6,100 matches
-
ți se vede că ai străbătut cale lungă, fața ți-e arsă de ploi și de vânt, de ce rătăcești prin pustiu?” Ghilgameș îi răspunde îndurerat:: „...e pentru că prietenul meu la care atâta țineam, cu care am trecut împreună prin toate primejdiile, Enkidu, la care atâta țineam, cu care am trecut împreună prin toate primejdiile, a urmat neînduplecata soartă a oamenilor. Zi și noapte l-am plâns; nădăjduind că strigătele mele l-ar fi putut trezi, n-am îngăduit să fie îngropat
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1477872550.html [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
ploi și de vânt, de ce rătăcești prin pustiu?” Ghilgameș îi răspunde îndurerat:: „...e pentru că prietenul meu la care atâta țineam, cu care am trecut împreună prin toate primejdiile, Enkidu, la care atâta țineam, cu care am trecut împreună prin toate primejdiile, a urmat neînduplecata soartă a oamenilor. Zi și noapte l-am plâns; nădăjduind că strigătele mele l-ar fi putut trezi, n-am îngăduit să fie îngropat, șapte zile și șapte nopți, până ce l-au năpădit viermii. De când m-a
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1477872550.html [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
circuitelor integrate, nu i se retezase de tot cordonul ombilical, frâul de argint ce o lega încă de Acasă. Auzea clar cum o lătra, o chema canișul ei alb, de acolo, de dincolo de ușa astupată de zăpadă, cum scheuna presimțind primejdia, cum o căuta de-a lungul și de-a latul terasei suspendate peste bulevardul acela cu reclame violente și sute de oameni, pe care nu îi văzuse niciodată la față. Ea, Dacia Diugan se simțea bine în propria-i singurătate
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Fragment_de_roman_femeie_in_fata_lui_dumnezeu.html [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
pus mâna pe ciolan, inclusiv ciolanul ierarhiei “valorice “.Pentru a se înfrupta din banul public și din premiile primite, date între ei prin rotație. Totuși, trebuie să remarc în acest sens, citându-l pe Titu Maiorescu, marele critic avertizând în legătură cu primejdia minoratului încă de la 1867:” Când se află diminutive în fiecare strofă, și la fiecare ocaziune, când gura este mică, piciorul mic, Maria mică, Ioniță mic, garoafa mică, atunci e mic și poetul, mică și literatura și toate se afșă în
ÎN LITERATURĂ AU ÎNVINS SCRIITORII CANONIZAŢI DE REGIMUL COMUNIST de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 by http://confluente.ro/In_literatura_au_invins_scriitorii_ca_al_florin_tene_1340428776.html [Corola-blog/BlogPost/358330_a_359659]
-
hârtie strecurată de consilierul pe probleme de cultură. - Bă, ce crucea mă-tii m-ai pus să spun aici-șa că dacă-i dă nasoale îți crăp capu’ îi mai spuse el consilierului care-l asigură totuși că nu-i nici o primejdie. Așa o primise și el de la secția propagandă a partidului, ori acolooo... - Vă invităm la masă, în cinstea acestui măreț eveniment spuse, la același microfon, Directorul aducând voioșie în întreaga masă de participanți. Fețele alese se duseră în alt hambar
APOCALIPSA DUPĂ SPIRIDON de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Apocalipsa_dupa_spiridon_mihai_batog_bujenita_1385458210.html [Corola-blog/BlogPost/346939_a_348268]
-
En sof, prin triada celorlalte nouă raze, dincolo de metafora gândului, dincolo de cerul cuvântului, dincolo de punțile literelor, dincolo de orice măsură a omului, în adânc, tot mai adânc, departe, tot mai departe, treci de vămile atâtor lumi, cu erorile, slăbiciunile, durerile și primejdiile lor, treci prin fiecare cer izvorât unul dintr-altul, treci de vârtejul norilor în spirala creației, înaintezi prin visul din vis din focul nepieritor al adevărului, în adânc, tot mai adânc, departe, tot mai departe, dincolo de trecut, dincolo de prezent, spre
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1464507261.html [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
