300,679 matches
-
sărut fierbinte, cu un răspuns la acele chemări... Atît amar de ani, am confundat plumbul cu platina, fiorul unei strîngeri de mînă cu răspunsul pe care sufletul meu l-a așteptat o viață întreagă. Și cît de trist este ca să primești în sfîrșit acest răspuns, mult așteptat, abia atunci cînd nu mai poți să-i închini decît un prea scurt crîmpei de viață!..." D.T.: - Cu adevărat tulburătoare aceste mărturisiri ale marelui scriitor, mărturisiri pe măsura unei alese sensibilități. M.P.I.: - Pentru mine
Interviu inedit cu Margareta Istrati - aprilie 1980 by Daniel Tei () [Corola-journal/Journalistic/14198_a_15523]
-
Să trecem peste obsesiile dlui Lefter și să semnalăm tot în numărul din 11-17 februarie un foarte interesant articol al dlui Ion Simuț despre revizuirile critice, pornind de la recenta noastră Întîlnire pe această temă. Căderea primului baron În timp ce PSD-ul primea la centru raportul filialei sale din Arad că n-are corupți în rîndurile sale, unul dintre baronii locali ai partidului, Gheorghe Medințu, era arestat de Parchetul Național Anticorupție, pentru dare de mită și înșelăciune bancară. JURNALUL NAȚIONAL a titrat dramatic
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14241_a_15566]
-
nebună de-a isprăvi/ monotonia, pălăvrăgeala,/ singurătatea printre cei vii, / închipuirea morții, sfârșeala,/ Orașul, ploaia și plictiseala,/ scârba de toate și de a fi." Încă mai pregnant: "și de când fac pe saltimbancu-n pieți/ și îmi tot schimb peruca și vestmântul,/ Primește-mi, Doamne, truda și frământul/ în cerul tău învăluit în ceți.// Melancolii, păreri de rău, tristeți." Lamento-ul aparține unui iubitor al vieții, care i-a gustat și i-ar mai gusta farmecele, dacă firele de nisip din clepsidră, tot
Pe urmele lui Charles d'Orléans by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14246_a_15571]
-
Constanța Buzea Cum până în acest moment n-am primit fotografia dvs., în răgazul ce s-a ivit insistăm cu tot interesul să adăugați lângă aceasta, cum v-am rugat, date bio-bibliografice mai consistente, dintre care să nu lipsească data nașterii, completă, și profesia. În fine, ce anume v-a
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14238_a_15563]
-
nici un ecou. Totuși, mărturisirea lor contează, în exercițiul mărturisirii îndelungat ei se vor alege, trăind în rigorile vieții și făcându-i acesteia față, în învinși întru poezie și în învingători. Acest text care vă poartă astăzi semnătura, mâine îl voi primi, întocmai, de la altcineva: Tristețea nopților/ adormite-n amintirea zilelor/ sfârșite-n asfințit de soare./ Nostalgia clipelor/ trăite în măsura sutelor de ani./ Uitarea pierdută/ printre vechi iluzii risipite/ de neuitarea timpului fugar./ Bucuria viselor/ înmugurind în împliniri./ Speranța altor vise
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14238_a_15563]
-
picior" - cumpăra și vindea cărți dar, din păcate, multe erau chiar ale lui, încât și-a desfăcut colecțiile. De pildă, doamna Caragiale îi făcuse cadou tatei arhiva Caragiale pe care tata a vândut-o bucată cu bucată Bibliotecii Academiei Române. A primit pe manuscrisul piesei O noapte furtunoasă 1000 de lei, ceea ce reprezenta atunci o leafă bună, iar pentru noi - două luni de existență. Primise cadou de la George Nenișor o icoană rusească din Școala Stroganoff de pe la 1600, un triptic care se desfăcea
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
făcuse cadou tatei arhiva Caragiale pe care tata a vândut-o bucată cu bucată Bibliotecii Academiei Române. A primit pe manuscrisul piesei O noapte furtunoasă 1000 de lei, ceea ce reprezenta atunci o leafă bună, iar pentru noi - două luni de existență. Primise cadou de la George Nenișor o icoană rusească din Școala Stroganoff de pe la 1600, un triptic care se desfăcea, magnific pe care-l primise cadou Titulescu de la ambasadorul sovietic în clipa semnării celebrului tratat. Era o piesă rarisimă. Tata a vândut-o
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
noapte furtunoasă 1000 de lei, ceea ce reprezenta atunci o leafă bună, iar pentru noi - două luni de existență. Primise cadou de la George Nenișor o icoană rusească din Școala Stroganoff de pe la 1600, un triptic care se desfăcea, magnific pe care-l primise cadou Titulescu de la ambasadorul sovietic în clipa semnării celebrului tratat. Era o piesă rarisimă. Tata a vândut-o Muzeului Național. Am văzut-o expusă o dată. Avea două tablouri de Grigorescu, din perioada lui ultimă, când picta în culori stinse. Tata
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
