104,850 matches
-
și exemplifică Mircea Cărtărescu (Dimov-Brumaru-Foarță, Angela Marinescu-Ion Mureșan-Mariana Marin), și a interpreta versurile unui autor fără să-l fi introdus în paradigma de care aparține înseamnă a rata tocmai actul hermeneutic. Sunt întru totul de acord cu această fundamentare pe principiul adecvării la diferite structuri de sensibilitate. Problema este că susținătorul ei nu reușește (sau nu dorește) să o ilustreze prin comentariul critic curent, în care derapează, de mai multe ori, spre un evident parti pris "progresist". Mircea Cărtărescu se arată
Ușa stacojie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11697_a_13022]
-
preocupare. Aceea de a povesti câteva gesturi reprobabile din istoria sportului în ideea subînțeleasă că ignorarea sau uitarea lor ne-ar putea face să privim, atunci când e cazul, cu prea multă îngăduință derapajele sportivilor (fie ei și mari campioni) de la principiul fair-play-ului. "De ce să se antologheze doar recordurile, nu și derapajele de la poziția bipedă? De ce să preamărim necondiționat, trecând sub tăcere, rătăcirile idolilor de ieri și de azi? La urma urmei, de ce să glosăm pe marginea fair-play-ului și să nu denunțăm
9 istorii exemplare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11693_a_13018]
-
mod paradoxal, pînă și fapte care s-au petrecut înainte de venirea Mîntuitorului sunt receptate de noi, astăzi, prin intermediul experienței biblice. Prin Irozii, Constantin Virgil Negoiță duce cu un pas mai departe experimentul său literar. Dacă în precedentele romane, avînd ca principiu de construcție ne-excluderea terțului, totul stătea sub semnul relativismului, la nivelul conținutului, odată cu acest roman se adaugă un element nou: relativismul limbajului. Sub copertele aceluiași volum, autorul publică ediția românească și cea în limba engleză ale cărții sale. Nu
Umanitatea în 60 de pagini by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11692_a_13017]
-
a acestui flux energetic deturnat pe orbita osîrdiei convenționale e de altminteri acut conștientizată: "eu sînt doar o particulă a estetosferei și port în mine forța gravitațională/ a artei ca pe un ovar ce așteaptă în fiecare clipă/ un alt principiu generator al foamei de stimuli" (din pămînt afînat de rumoarea unui cîntec). Pornind dintr-un punct aleatoriu, poeta sosește în alt punct aleatoriu, sugerînd acea coerență a imprevizibilului care face parte, pînă la un punct, din "logica" plăsmuirii artistice moderne
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
romanul Gerda. Prima întrebare legată de un asemenea roman este dacă el trebuie privit ca un monument arhitectonic, din perspectiva rafinamentului cu care este construit textul, sau din cea a elementelor poveștilor și întîmplărilor care alcătuiesc țesătura epică. Firește, în principiu ambele aspecte trebuie privite cu egală atenție, așa cum, atunci cînd privești o biserică admiri forma turnului, modul în care se îmbină pietrele și/sau lemnul, armonia ansamblului, dar și calitatea compoziției frescelor și a vitraliilor. În cazul literaturii, însă, mizele
Optzecismul pîrguit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11739_a_13064]
-
lui Galsworthy sunt frumoase, nu trebuie însă să ne închipuim că sunt și originale în această materie. Nu! Ideea aceasta e veche de mii de ani, fiindcă dacă ea a fost exprimată pentru prima dată în Profeți, se află în principiu la Moise, căci după cum zice Edouard Schuré: "De la Moise încoace, putem să ne zbatem oricât vrem, lumea se îndreaptă spre unitate". Acum însă, ideea aceasta a încetat de a fi apanajul câtorva; de vreo sută de ani încoace, au început
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
