1,798 matches
-
sau de starea lor interioară. Morala persoanei a treia constă Într-un cod de obligații care se impun acesteia din exterior, de către ceilalți indivizi. Această dimensiune morală a persoanei a creat personalismul, care este doctrina morală și socială ce afirmă primatul persoanei, distingând-o, prin aceasta, În mod clar, de individ. Personalismul se opune individualismului (C. Rădulescu-Motru, Ch. Renouvier, M. de Unamuno, N. Mărgineanuă. Psihanaliza, fiind o psihologie a Inconștientului, pune În prim-plan nevoia satisfacerii dorințelor pulsionale În raport cu principiul plăcerii
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
control al rațiunii. Ea este expresia unui hedonism egoist, care va epuiza rapid persoana, atât din punct de vedere psihologic, cât și moral. Totul se va sfârși prin eșec. Denotă oare aceasta că satisfacerea dorințelor este un act irațional, că primatul dorințelor, față de cel al dreptei măsuri impusă de rațiune, este expresia unei atitudini care sfidează sau chiar refuză valorile și normele morale? Aparent da, dar, În fond, lucrurile stau cu totul altfel. Satisfacerea dorințelor este o nevoie fundamentală pentru individ
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mai ales de realizare 3. Dar, „mai târziu, uitând ce Învățase În Himalaya, așa cum mărturisește undeva, Eliade a elaborat acea teorie a miracolului incognoscibil ce ajungea la un soi de «sincronicitate». În fond, povestirile de isprăvi fantastice rămân aceleași, cu primatul absolut al deplasării În timp („alunecare” a straturilor temporale unul pe altul, discontinuitate a timpului etc.), Însă personajele și atitudinea lor față de ceea ce li se Întâmplă se schimbă complet”. Succinta caracterizare pe care Culianu o făcea literaturii fantastice a lui
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
noilor generații de scriitori (de pildă, sub genericul „Cei ce vin”), în speță fiind vizată generația optzecistă. În cadrul unei astfel de dezbateri, în ianuarie 1988, Mircea Martin publică un articol tranșant, în care își exprimă încrederea în tineri, pledează pentru primatul valorii și deplânge ceea ce el desemnează drept „un fel de masificare și anonimizare a debuturilor”. E o îndrăzneață condamnare a politicii oficiale a momentului în materie de debuturi literare. Într-un articol intitulat Cine se teme de solii generației ’90
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
au asigurat cărților audiență și lauri. Profesiunea de credință sine ira et studio, mărturisită în Avertisment, nu e desigur sinonimă cu neutralitatea plată, ci doar atentă la protocolul deontologic al respectării principiului audiatur et altera pars, al temperanței tonului, al primatului documentelor. În fond, sintagma focalizată în titlu, atestată (nu însă dominantă) în presa deceniului al cincilea al secolului trecut, asumă incriminarea angajării politice a cărturarilor, lansată în celebra carte a lui Julien Benda La Trahison des clercs. Pentru S., atașată
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
istorice, politice, economice, morale, spiritual religioase, psihologice și medico-psihiatrice. Din aceste motive, igiena mintală își găsește un loc important în strategiile sociale, în politica statului de ameliorare a condițiilor psihosociale ale lumii și vieții moderne. Starea de neliniște psihosocială, nesiguranța, primatul forței în relațiile intersociale și al intereselor individuale în relațiile interumane fac să crească tensiunea socială, neîncrederea, dificultățile de adaptare, conflictele, agresivitatea. Lumea modernă este o „lume de criză” (F. Nitti, L. Bauer, R. Guénon, M. de Unamuno). Conflictele dintre
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de moment”, segment de inspirație... cu alte cuvinte Imaginația... Actul creativ presupune așadar nu numai imaginație, ci și o motivație dorința de a realiza ceva de inovație, mai curând distins, remarcabil. De asemenea, căutările și încercările artistice se datorează și primatului de voință , perseverență. Trebuie să recunoaștem că suntem influențați zilnic de o structură exterioară... cum ar fi gama cromatică / culoarea care își pune amprenta prin crearea unei stări de maximă detașare sau inversul acesteia. Semne, stimuli sau mijloace purtătoare a
