1,135 matches
-
săracii invalizi. Această dublă izolare - a celor ce puteau să se îmbolnăvească și a celor capabili să transmită maladia - venea în sprijinul unei medicații ineficiente, adesea chiar fanteziste. Transcriu după Șarolta Solcan (prescripții din cărți ce cuprindeau rețete pentru uzul princiar): Se considera de mare eficiență zilnic câte o linguriță de zeamă de ridiche neagră pisată cu sulf. Dimineața, pe stomacul gol, să se consume usturoi sau o nucă, ori smochină. în usturoi pisat amestecat cu semințe de brad și oțet
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
erudiților din Orient, el poseda cunoștințe medicale, dar mai era și prieten apropiat al majestății sale, prințul. Era de asemenea Însărcinat cu prepararea hranei tânărului emir, care avea cu puțin peste douăzeci de ani. Înainte de a fi așezate pe masa princiară, toate bucatele trebuiau gustate mai Întâi de el, În bucătărie, unde erau păstrate apoi Închise Într-un coș ale cărui chei se aflau doar la emir și la Hoshbegi. Cum emirul suferea de sus-amintita febră biliară, Hoshbegi mă prezentă majestății
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
id="11"> 11 Ibidem.</ref>. Odată epuizate toate obligațiile protocolare, Carol I a părăsit, la 31 octombrie 1866, Istanbulul, plecând spre București, prin Varna și Rusciuk <ref id="12"> 12 Ibidem, p. 277. </ref>. Și, făcând un bilanț al vizitei princiare la Istanbul, Carl Fr. Palmstierna era de părere că „le Prince paraissait satisfait de șa nouvelle position, heureux au reste d’avoir gagné son investiture à assez bon marché avec l’agrément des principales Puissances” (s.n.) <ref id="13"> 13
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
Altesse Royale” (Alteță Regală) și, În final, „Votre Majesté” (Rege). Totodată, documentele În limba franceză demonstrează cât se poate de bine nepotrivirea titulaturii de „domn” pentru șeful statului român, deoarece corespondentul „Monseigneur” avea, practic, o importanță foarte mică În ierarhia princiară și nobiliară a Europei occidentale. În această ordine de idei, guvernul român Îi informează pe consulii străini că Turcia a recunoscut și dreptul ca acesta să fie numit În acte „Alteța Sa Serenisimă”, În loc de „Hospodar” <ref id="1">1 Green c
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
a solicitat misiunilor diplomatice o nouă schimbare a formulei de adresare din actele oficiale <ref id="5"> 5 Ibidem.</ref>. Această situație este urmarea unei stângăcii clare și probează lipsa de cunoștințe „tehnice” a guvernului român În problema ierarhiei titlurilor princiare occidentale. Totodată, comentariul consulului demonstrează Încercarea românilor de a găsi cel mai bun predicat În raport cu poziția lui Carol și de a evidenția schimbarea survenită În statutul internațional al Principatelor. În perioada imediat următoare, românii Își accentuează demersurile pentru recunoașterea numelui
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
unuia dintre ei. Și Carol Anton și Leopold Îi răspund, pe 21 noiembrie, că sunt de acord, că Leopold renunță În favoarea fiului său Ferdinand, dar că Încă mai speră la apariția unui moștenitor direct. Cel mai important este „Actul familiei princiare de Hohenzollern”, trimis pe 24 noiembrie 1880, practic, un acord al moștenitorilor și singura dintre scrisori adusă la cunoștința corpului diplomatic Într-un mod oficial <ref id="74">74 ANIC, fond Casa Regală, dosar 27/1880, f. 39v. și urm
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
stat. Pe lângă aceasta, Castelul Peleș și domeniul aferent, constituiau nucleul unei posesiuni ce trebuia să demonstreze lumii că România era un stat de sine stătător, independent și condus de o familie Regală, care se ridica la înălțimea oricărei alte familii princiare din Europa acelei vremi. Lucrarea este rezultatul investigației istorice, analizei critice a surselor istorice folosite și amintite ca atare în notele de subsol și în bibliografie, studiului unor documente, interpretării unor fapte istorice. Capitolul I CONSTRUREA CASTELULUI PELEȘ Familia princiară
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
princiare din Europa acelei vremi. Lucrarea este rezultatul investigației istorice, analizei critice a surselor istorice folosite și amintite ca atare în notele de subsol și în bibliografie, studiului unor documente, interpretării unor fapte istorice. Capitolul I CONSTRUREA CASTELULUI PELEȘ Familia princiară a României, Domnitorul Carol I și Doamna Sa Elisabeta, nu au avut de la începutul domniei lor o reședință pe măsura statutului. Palatul de la București, cel puțin inițial, nu se ridica nicidecum la asemenea standarde. Așa că se impunea necesitatea construirii unui
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