I. C. Chițimia, prilejuită de împlinirea a trei sute de ani de la apariția acestui monument de cultură și de limbă românească. Există diferențe sensibile între școala filologică bucureșteană și cea ieșeană. În Nota asupra ediției ieșene se precizează că s-a adoptat "principiul transcrierii fonetice interpretative, considerată a fi modalitatea cea mai suplă de redare a unui text românesc scrisa cu slove chirilice" (vol. I, p. CXLII), pentru a putea îndeplini exigența autoimpusă de fidelitate lingvistică față de aspectul grafic al textului. De aici
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
noștri de vînătoare"). Pseudo-dueliștii s-au așezat față în față, la distanța regulamentară ("de 5 pînă la 8 pași") și, "la semnal", Suțu a apăsat pe trăgaci. Florescu, însă, nici asta nu a îndrăznit să facă, dînd ca motiv un principiu personal: "să nu slobod niciodată piedica în fața cuiva". Ulterior, verificîndu-i pistolul, tinerii și-au dat seama că - din greșeală - arma era încărcată și cu glonțul pe țeavă. "Am tresărit la această descoperire - conchide Nicolae Suțu - și am rămas stupefiat. Dacă
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
detestă spiritul elevat, cumpătat. Clasicismul și, în special, Romantismul s-au întemeiat pe un tip de substanță asociativă, rezultată din armonia plămînilor și a bronhiilor la nivelul cărora s-a situat aura muzicii culte, dar și din simultaneitatea diversității ca principiu metabolic înlănțuitor. Respirația artei sonore savante romantice, de pildă,este o îmbinare de idei și combinații exaltate de sentimente, ca niște unelte periculoase și îndrăznețe, greu de pus în ordine și de strunit. Dacă în Clasicism spiritul era o coardă
Coborîrea aurei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11773_a_13098]
-
în preambulul sau motivațiile Comemorării din 2005, ca proiect de stat și indică structurile organizatorice necesare. Textul acestui decret pleca de la ideea fundamentală privind "consolidarea caracterului culturii ca element de integrare între popoare", idee care trebuia să fie cuplata cu principiul potrivit căruia Don Quijote conține valori prin intermediul cărora se poate lupta pentru libertate, progres și demnitate umană. A fost înființată mai întâi o Comisie de Onoare - formată din miniștrii Culturii din țările latino-americane și a cărei președinție de onoare revine Maiestăților
Don Quijote - 400 - José Manuel Blecua - Chei de lectură by Horia Barna () [Corola-journal/Journalistic/11778_a_13103]
-
Ion Buzași își însoțește fiecare secvență (adică fiecare autor selectat) de câte o scurtă prezentare, interesantă ca argument și utilă ca motivație, nu dă la locul potrivit aceste informații necesare, ca și alte trimiteri, în cazul altor autori. Dar, în principiu, e bine că antologia nu riscă să se încarce bibliografic, căci fiecare autor clasic, de la Dosoftei la Lucian Blaga, atrage după el o întreagă bibliotecă de comentarii. Cum arată structura sumarului antologiei lui Ion Buzași, pentru a da o idee
Poezia - scară spre cer by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11792_a_13117]
-
Teatrul Maghiar din Cluj. Lista unor mari erori este destul de consistentă atunci cînd privim analitic în urmă. Au fost cîțiva ani care au provocat discuții puternice, polemici, mari tristeți, ani în care coerența nu era depistabilă nicicum, ani în care principiul învechit "să ia fiecare ceva, ca să mulțumim pe toată lumea" a funcționat din plin, sfîrșind, previzibil, prin a nemulțumi pe toată lumea. Au fost, mereu, și erori, și gafe, scăpări impardonabile pentru istoria teatrului, mari nedreptăți sau judecăți prin compensație. O tradiție
Premiile Uniter - Acuzații de șovinism! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11797_a_13122]
-
o gîndire de tip narativ" (pag. 81); sau: "trei sunt ideile fundamentale ale gîndirii muzicale a lui Ștefan Niculescu: 1. raportul dintre unu și multiplu, 2. teoria sintaxei muzicale (din care se profilează cercetarea și aplicarea aprofundată a eterofoniei), 3. principiul "coincidentia oppositorum" etc. în fond sunt sentințe definitive, după meticuloase și inspirate deliberări. Ori, dimpotrivă, monturi ce pun în lumină frumusețea unor bijuterii ale spiritului îndelung polisate, lectorului nerămînîndu-i altceva de făcut decît să constate satisfacția cu care le acceptă