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
prinde contur și este interpretată de către elev prin concepte supuse viziunii atât realiste cât și simbolice iar sensibilitatea și spiritualitatea reprezentată în spațiul pictural, grafic sau fotografic capătă valențe descriptive, de interrelaționare. Așadar, ca și metodă, Jocul (și psihologic) ca primat relațional, înțelegerea intelectual/afectivă, jocul creativ prin folosirea materialelor și tehnicilor de lucru în Artă Plastică, vizite în Spații/Galerii care prezintă diverse manifestări artistice, vizionarea de “slideshow-uri” contemporane, analiză și participare, implicare în diverse direcții artistice - de pildă, expoziții
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
Așadar prin percepție, decriptăm fenomenele complexe ale vizualului/figurativului care „pliază” noi rosturi imaginii artistice. Astfel, între monopol și diversitate, percepția artistică probează înainte de toate o formă de limbaj care filtrează o apreciere, o interpretare și o judecată. Unul din primatele care se impune atenției este tocmai metafora jocului „manifestată deliberat” în domeniul experienței artistice, deci, și a celei estetice pentru că regăsim aici cele două dimensiuni tensionate ale ludicului: recursul constant la serviciile gândirii și deplina detașare de toate regulile gândirii
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
tranșantă: „Cei ce abandonează Occidentul preferând o altă cultură sunt ca aceia care noaptea sting luminile sperând astfel că vor vedea mai bine”. Depășirea „crizei culturii” autorul o crede posibilă prin prisma filosofiei personaliste a lui Emmanuel Mounier, care proclamă primatul libertății și al demnității spirituale umane. Din orizontul acestei opțiuni denunță mai întâi statul totalitar, iar corolarul său, „omul nou”, e portretizat memorabil: „Are anumite certitudini simple și pozitive, anumite «false idei clare», în care crede orbește. El se afirmă
ŢINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290186_a_291515]
-
-șef), Dan Perșa, Carmen Raluca Șerban (redactori), Mădălin Roșioru, Alina Spânu (redactori asociați). În T. se publică literatură, eseu, cronici, recenzii, reportaje, restituiri documentare, traduceri, semnale editoriale. Articolul-program, redactat de C. Mândreanu (La început de drum, 1/1966), afirmă explicit primatul ideologic în alegerea materialelor ce vor fi tipărite. Revista evită însă, destul de des, pe parcursul istoriei sale, inconvenientele unei aserviri integrale la directivele de partid și reușește să mențină un bun nivel valoric prin atragerea unor colaborări prestigioase, precum și printr-o
TOMIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290219_a_291548]
-
propagandei oficiale. Scurta epocă de parțială și aparentă liberalizare culturală se încheiase și, odată cu ea, eșuau și deschiderile către domenii de interes și de extremă exigență ale culturii și literaturii, în pofida eforturilor de a se păstra un standard calitativ acceptabil. Primatul esteticului, afirmat cu explicită satisfacție de I. Negoițescu într-un articol publicat aici la sfârșitul anilor ’60, încetează să mai fie o realitate, iar demersul cultural este practic sufocat de mulțimea reportajelor și eseurilor cu subiecte pseudoculturale și de editorialele
TOMIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290219_a_291548]
-
creație, fără scop lucrativ sau patrimonial (nonprofit), neguvernamentală, constituită în scopul sprijinirii și apărării literaturii și a intereselor profesionale, economice, sociale și morale ale scriitorilor”. Uniunea aderă la principiile din Carta fundamentală a drepturilor omului („libertatea de creație și opinie, primatul valorii, solidaritatea profesională, eficiența și transparența”), promovează „dialogul cultural intern și internațional”. Subordonările politice și îngrădirile ideologice sunt excluse. O pondere sporită dețin acum prevederile privind patrimoniul organizației, menționarea provenienței veniturilor (cotizații, contracte economice, donații, legate, timbrul literar etc.). În
UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290357_a_291686]
-
răspunderii colective și sentimentalismul solidarității”, dar și „nostalgia spiritualității”, „pesimismul eroic”. „Pesimism eroic” - iată un punct dintr-un program paradoxal al generației care vrea să ridice țara lui Mitică la dimensiunea spiritului. Programul prevede, după V., setea de experiență, autenticitatea, primatul spiritului și, în genere, spiritualitatea (nevoia de absolut, „cerința de veșnicie”), apoi tensiunea dramatică (conștiința tragică, sentimentul unei crize profunde) din care s-ar putea naște „pesimismul eroic”. Mai sunt menționate în acest tablou de generație „activismul prin disperare”, „misticismul
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
Istorie, 31, 1978, 12, p. 2197 2220; Idem, România și Conferința de pace de la Paris, februarie-iunie 1866, În Revista de Istorie, 38, 1985, 10, p. 567-986; 11, p. 1075-1100, au avut meritul unui spor de baze documentare din Arhivele Centrale, primatul reconsiderării „momentului 1866” rămânând incontestabil În dreptul istoricului ieșean Vasile Russu. </ref>. Numai că opinii controversate relative la același moment continuă să persiste, ele părând, În ultimul timp, chemate să Întrețină, pe fondul incertitudinilor vădite de stările de spirit ale publicului
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
a făcut treptat, până spre 1989. Dar și degajate de „teza caracterului definit reacționar al regimului monarhic”, referințele asupra constituirii și, În genere, a istoriei Regatului au avut de suportat până la evenimentele din decembrie ’89 un alt „clișeu ideologic”, anume, primatul „valoric”, de semnificații afine lui, al ideii de republică la români <ref id="14">14 Gândirea social-politică antimonarhică; Republica În România. De la idee la faptă, coord. D. Rusu, Iași, 1988. </ref>, În raport cu ideea monarhică. Reflexele istoriografice, formate sub acel „clișeu
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
Monica Mărgărit (Târgoviște) Originile Simbolismul (≈arta) este, mai ales la nivelul Paleoliticului, asociat cu sistemul credințelor și ritualurilor religioase. Aspecte ale acestui comportament simbolic au fost recunoscute, de unii specialiști, chiar la primate (G. Ch. Westergaard, J. Suomi, 1997). Problema esențială este în ce punct acest comportament simbolic devine „artă”. În urmă cu milioane de ani, hominidele au manifestat un interes deosebit pentru recoltarea pietrelor, fosilelor și cochiliilor, care nu aveau altă utilitate
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
capitole necorelabile. Se pare că acest lucru devine posibil și prin introducerea disciplinei « științe » care abordează fenomenele și un anumit nivel al realității sub toate aspectele, interdisciplinar, atingând toate laturile sale. Dintre obiectivele specifice educației pentru mediul inconjurător amintim : “*”Ințelegerea primatului calității mediului asupra avantajului economic în orice activitate ; “*” Sesizarea ideii că raționalitatea omenirii înseamnă și raționalitate în raport cu propriul mediu de viață ; “*” Ințelegerea caracterului global nedisociabil al mediului. Dacă ne întrebăm ce șansă are educația pentru mediu intr-o lume mânată
Educaţia ecologică în viziune interdisciplinară. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Tanasă Radu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1230]
-
alte cazuri, intrusul era târât pe pietre până murea. În alt studiu, desfășurat În anii ’70, o ceată de 15 cimpanzei a fost observată cum distruge un grup mai mic, pe un teritoriu vecin, omorând toți masculii. În plus la primate femelele sunt angajate În actele agresive tot atât de frecvent ca masculii, chiar dacă confruntările lor nu sunt letale, deoarece dinții lor sunt mai scurți și mai puțin ascuțiți (Smuts, 1986). Chiar dacă astfel de comparații fac comparabilă agresivitatea animală și cea umană, există