meu articol, în care polemizam cu Gheorghe Apostol. Când am intrat în curtea redacției, tipografii m-au bătut cu pietre și am fugit. Dacă articolul apărea cu siguranță că pe urmă m-ar fi băgat la pușcărie. În 1990 am primit un telefon de la niște necunoscuți care m-au întrebat dacă nu vreau să vin în nu știu ce clădire unde se reînființează P.N.Ț. Nu m-am dus. Dar într-o zi, Ilie Păunescu ne-a convocat, pe mine și pe Petre
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
să cer ceva. Atunci am făcut un pariu: "Ia să vedem, mi-am zis, dacă eu nu dau nici un semn de viață, voi fi căutat?" Ei bine, în cei patru ani în care s-a aflat la putere, nu am primit nici un semn de viață de la PNȚCD. Așa a fost situația: nu-i judec. La un moment dat, influențat de amicul meu Nicolae Balotă - foarte apropiat de Boilă - am intrat în noul partid înființat de Ciorbea. Boilă era scandalizat de corupția
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
bisnis. O afacere. Să cedeze drepturile de autor pentru o sumă convenabilă. Au fost trecute în contract romanele Pânza de păianjen, Iubiri paralele și Mirona. Domnul care făcea afacerea avea bani și de profesie era inginer. Doamna Cella i-a primit pe cei doi afaceriști amabilă, a răsfoit în treacăt contractul, l-a semnat și afaceriștii au plecat. Rămasă singură, a recitit contractul și când a văzut cum cei doi au tras-o pe sfoară, i s-a făcut rău. Au
Citate comentate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14256_a_15581]
-
e timpul să facă o mică alergare pentru a mai alunga mahmureala. Era Însă un tip sociabil și parcă nu-i convenea să alerge de unul singur. Îi dădu telefon bunului său prieten IVAN, tot tanchist, să alerge Împreună. IVAN primi propunerea cu entuziasm fiindcă avea și el nevoie de mișcare. Peste numai un ceas, cele două divizii porneau În marș urmând să se Întâlnească spre seară la FOCȘANI, unde să campeze și să pună de una mică, deoarece, din hărțile
Războiul. In: Editura Destine Literare by Mihai Batog-Bujeniță () [Corola-journal/Journalistic/81_a_327]
-
vulcan, întrezărea clocotul lăuntric, lumini de apocalips, catastrofe finale". Dar și asceza laică a lui Proust se transfigurează în raza unei spiritualizări, aplicîndu-i-se o diafană insignă a sihăstriei ce se teme teribil de ispite. E amintit refuzul romancierului de-a primi vizita a două doamne, dintre care una era Martha Bibescu, refuz transmis de menajera sa: «Domnul se teme foarte mult de parfumul prințeselor...» - a adăugat Céleste. Te face să visezi îndelung această frază. Nu teama, nu idiosincrazia astmaticului, nici rușinea
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]
-
mine, unul de neatins. Eu rămân cu mediocritatea mea, cu "Adevărul literar și artistic" și cu "Adevărul", cu "Caiete critice" și cu alte reviste culturale, cu cronicile și interviurile mele prăpădite, cu porcăria mea de volum de debut care a primit două premii importante și a fost nominalizat la încă unul, cu cele peste douăzeci de cronici scrise până acum despre el (meschin, cum sunt, le-am numărat), cu colaborările jalnice la mai multe Dicționare ale scriitorilor români, cu activitatea catastrofală
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
-și dea doctoratul, de parcă lucrul ăsta l-ar transforma în ceva mai mult decât ceea ce deja este. În privința specializării, deci, opiniile văd că sunt împărțite. Trecând în alt plan, spune-mi, ai pierdut prietenii din pricina cronicilor publicate? Ce reacții ai primit, de exemplu, după publicarea discuției cu Ileana Mălăncioiu din "Adevărul literar și artistic"? - Ca să închei cu subiectul specializării/ specializărilor, aș zice că măcar una trebuie să aibă omul. Măcar la un lucru să se priceapă, dacă nu la mai multe
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
Pe scurt, e o motivație în plus pentru efortul, destul de mare, de a citi în fiecare săptămână o carte pentru a scrie despre ea. În sfârșit, să mai spun că mai am, la acest "punct", două bucurii. Una apare atunci când primesc de la un scriitor de valoare o carte cu o dedicație ieșită din tiparul amabilității convenționale. A doua poate părea nițel deplasată, dar nu e: sun la telefon pe cineva, și îmi răspunde o voce politicoasă, dar cam rece, de nu
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
Ilisei Întoarcerea în Eden Într-o bună zi a anului 1993, după ce trecuse dealul mare al celor 90 de ani de viață, Ion Irimescu s-a urcat în tren și a sosit cu Doamna Domniei sale la Iași. Era poftit să primească titlul de Doctor Honoris Causa al Academiei de arte din Iași, al cărei profesor de sculptură fusese între 1940-1950, adică pînă la desființarea instituției ieșene. Cei care-i făcuse înalta onoare (pusă în operă abia în primăvara lui 1994), uitaseră