Cura de dezintoxicare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11799_a_13124]
-
lipsi aglomerația de talk-show-uri de la Realitatea Tv, vorbe spuse la telefon în cadrul "Jurnalelor tv", care pot zgudui lumea prin tragismul lor, cum ar fi: "-N-am nici un element referitor la chestia 3) asta", ale domnului ambasador în Irak, Mihai Stuparu... Sau principiul domnului Cristian Borcea de la echipa de fotbal Dinamo: "O injecție cu virus dinamovist este letală și ține toată viața".Letal-letal, subtil-subtil, dar se mai adeverește o dată, cu ajutorul televiziunii, că românul are mai multe vieți, ceea ce mi se pare o "chestie
Demnitari, actori și-un harem... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11827_a_13152]
-
o anume preferință pentru ce relativ ("mandatul ce ne-a fost încredințat", 30.09.2003), de folosirea unor variante literare ușor învechite, marcând un registru solemn: de exemplu, alături de obiecții apare destul de des și forma obiecțiuni: "este o obiecțiune de principiu, pe care o s-o manifestați doar prin vot" (10.02); " Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt" (14.04). În genere, selecția lexicală tinde către excesul de prețiozitate: "astfel de poziționări adversative nu fac decât să împiedice și mai mult dialogul politic
Parlamentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12908_a_14233]
-
Pavel Șușară Filmul lui Mel Gibson, Patimile lui Hristos, a stărnit, la răndul lui, nenumărate patimi. Patimi la casa de bilete, patimi în discuțiile private, patimi în discuțiile publice și în presa de toate felurile. De la evaluări de principiu și pănă la acuze grave, de la suspiciuni de antisemitism și pănă la cele de anticreștinism, de la entuziasme juvenile și pănă la negații halucinate s-a testat cam totul. Vorba celebrului banc din epoca de aur, doar cu cianură nu s-
Între materialismul istoric și Twin Peaks by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12880_a_14205]
-
aparține lui Ioan Stanomir. Atent supravegheat, demersul lui memorialistic este declanșat, ca într-un roman postmodern, de câteva citate în perfecta limbă de lemn a textelor ideologice din epocă. Inserțiile din tratatele de socialism științific sunt așezate în contrast, după principiul dicționarului, cu realitățile crunte ale perioadei izbutind de-a dreptul efecte suprarealiste. Reflexiv și îreceî, Ioan Stanomir rememorează comunismul apelând la colaj și încercând, astfel, să surprindă câteva linii definitorii pentru identitatea juridică a unui întreg sistem: codul eticii și
Cutia neagră a comunismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12887_a_14212]
-
roluri, T. Maiorescu a numit instituțiile statului improvizat “forme fără fond”. Departe de a fi o formulă calpă, cum au numit-o unii, și nevalidată istoric, teza maioresciană se verifică, vai, foarte bine, în condițiile tranziției din ultimele decenii. (N.M.) Principiul naționalităților este o inovație politică a veacului nostru, pe care noi, popoarele mici, nu o putem aplauda cu prisos. Acestei inovațiuni, inspirate de cea mai înaltă echitate din partea statelor mari, se datorește existența statelor mici deja independente. Astfel, fizionomia unei
Politică și cultură de I. L. Caragiale () [Corola-journal/Journalistic/12933_a_14258]
-
de cea mai înaltă echitate din partea statelor mari, se datorește existența statelor mici deja independente. Astfel, fizionomia unei importante regiuni a continentului s-a schimbat într-o jumătate de secol ca prin minune.[...] Asta e bine; asta dovedește netăgăduit eficacitatea principiului naționalităților pentru propagarea civilizațiunii. Experiența făcută cu tînăra Românie va fi desigur un îndemn pentru diplomația europeană să urmeze mai departe cu aplicarea acestui roditor principiu, și întrucît privește pe celelalte mici naționalități rămase încă fără stat particular. Dar, ca