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
Viziuni și modele curriculare bizare 238 13.4. Nașterea „curentelor curriculare distructive” 240 13.5. Imposibilitatea formulării teoriei generale și reumanizarea curriculumului 242 13.6. Descoperirea „curriculumului ascuns” 244 13.7. Moartea curriculumului modern 245 13.8. Curriculumul „centrat pe primatul persoanei” și „antiinginerismul” 247 13.9. Maturizarea antimoderniștilor și postmodernismul 250 Note și referințe bibliografice 251 Capitolul XIV. Deceniul cataclismelor curriculare 253 14.1. Liniștea dinaintea furtunii 253 14.2. Moartea Casandrei din Hyde Park 254 14.3. Ultimii titani
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
se subordonau acestui scop înalt. Trivium fundamenta, iar quadrivium completa și aspira la desăvârșirea formării umanului în om prin filosofie. 5.3. Idealul „omului desăvârșit”tc "5.3. Idealul „omului desăvârșit”" Această aspirație se derula în trepte, toate animate de primatul formării morale. Moralitatea era liantul absolut pentru toate treptele educației, nu numai pentru enkyklios paideia. Se începea foarte devreme. Când grecul vorbea despre tõn paidon agogé (twîn paídwn a)gwghv - „formarea copilului”), el avea în vedere „formarea morală”, „cei șapte
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
grecul vorbea despre tõn paidon agogé (twîn paídwn a)gwghv - „formarea copilului”), el avea în vedere „formarea morală”, „cei șapte ani de acasă”. Institutorii - paidotribul (maestrul de gimnastică), kithasistul, grammatistul și didaskalos - subordonau și ei, cu strictețe, toate eforturile paideutice primatului moralității. Mai apoi, după studiile secundare, formarea în ephebia și de-a lungul întregii vieți, obsesia etică era continuată și, foarte probabil, se acutiza. Totul se datora rafinării străvechii credințe a elinilor: posibilitatea de a recâștiga imortalitatea pierdută a androgynos
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
anér (mousikò" a)nhvr = „om al muzelor”), care echivala cu eroizarea și creșterea personalității sale în postumitate. De aceea trebuie să înțelegem că și disciplinele cuprinse în quadrivium - geometria, aritmetica, muzica, astronomia - se supuneau idealului umanist și erau animate de primatul moralității. Educația elenistică superioară nu forma specialiști dezumanizați, savanți nebuni. Educația elenistică a îmbinat „știința cu conștiința”, nu le-a separat. Această separație a început abia în Renaștere și s-a transformat în schizofrenie culturală în Iluminism și Modernism. În
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a bazat exclusiv pe vehemența contestatară a antimoderniștilor, ci pe sugestii constructive în direcția reîntemeierii curriculumului și a regândirii sale dintr-o perspectivă largă, profund umană, necaricaturizată prin concepte behavioriste și dezumanizată prin metafore tehniciste. 13.8. Curriculumul „centrat pe primatul persoanei” și „antiinginerismul”tc "13.8. Curriculumul „centrat pe primatul persoanei” și „antiinginerismul”" Cu „curriculumul centrat pe primatul persoanei” (primacy of the person), teoretizat de curentul reconceptualist, s-a deschis prima fereastră prin care gândirea postmodernă a pătruns în problematica
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sugestii constructive în direcția reîntemeierii curriculumului și a regândirii sale dintr-o perspectivă largă, profund umană, necaricaturizată prin concepte behavioriste și dezumanizată prin metafore tehniciste. 13.8. Curriculumul „centrat pe primatul persoanei” și „antiinginerismul”tc "13.8. Curriculumul „centrat pe primatul persoanei” și „antiinginerismul”" Cu „curriculumul centrat pe primatul persoanei” (primacy of the person), teoretizat de curentul reconceptualist, s-a deschis prima fereastră prin care gândirea postmodernă a pătruns în problematica dezvoltării și optimizării curriculumului. Ideea că „reconceptualizarea curriculumului modern” a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]