Doamna Sa Elisabeta, nu au avut de la începutul domniei lor o reședință pe măsura statutului. Palatul de la București, cel puțin inițial, nu se ridica nicidecum la asemenea standarde. Așa că se impunea necesitatea construirii unui palat regal. Din păcate însă, familia princiară va beneficia mai târziu de o reședință regală, și anume în 1883 când va fi inaugurat castelul Peleș din Sinaia. Sinaia era un oraș modern de vilegiatură care își împrăștie vilele și hotelurile de-a lungul șoselei prin 12 pajiștile
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
anume în 1883 când va fi inaugurat castelul Peleș din Sinaia. Sinaia era un oraș modern de vilegiatură care își împrăștie vilele și hotelurile de-a lungul șoselei prin 12 pajiștile înclinate sau la liziera pădurilor aplecate deasupra acoperișurilor. Perechea princiară a venit la Sinaia să petreacă vara pentru prima dată în anul 1871.<footnote Mite Kremnitz, Regele Carol I al României, Ed. Porțile Orientului, Iași, 1995, p. 105 footnote> La început Suveranii României au locuit în câteva chilii ale mănăstirii
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
footnote Mite Kremnitz, Regele Carol I al României, Ed. Porțile Orientului, Iași, 1995, p. 105 footnote> La început Suveranii României au locuit în câteva chilii ale mănăstirii din oraș. În scurt timp locurile au început să placă foarte mult familiei princiare, ceea ce i-a determinat să-și construiască în zonă o reședință. “Valea se chiamă Prahova, după râul care curge d’adreptul din munte, aci vijelios, aci cu minte, azi răzvrătit, mâine liniștit (...). Curge pe o albie largă de pietre ca
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
Prințesa Maria s-a născut la 27 august 1870, și imediat după naștere, mica prințesă și mama ei au fost binecuvântate de către mitropolit, iar primarul capitalei a înscris copilul sub numele de Maria în registrul de stare civilă a familiei princiare.<footnote George Bengescu, Carmen Sylva. Viața Reginei Elisabeta, Ed. Porțile Orientului, Iași, 1995, p. 26 footnote> Botezul micii prințese a avut loc la 1/13 octombrie 1870, în biserica de la Cotroceni. Acolo cei doi mitropoliți, precum și șefii autorităților civile și
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
biserica de la Cotroceni. Acolo cei doi mitropoliți, precum și șefii autorităților civile și militare ale statului așteptau cortegiul ce se formase la palat. După oficierea slujbei religioase a botezului principesei Maria, Mitropolitul Primat adresează cuvinte de felicitare Suveranilor și binecuvântează familia princiară. În același timp Mitropolitul ține să sublinieze legătura dintre mica principesă Maria, prima născută, și România, patria adoptivă a familiei Princiare, și patria natală a Mariei. La sfârșitul lunii martie a anului 1874, prințesa Maria s-a îmbolnăvit de scarlatină
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
palat. După oficierea slujbei religioase a botezului principesei Maria, Mitropolitul Primat adresează cuvinte de felicitare Suveranilor și binecuvântează familia princiară. În același timp Mitropolitul ține să sublinieze legătura dintre mica principesă Maria, prima născută, și România, patria adoptivă a familiei Princiare, și patria natală a Mariei. La sfârșitul lunii martie a anului 1874, prințesa Maria s-a îmbolnăvit de scarlatină. Starea prințesei s-a înrăutățit cu fiecare zi care trecea. În cele din urmă la 28 martie 1874 copila muri. Avea
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
care-l iubise. În noapte în care a murit prințesa ea a spus: “Vreau să merg la Sinaia să beau apă din Peleș”. Acesta este un motiv suficient de puternic, care a hotărât definitiv pe Suverani la onstruirea unui castel princiar pe acele meleaguri. Astfel, în 1873, când Carol era încă Prinț, a cumpărat moșia Sinaia și tot atunci dă profesorului D. Doderer de la Școala Politehnică din Viena să-i facă planurile pentru noul castel de vară. Lucrările au început și
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
Maria de Wied s-a prelungit până la mijlocul lunii octombrie. La Cotroceni, Curtea a revenit la 1 septembrie. Sinaia și Castelul Peleș, cât ținea vara, adunau toată lumea bună, 34 conducătorii politici ai țării, reprezentanți ai țărilor străine, descendenți vechilor familii princiare și boierești. Astfel, Sinaia datorită Castelului Peleș, devenea adevărata capitală politică a României. Castelul Peleș a devenit prin urmare, un simbol al Casei Regale a României, era în fapt primul castel construit de familia princiară. Era reședință regală. La Castelul
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
țărilor străine, descendenți vechilor familii princiare și boierești. Astfel, Sinaia datorită Castelului Peleș, devenea adevărata capitală politică a României. Castelul Peleș a devenit prin urmare, un simbol al Casei Regale a României, era în fapt primul castel construit de familia princiară. Era reședință regală. La Castelul Peleș viața era, dacă de poate spune familiară. Curtea lua masa împreună cu Majestățile Lor, iar după cină, Regele se distra deseori cu o partidă de biliard, în timp ce Regina trecea în sala de muzică împreună cu suita
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