ca să te mai strujească nițel trupește. Trupul acesta trebuie să existe și să împlinească o serie de lucruri ale firii. Dar să fim împotriva exagerării lucrurilor. Și atunci este necesară postirea, dar nu ea este comandată calitativ. Iarăși este o primejdie mare, tocmai pentru că-i foarte mare lucru, mai mare decât a te împărtăși nu este nimic în viața noastră cu Dumnezeu... Aici intervine și împărtășirea duhovnicească, cu “Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi”. Dar nu înlocuiește
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_arsenie_papacioc_.html [Corola-blog/BlogPost/366831_a_368160]
-
mulți. În haită se afla un lup tânăr ce urma să-l înlocuiască la cârmuire pe cel bătrân. Lupul cel tânăr, își însușise toate învățăturile de la bătrânul Lup Sur... Știa cum să conducă haita și cum s-o apere de primejdii și capcane. Într-o zi de iarnă, bunicul l-a întâlnit pe Lupul Sur care i-a „vorbit”... Știa că bunicul era „solomonar” și că înțelege limba fiarelor. Având un spirit neînfricat- bunicul trecuse prin cele două războaie mondiale- Lupul
LUPUL SUR (PARTEA A-II-A) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Lupul_sur_partea_a_ii_a_floarea_carbune_1355995285.html [Corola-blog/BlogPost/351559_a_352888]
-
-ți dea garanția că te duce pe drumul bun. Dar noi ce avem? Avem tot felul de aventurieri, de făcături care nu înseamnă nimic nici pentru familiile lor, dar să mai însemne ceva pentru țară, pentru neam...?! * Când este în primejdie, neamul românesc găsește resurse, energii, ca să se salveze. Românul are nevoie sa-i ajungă cuțitul la os să acționeze. Dacă nu l-a deranjat nimic, românul a stat cuminte, a dormitat în istorie. Când l-a deranjat ceva, când i
PIETRE PENTRU TEMELIA ROMÂNIEI DE MÂINE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1448892979.html [Corola-blog/BlogPost/369045_a_370374]
-
sub osândă este tot la pândă dorul fără glas. Am pierdut norocul pe-al uitării drum și-n inimă focul este scrum și fum, dar iubirea veche și-a găsit pereche dragostea de-acum. Cerbii deznădejdii din copite bat, scormonind primejdii de ne-nlăturat, când, din munți de teamă, vânt de dor destramă sufletu-mi speriat. Dar de ce te caut și te chem mereu cu-al speranței flaut când ascuns sunt eu? Dacă ies din pleoape te zăresc aproape, lângă visul meu
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1459013151.html [Corola-blog/BlogPost/383363_a_384692]
-
a fost înșelată? Lucruri greu de făcut. Niciodată nu vor mai fi la fel. Și teama te va invada permanent, să nu se întâmple din nou. Exact din aceeași pricina sau din pricini diferite. Pricini - berechet! La tot pasul. Și primejdia te pândește. Primejdia pierderii. A ceva sau a cuiva. Trăiești cu frica în sân. Asta îți dă sentimentul vremelniciei. Oare nu te mai poți bizui pe nimeni? Pe nimic? Da, așa e. Dacă-ți pui încrederea în oameni și în
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/O_prietenie_distrusa_nu_mai_poate_fi_i_cezarina_adamescu_1338366766.html [Corola-blog/BlogPost/371152_a_372481]
-
Lucruri greu de făcut. Niciodată nu vor mai fi la fel. Și teama te va invada permanent, să nu se întâmple din nou. Exact din aceeași pricina sau din pricini diferite. Pricini - berechet! La tot pasul. Și primejdia te pândește. Primejdia pierderii. A ceva sau a cuiva. Trăiești cu frica în sân. Asta îți dă sentimentul vremelniciei. Oare nu te mai poți bizui pe nimeni? Pe nimic? Da, așa e. Dacă-ți pui încrederea în oameni și în lucruri (o mașină
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/O_prietenie_distrusa_nu_mai_poate_fi_i_cezarina_adamescu_1338366766.html [Corola-blog/BlogPost/371152_a_372481]
-
Domnul Dumnezeul nostru. Țara noastră este poarta creștinătății pe care Dumnezeu a ferit-o până acum. Dar dacă această poartă, care este țara noastră, va fi pierdută, Dumnezeu să ne ferească de așa ceva, atunci toată creștinătatea va fi în mare primejdie ... Noi, din partea noastră, făgăduim pe credința noastră creștinească și cu jurământul domniei noastre, că vom sta în picioare și ne vom lupta până la moarte pentru legea creștinească, noi cu capul nostru”. Din venerație adâncă pentru Ștefan cel Mare, mai târziu