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
toate acestea își luase inima-n dinți și, cu Jenița alături, ca de obicei, se îndreptase spre Iași. Intrase sfielnic la Belle Arte, afișînd indiferența unui om, care habar n-are ce caută acolo. Repede cețurile se ridicaseră. Colegii îl primiseră cu urale. Norocul îi surîsese iar. Nu era vorba doar de cîștigarea unui post dorit, ci mai ales de dobîndirea unui mediu prielnic dezvoltării sale artistice. Mai mult, Iașii îi oferiseră și șansa de a se bucura de prietenia unui
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
l-a hărăzit cu norocul de a se putea exprima original, adăugînd un cerc ce-i al lui pe trunchiul cel mare, și puternic și rămuros al artei sculpturale românești. E dimineață și meșterul este în atelierul său. Modelează, reflectează, primește prieteni. Povestește și își aduce aminte ce-a fost o viață de om, 95 de ani, din care 75 închinați, cum spune prietenul lui, Corneliu Baba, jocului cu iluziile. Muzele nu doar l-au vizitat în timpul acesta, dar s-au
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
românești. Acasă La sfîrșit de februarie 2000, într-o duminică, mă aflam în cuibul lui Ion Irimescu, la Fălticeni, în odăițele unde-i este acum sălașul în preajma muzeului ce-i poartă numele. De puțin timp se încheiase ceremonia în care primise Ordinul Steaua României în grad de mare ofițer, eveniment care se petrecea în ziua cînd tocmai împlinise 97 de ani. Cum e obiceiul, bucuria se stropea cu un păhăruț pentru că udătura nu merge singură, nu lipsea, firește, nici uscătura. Ion
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
simt. Iată de ce aș vrea să-l întîlnesc pe șeful G.P.U. și să-i spun cu toată sinceritatea: - Iată ce mi s-a povestit. Este adevărat? Iată ce am văzut... Explicați-mi cum e posibil... Dar nu mă va primi, pentru nici el n-are dreptul de a vorbi mai mult decît ceilalți. Fiecăruia îi e teamă de vecin, findcă vecinul îl poate denunța. Fiecăruia îi e teamă să ia o inițiativă pentru că poate că face o gafă, iar Moscova
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
însemna asta pentru imaginea URSS. Sau, mai aveți o soluție. Există în port un vapor care n-a ridicat încă ancora... Înnebuniți, ofițerii GPU telefonează la Moscova, se contrazic, își dau instrucțiuni unii altora. În cele din urmă, familia Simenon primește aprobarea de a pleca. Iar scriitorul ajunge, încă incredul, pe puntea vaporului unde consulul turc îl privește încremenit, ca pe o fantomă revenită inexplicabil dintr-un tărâm al întunericului absolut. Nici un complex nu amână, după întoarcere, redactarea amplului reportaj. Simenon
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
interiorul unui zgârie-nori. Era întâia oară când, luând liftul, urcasem rapid spre un etaj sus de tot și când, ușa liftului deschizându-se silențios, o priveliște ca de vis mi se arătă în fața ochilor: apartamentul ultraelegant și Podea înaintea mea, primindu-mă drept în mijlocul lui, un ins înalt, falnic, un ardelean ajuns, un bărbat cum rar se mai vede azi... Nu știam dacă Podea era quaker sau nu. Nu pui însă astfel de întrebări ca prostul, bineînțeles; mai ales că omul
Note americane (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14283_a_15608]
-
moștenitorul tronului Austro-Ungariei, și a declarației de război pe care Austria o face Serbiei, avea să izbucnească, energică și contagioasă, cea dintîi conflagrație mondială. Iar peste trei ani, în 1916, chiar la mijlocul războiului, o mișcare deja manifestă dar nebotezată încă, primea prin hazard, odată cu deschiderea Cabaretului Voltaire din Zürich, denumirea DADA. Ea declara deschis, cu o virulență la fel de mare ca aceea a războiului din tranșee, un război împotriva artei burgheze, împotriva convențiilor anchilozate și a umanismului decorativ și fariseic. Și pentru ca
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]
-
distribuție a centrelor de putere. La sfîrșitul lui 1918, Transilvania, Banatul și Bucovina, desprinse din Imperiul Austro-Ungar, își proclamau unirea cu România, pentru ca, după doi ani, prin Tratatul de la Trianon, această hotărîre să fie recunoscută de puterile europene și să primească legitimitate juridică. Acest moment semnifică nu numai o problemă politică, economică, administrativă și de drept internațional, ci și un punct de cotitură în viața publică românească. Pe de o parte, alipirea fostelor teritorii imperiale la vechiul Regat nu se face
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]