Politică și cultură de I. L. Caragiale () [Corola-journal/Journalistic/12933_a_14258]
-
o jumătate de secol ca prin minune.[...] Asta e bine; asta dovedește netăgăduit eficacitatea principiului naționalităților pentru propagarea civilizațiunii. Experiența făcută cu tînăra Românie va fi desigur un îndemn pentru diplomația europeană să urmeze mai departe cu aplicarea acestui roditor principiu, și întrucît privește pe celelalte mici naționalități rămase încă fără stat particular. Dar, ca toate principiile, și acesta de care vorbim are un mic inconvenient, neglijabil fără-ndoială, însă destul de caracteristic pentru a merita să fie constatat.[...] În genere, statele
Politică și cultură de I. L. Caragiale () [Corola-journal/Journalistic/12933_a_14258]
-
curiozitate, în insolit, în extravagant; acest ceva este întotdeauna un produs al banalității înseși, apărut dinlăuntrul ei și concurând-o treptat, grație unei mutații de semnificații.” Dar, criticul ratează formularea simplă a unei semnificații mai profunde, căci, deși intuiește bine principiul ambiguizării, Laurențiu Ulici nu rostește niciodată cuvântul artefact sau vreun alt sinonim. Or tocmai din acest punct de vedere interesează în mod deosebit povestirile lui Tudor Octavian. Prejudecata temelor minore și a banalului ca subiect permanent a complicat, probabil, rezolvarea
Indecența de a povesti by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12923_a_14248]
-
Am studiat biologia și am unele îndoieli asupra explicațiilor genetice date unor fenomene ce cad sub incidența sociologiei. Genetica are evident o importanță majoră în studiul vieții și al atît de complexelor ei corelații. Dar a face din genetică un principiu universal - mi se pare fals. Tocmai în procesele conștiinței umane, ale conexiunilor ei, există forme de transmitere a informațiilor mult mai subtile și mai durabile. De aceea cred că în anumite situații cineva poate fi "mai elvețian" fără ca originile sale
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
da recitar este - să dăm, totuși, credit cuvintelor! - un poem în proză construit din câteva momente ale unei povești de dragoste, reluate discursiv și din puncte variate ale desfășurării lor, sfidând cronologia și chiar, să zic așa, statutul lor narativ. Principiul de construcție este cel muzical al sonatei. Există patru capitole care corespund celor patru mișcări: Allegro, Adagio, Rondò: Allegro moderato și Andante; prima mișcare având o temă formată din trei motive care sunt dezvoltate pe rând ș.a.m.d. În
Medio-Monte se întoarce by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12946_a_14271]
-
pe cel al unei lucrări compuse de Giovanni Gabrieli, Canzoni et sonate da sonar. Ca referință textuală imediată, Sonata da recitar seamănă foarte mult cu Zadarnică e arta fugii a lui Dumitru Tepeneag, micul roman construit, la rându-i, după principiul muzical al unei fugi. Dan Zavulovich folosește, prin urmare, întregul arsenal al scriiturii fragmentariste: acronologia, reluarea unui motiv/refren, reformularea ș.cl., poetica de creație fiind cea a variației permanente. Spațiul și timpul „acțiunii“, ca și personajele, de altfel, sunt (des
Medio-Monte se întoarce by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12946_a_14271]
-
aliterații, Dan Zavulovich nu demonstrează că este un fin frazeolog, dexteritate cerută de fiecare pagină. Frazele lui sunt, adesea, tăiate scurt în elementare unități gramaticale, doar niște enunțuri, când ar fi trebuit să curgă într-un vertij stilistic armonios acordat principiului muzical generator al textului. Altfel, incompatibilitatea dintre stil și metodă dăunează grav lecturii. În al doilea rând, experimentul lui Dan Zavulovich este ostentativ referențial și mult prea explicit. La tot pasul, autorul ne indică o serie nesfârșită de referințe culturale
Medio-Monte se întoarce by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12946_a_14271]