ÎN CE BARCĂ NE URCĂM? ÎNCOTRO VÂSLIM? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 by http://confluente.ro/_in_ce_barca_ne_urcam_vavila_popovici_1364881325.html [Corola-blog/BlogPost/350296_a_351625]
-
zahăr, 10 kg. de ceai, 6 kg. de vaselină, polcovnicul având pretenția de a fi întâmpinat de reprezentanții urbei cu un steag alb de mătase pe care se fie scris numele orașului. Orele erau numărate; Suceava se afla în mare primejdie. Cazacii au încălecat și au ieșit din oraș retrăgându-se în tabăra de la Șcheia. Ultima încercare Situația l-a determinat pe deputatul dr. Eusebie Popovici (cel care, ca primar al Sucevei în anul Marii Uniri ce avea să se înfăptuiască
CAZACII, LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 by http://confluente.ro/Cazacii_la_suceava.html [Corola-blog/BlogPost/349108_a_350437]
-
trepidația. A încercat să schițeze o mișcare. Efortul părea inutil. Îi părea că se dezlipește cu mare greutate dintr-o pânză de păianjen, în timp ce încerca să își deschidă ochii. Ceva, ca un fel de alarmă, ca un strigăt neauzit de primejdie, o făcu să simtă nevoia imperioasă de a se desprinde din această stare. Când în sfârșit a reușit - știa cumva asta -la început nu a perceput decât o lumină vagă, spre care se îndrepta plutind ușor, acel ceva din interiorul
REFLEXII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1473356530.html [Corola-blog/BlogPost/383837_a_385166]
-
să nu mai vedem pădurea din cauza copacilor. În cadrul unei familii, fiecare soț primește dar se și oferă pe sine celuilalt cu tot ce are mai bun. Se ajută unul pe celălalt să traverseze împreună o sahară cu neînchipuit de multe primejdii care îi pasc la fiecare pas. Când căsnicia lor traversează o perioadă mai puțin fastă, apar și neînțelegeri, reproșuri pentru diverse nereușite care, dacă nu sunt curmate la timp, riscă să distrugă liantul sentimental care i-a unit și i-
ŞI TOTUŞI IUBIREA de ION UNTARU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Si_totusi_iubirea_ion_untaru_1341217911.html [Corola-blog/BlogPost/356752_a_358081]
-
cele mai prestigioase capodopere ale culturii și civilizației universale. Și e destul să amintim volumul „Escale în timp și spațiu” (editura Cartea Româneaască, București, 1987 - n.n.), ori, „Între viață și cărți” , ca să ne dăm seama de erudiția lui, ori volumul „Primejdia mărturisirii”. Se remarcă la Nicolae Steinhardt, în convorbirile sale cu discipolii și cu unii prieteni, nu tonul didactic, ci acela de om sfătos, pilduitor în varii împrejurări, încât, orice amintire, orice istorisire ieșită din gura sa, deveneau parabole, legate de
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 by http://confluente.ro/Centenar_steinhardt_nicolae_steinhardt_cezarina_adamescu_1342592714.html [Corola-blog/BlogPost/356206_a_357535]
-
cinstirea limbii române, „creșterea limbii românești”, punct testamentar al poetului de începuturi Enăchiță Văcărescu, au rămas simple îndemnuri, vorbe spuse în deșert... La sfârșitul secolului al XIX-lea, cărturarii noștri școliți în Europa împestrițau frumosul grai românesc cu franțuzisme, mare primejdie pentru limba strămoșilor noștri, care ne vorbește de vremuri îndepărtate, de istoria acestui neam urgisit. Cărturarii de care vorbeam erau acei „fii risipitori” care, vrând să-și impună autoritatea, vezi, Doamne, cine sunt ei, murdăreau limba românească. În acest sens
LECŢIA DE PATRIOTISM de ION C. HIRU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/Lectia_de_patriotism_ion_c_hiru_1336375579.html [Corola-blog/BlogPost/358621_a_359950]
-
mai puțin nevinovate decât acest băiat? Sau viața lui Tudorel este mai importantă decât a lor? -Dar cum să fac, Doamne, să-l salvez de lupii înfometați? Sunt totuși, îngerul lui păzitor. -Nu-i nevoie. În orice clipă oamenii sunt pradă primejdiilor. Aceasta reprezintă crucea lor. De felul cum își poartă crucea pot fi pierduți sau salvați. Tudorel crede că nuiaua pe care-o poartă este crucea lui și speră să-l salveze. S-ar putea să fie adevărat. Deși n-a