și odihnă a Suveranilor cât și nucleul unei posesiuni ce trebuia să demonstreze lumii întregi că România este un stat de sine stătător, independent și condus de o Familie Regală care nu era cu nimic mai prejos față de celelalte familii princiare europene. CONCLUZII Instaurarea regimului monarhic în România, în 1866, a constituit o nouă etapă în evoluția statului modern român. România a înregistrat o serie de realizări notabile sub conducerea lui Carol I și a Elisabetei. Am desigur, în vedere, elaborarea
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
Bacovia, Barbu și Blaga, S. este cel care schimbă într-o măsură considerabilă limbajul, temele și miturile lirismului românesc. Există la Nichita Stănescu un remarcabil farmec al „vorbirii”, al articulării discursului, al transparenței oraculare sau al obscurității oraculare, o inimitabilă, princiară gesticulație, un ceremonial de zile mari, un mod de „a face ordine” și de a stabili ierarhii printre cuvinte, printre lucruri, un mod de a veni în întâmpinare și în același timp de a sfida așteptările; nu se poate face
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
tot mai rafinate, mai complexe și mai elocvente a tradiției, care legitima și îi înregistra în paradigmă pe candidații la statutul de personaj exemplar, instalează un soi de emblemă configurativă a marilor inițiative (îndeobște culturale) puse la cale de aura princiară. Matei Basarab, Vasile Lupu, Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu (dar nu numai ei) pricep temeinic rosturile unei monarhii ce revendică un prestigiu asigurat de istorie. Zidirile înfăptuite de ei, demersurile literaților, programele celorlalți artiști, pentru care Curtea (Regnum) constituia un nucleu
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
lichele”, „licheluțe”, „hoțomani”, „caiafe”, „vulpoi” și alte asemenea specimene, caracteristice fiindu-i ciocoismul, veleitarismul, impostura, snobismul, indolența, servilismul, ipocrizia, invidia, delațiunea, hoția legalizată, corupția. Șefii de legații și alți funcționari superiori își dau aere aristocratice, își atribuie origini nobiliare, chiar princiare. Ambasadorul interimar State Daltaban, fiul unui „fioros bivolar” de la Zimnicea, fost hoț de cai, obține prin tertipuri cognomenul „de Seraschier” și visează să figureze în Almanahul de la Gotha, din care îi citește încântat, după cină, consoartei. Un subaltern al său
ZAMFIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290700_a_292029]
-
VII-VIII, 1998-1999, Iași, p. 83 și urm.; Idem, Carol I al României, p. 25-38. </ref>. Se cuvine a fi admisă acea accepțiune indicativă de faptul că, peste orice „mofturi partidice”, cerința „prințului străin” răspundea stingerii „suferinței recunoașterii externe de titlu princiar”, nu neapărat după normele occidentale ale „preseanței”, În cazul voievozilor Moldovei și Valahiei. Ion Ghica, el Însuși Încercat de ambiții de domnie, semnala inadecvențele titlului de „principe”, nespunându-ne Însă și care titlu, după el, ar fi fost „de preferat
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
În Idem, Scrisori către V. Alecsandri, vol. IV (supliment), București, f.a., p. 75. </ref>20. Apelativul persiflativ de „Hospodar” pe care l-au atribuit mai ales rușii „domnilor moldo-valahi”, ca și căutările revoluționarilor de la 1848, Într-o mixtură de conotații princiare și republicane, precum În Proclamația de la Islaz, trădau realele „suferințe” ale titlurilor domnitorilor de la Iași și București. Iar În consecința „insuficiențelor suverane” din titlurile voievozilor ori domnilor s-a putut menține mereu Îngroșat „șirul pretendenților” la tronurile Moldovei și Valahiei
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
sud-estul Peninsulei Arabe, adică zona Rub al Khali (Zona Nelocuită), cunoscută drept teritoriul cel mai arid al întregii peninsule. De la începuturile principatelor arabe în această zonă, Al-Murah a avut drept ocupații o combinație de activități războinice în slujba unei case princiare protectoare, activități comerciale pe distanțe lungi prin organizarea unor caravane și creșterea și comercializarea cămilelor. Acoperind o zonă deșertică de câteva ori mai mare decât teritoriul României, această populație menținea relații comerciale cu agricultorii din oaze sau din zonele mai
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Stelian Neagoe, vol. I, București, 1992, p. 160, 164; vezi și Nicolae Ciachir, Istoria popoarelor din sud-estul Europei În epoca modernă, București, 1998, p. 223-253. </ref>. Tratatul dintre România și Serbia semnat În ianuarie 1868, precum și sprijinul acordat de Guvernul princiar mișcării bulgare au determinat manifestarea unor vii proteste la Paris și Viena. Cancelarul austro ungar Beust a căutat chiar să convingă Turcia de necesitatea unei intervenții militare. Cel puțin la fel de Îngrijorată era Însăși Puterea suzerană, diplomația de la Constantinopol sugerând instituirea
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]