacă regăsești mai multe dintre aceste caracteristici în pro pria personalitate, înseamnă că trebuie să iei unele mă suri, căci nu se știe când se ivește posibilitatea nefastă a unui abuz sexual. De aceea: trebuie să știi că trupul tău este numai al tău. Învață să-l stăpânești și să
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
le. Cum pot fi descrise sentimentele, emoțiile, trăirile acestor oameni? Ele nu pot fi negate în măsura în care deși căsătoriile rămân în mare parte aranjate de părinți, în prim-planul documente lor păstrate se află totuși băr bați și femei cu pro prii le lor sentimente, propriile lor trăiri, cu propriile lor așteptări. Dacă în prima fază, ei se supun aranjamentului părinților, după primele luni de viață comună revolta intervine. Dinco lo de ne înțelegerile economice, sentimentele joacă un rol din ce în ce mai important, atunci când
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ori însurați, dar dacă numele lor sunt con sem nate în con di că, rareori se vorbește de pedepse le care li s au aplicat și aproape niciodată despre reacția pe care atitudinea lor a pro dus-o în pro pria familie. Des frâul masculin mai poate fi de pis tat și ca urmare a si fi li su lui. Boa lă ve ne ri că contagioa să, si fi li sul trece de obicei de la pros ti tua tă la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de acord asupra separării, iar cel bolnav dorește uneori să-și petreacă restul vieții la mănăstire. Și totuși, soborul nu-i crede întotdeauna pe jeluitori și invocă prezența persoanei bolnave în fața in stanței, pentru că are nevoie să constate cu pro priii ochi, pentru că vrea să facă propria experiză. Costandin din satul Tătărani, județul Dâmbovița, își aduce soția „cu carul în orașul Târgoviște“ pentru a avea expertiza judecătorilor. De față se află protopopul și alte obraze de cinste, părinții și alte rude
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nembi e vento. (vv. 37-41) Imitazione: Dal faggio / là dov'io nacqui, mi divise îl vento. (vv. 3-4) Io qui vagando al limite intorno (Frammento XXXVIII): Pure îl vento muggia nella foresta, / e muggia tra le nubi îl tuono errante, / pria che l'aurora în ciel fosse ridesta. (vv. 4-6) Spento îl diurno raggio în occidente (Frammento XXXIX): I ramuscelli ivan cantando al vento, (...). (v. 10) Sola tenea la taciturna via / la donna, e îl vento che gli odori spande, / molle
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
incerto mormorar ne prome (Îl primo amore). 499 Non c'è accordo generale circa l'estensione più appropriata del contesto, Steen Jansen și Paola Polițo, op. cît., p. 42. Cfr. anexă, 5 și 6. 500 Giammai d'allor che în pria / Questa vită che sia per prova înțesi, / Timor di morte non mi strinse îl petto. (Îl pensiero dominante); Non ho paura della morte / come non ho avuto timore della vită. (Varvàra Alexandrovna). 501 Quante volte implorata / Con desiderio intenso, / Morte
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
o creștere a ponderii acelora evaluate pe baza cotării în piață (marked-to-market basis). Din perspectiva băncilor importante, acest fapt a f ost considerat un mare pas înainte în abilitatea lor de a diversifica, îng răd i sau diminua riscurile pro prii și, astfel, de a se proteja împotriva pierderilor financiare. Inițial, s a pus un accent important pe evoluția produselor fin anciare disponibile pe piețele emergente, existând și cazuri în care u nii profesioniști ai piețelor financiare au presupus că guvernele
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
și marginalului, având ca miză actualizarea potențialităților rămase în derivă în urma eșecului istoric. „Profetul care privește în urmă“ nu pro cedează hermeneutic, ci filologic. Trecutul nu anunță în ma nieră tipologică viitorul care îl va „desăvârși“, ci dispune de pro pria salvare, ascunsă în failibilitatea sa ontologică. Ruina este răscumpărată nu deoarece pe ea se înalță noi edificii, ci prin persistența ei materială și prin semnul neșters pe care îl lasă pe suprafața lumii. În acest scenariu, istoricul este cel care