NUIAUA FERMECATĂ-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449921702.html [Corola-blog/BlogPost/370310_a_371639]
-
lui. Dar acele clipe trecură mai departe pentru că lupii întârziară să se repeadă spre el. Ori zăpada, ori altceva misterios le-a înmuiat alergătura că nu mai reușeau să coboare pantele dealurilor. Iar lui Tudorel nici că-i păsa de primejdie. Când a ajuns în vale, a început să hăulească ( să sperie dealurile - zicea el) : ahoo, ahoo! Copii și frați, stați puțin și nu mânați! Ca niciodată, dealurile, cu toți copacii și tufișurile de pe ele îi amplificară hăulitura, transformând-o într-
NUIAUA FERMECATĂ-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449921702.html [Corola-blog/BlogPost/370310_a_371639]
-
fost, la un moment dat, ființe umane dar au devenit animale în urma încălcării unor tabuuri, în urma unor blesteme ori prin voință divină. Casa lor este muntele, codrul, câmpia. Este întocmai mediul în care trăiește ciobanul. Un mediu imprevizibil, plin de primejdii, populat de sălbăticiuni, de spirite și ființe mitice care veghează asupra lor, impunând o lege a naturii căreia ciobanul trebuie să i se supună pentru a fi acceptat. Lupii și urșii, șerpii, furtunile cu grindină și fulgere, pădurile, pășunile au
O poveste despre ciobani, sălbăticiuni și câini în vremea vânătorii, scrisă de un om care s-a retras de 8 ani din lume by https://republica.ro/o-poveste-despre-ciobani-salbaticiuni-c-i-caini-in-vremea-vanatorii-scrisa-de-un-om-care-s-a-retras-de [Corola-blog/BlogPost/337873_a_339202]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > ACCENTE Autor: Aurel Conțu Publicat în: Ediția nr. 2356 din 13 iunie 2017 Toate Articolele Autorului câteodată viața o ia razna o pisică negră îți taie calea ți se zbate ochiul stâng ( care anunță o primejdie! ) de unde o fi știind ochiul ce se va întâmpla înaintea noastră nu cumva viitorul se află în noi ( într-un ungher întunecat al minții ) că adesea trăim înaintea timpului în viitor cuantic Sfântul Augustin spunea despre lume că a fost
ACCENTE de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1497345161.html [Corola-blog/BlogPost/366563_a_367892]
-
cinstesc și celor ce se pocăiesc cu credință întru numele Domnului, îndrăznim cu umilință să mărturisim înaintea ta că am greșit. Fii mijlocitorul nostru către preaputernicul Dumnezeu pentru iertarea păcatelor noastre, pentru izbăvirea noastră de toate bolile și de toate primejdiile și pentru întărirea noastră în credința cea adevărată. Amin!" Sfintele mucenițe și fecioare: Enata și Valentina și a mucenicului Pavel Dintre aceste două fecioare, Enata era din ținutul Gaza, iar Valentina din Cezareea. Când ighemonul Firmilian sta la judecată, a
Sf. Sfințit Mc. Haralambie; Sf. Mucenițe Enata și Valentina, sărbătorite pe 10 februarie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101420_a_102712]
-
de proustianul baron Charlus, care, citat de Mihail Sebastian și recitat de Șerban Foarță, avertiza: , Am onorat totdeauna pe cei ce apără gramatica sau logica. Cincizeci de ani mai tîrziu, îți dai seama că ei ne-au scăpat de mari primejdii". Apărînd și d-sa cu bravură ,gramatica și logica", poetul timișorean consideră că o limbă ajunge în stare de criză atunci cînd vorbitorii ei curenți prezintă ezitări majore nu doar de factură ortoepică și ortografică, ci și din specia semanticii
Virtuozul number one by Gheorghe Grigurcu [Corola-website/Journalistic/10958_a_12283]
-
citează pe unul dintre cei mai buni cunoscători ai spațiului tracic, Poseidonios (sec II-I î.Hr.): „... unii traci își petrec viața fără să aibă legături cu femei, numindu-i «ctiști»; ei sunt onorați și socotiți sacri, așadar feriți de orice primejdie... duc o viață sărăcăcioasă” (Strabon, Geografia, VII, 3, 3). De ce se căsătoreau traco-geto-dacii? Un motiv pe care îl credem fără dubii este obiceiul. Alt argument de luat în seamă ar putea fi că bărbatul vedea în căsătorie un mijloc onorabil
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]