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
cu răutăcioasă bucurie că "fizionomia marginilor Bucureștilor și a satelor e foarte originală", adică "miroase a hoit și sînge stătut la soare" în timp ce satele murdare sunt locuite de bulgari și țigani; izgonit din București unde nici repausul duminical nu-i priește căci, după o noapte de petrecere, dimineața "ne oprim puțin, să aspirăm pînă-n adînc praful sănătos ridicat spre firmament de tîrnul municipal" îl regăsim în gara Pașcani ("Trei ceasuri și jumătate în Pașcani cam prea mult!... Dar ce pitoresc! Ce
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Furtună pentru declinul și prăbușirea nepotului său Iorgovan? După moartea lui Neacșu, popa Furtună se făcuse om așezat. Nu-i vorba, tot mai mergea la vânătoare, tot mai mâna caii, tot mai ținea la prepelicarul lui, însă nu-i mai pria de nimic. Mult ar fi dat să-l poate face viu pe Neacșu. El nu era de vină c-a murit, dar tot ar fi fost mai bine să trăiască... Fragmentul pune în evidență, mai bine decât oricare altul, calea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
fusese atât de singur la București, între ardelenii lui de cultură germană ca I. Bechnitz, frații Brote, Sim. Popescu, D. Popovici-Bărcianu, N. Cristea și D. Comșa, Slavici se simte... sigur. Mediul social în care trăiește la Sibiu pare să-i priască, căci scriitorul se declară mulțumit și plin de bună-dispoziție, capabil să țină piept greutăților ce urmează să le întâmpine în perioada ce vine la Tribuna. La jumătate de an de la revenirea sa în Transilvania, Slavici nu mai împărtășește același optimism
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
se înclină înaintea nici unei autorități, care nu crede în nici un principiu necontrolat, indiferent de stima ce o poartă ceilalți pentru acel principiu... Și ce... găsești că e bine? îl întrerupse Pavel Petrovici. Depinde de la caz la caz, unchiule. Unuia îi priește, altuia nu. Deci, așa stau lucrurile... Văd că subiectul acesta nu este de competența noastră. Noi suntem oamenii secolului vechi și credem că fără principii (Pavel Petrovici pronunța cuvântul moale, franțuzește, Arcadie, dimpotrivă, spunea prințâp, apăsând pe prima silabă) credem
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Cuvânt înainte AnaMaria Ticu este plămădită din aceeași humă legendară nemțeană ca și Împăratul Poveștilor, Ion Creangă. S-a născut, trăiește și slujește în Ținutul Neamț (întâmplare? predestinare?), priindu-i și loc și climat și atmosferă. Cu iubire și umor, profesionalism și dăruire, se dedică zi de zi, cu o înnăscută „artă de a trăi”, înfloririi vieții și drumului școlarilor săi de la Colegiul Tehnic „Ion Creangă” din Târgu-Neamț. Cu
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
doar aveau cartea lui în bibliotecă. Cred că de asta am și fost votat în unanimitate președinte al FSN la Liceul M.I.U., acum "Cernătescu", chiar pe 25 decembrie 1989. Noica m-a picat la examen, dar Pleșu mi-a "priit". Liviu Antonesei: Stau și mă întreb dacă nu cumva cu Minima Moralia m-ai depanat tu! Dacă le cumpăraseși pe toate, de bună seamă că n-am mai prins-o în comerț! Și, până la urmă, totul e bine când se
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
ale cărui mores sunt de o înaltă noblețe: Volesus, de la care provine numele patern, și Numa, strămoș matern. Demn descendent din această linie de strămoși (cărora li se adaugă prin alianță numele celor din familia Cotta), trebuie să cugete că priește tradiției lor să ajute un prieten căzut (v. 103-110). Aici reapare un element care a fost evidențiat în repetate rânduri: exaltarea nobleței străvechi a destinatarilor scrisorilor ovidiene, în contrast subînțeles și uneori explicit, dar întotdeauna clar și semnificativ -, cu lipsa
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]