629 matches
-
absentă în restul zilelor. Deși aveam podul plin de nuci, zâmbetul bunicului mă îndemna să adaug plusvaloare darului său nesemnificativ. Și nuca lui supraviețuia celorlalte din pod până primavara târziu. Iar cu nuca aceea - oferită de prisos, dar primită ca prinos -, iată-mă-s ajuns la vremea când caut o noimă în lumina tainică a ipostazei de bunic. Dagele mele nepoate! Că numai fete le-a dat Domnul copiilor mei... Cine ar fi crezut că la vremea mea de bunic, nuca
BUNICUL ŞI... PUTEREA UNEI NUCI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377901_a_379230]
-
de cunoscuți, cu cutremur pe ici, pe colo până când Fecioara Maria l-a străluminat să meargă acasă. Acolo l-a ocrotit, la privegheat și la luminat Maica Domnului timp de 22 de ani. Drept recunoștință Poetul i-a închinat din prinosul sufletului 15 poeme, între care și acesta: BUCURĂ-TE Vino la noi cu alaiul de flori, / Să ne bucurăm de podoabele Tale, / Ciucuri de slavă porți la sandale, / Bucură-Te, Născătoare de sărbători! Auzi-ne din pragul ce nu-i
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
Sfântă-n grădina vegherii, / Să ne bucurăm de vecia ce-adie, / Când îngerii-Ți cântă, Marie, / Bucură-Te, răsăritu-nvierii! Primește-ne la ospățul divin / Să ne bucurăm în fiece rană / Cu har, tămăduire și hrană, / Bucură-Te, pâinea bunătății,-Amin! (Prinos de lumină și har. Ed. Agora, Iași-1995) Ioan Alexandru Marele poet creștin vine pe lume în veșmântul ortodox de nea brodat cu colinde în Noaptea Albă dumnezeiască a Nașterii Sfântului Prunc, în Topa Mică a Clujului la hotarul anului 1941
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
o văpaie de rugă și balsam ! Cugetul mi-e sărac, ca un pelerin ! Cu mâinile-ntinse, cat spre zăvorul Tău, să deschid porțile mângâierii ! Inima mea plăpândă, în Mâna Ta, se mișcă-n unduiri de rod ... Și spicul de grâu,prinos de cuget crește-n chemarea celuilalt, ca Via Ta, cu Afuzalină de mir, revărsată de la culesul Dintâi. Tremur în cuprinsul privirii Tale, ca o maramă pe fruntea Fecioarei ... Tainic Te simt în izvorul Luminii. Răsari pe prispa Dorului meu, ca
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
lumina de verde, trifoi de noroc Unduire de salca cu mersul alene... * Mărgineam anotimpul când tu suspinai Și-am privit către tine cu-n zâmbet duios Și pe ramuri uscate tu frunze-ți creșteai Că poeme de suflet cu iubirea prinos. * Și de-atunci am ramas un izvor de cuvânt Ce-ți aduce lumină ca să poți înverzii Când spre cer să-l atingi răsfiri gânduri în vânt Neștiuta m-ascund, muză ta-n poezii! * de Gabriela Mimi Boroianu 04.02.2015
NEȘTIUTĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376050_a_377379]
-
unui debut întârziat, la aproape șaizeci de ani, situație explicabila și prin ( sau poate mai ales prin) conjunctură politică totalmente nefavorabilă. Tăcerea a mustit însă în cazul lui Râul Constantinescu, în poeme scrise de un condei viguros, care uneori ... IX. PRINOS, de Răul Constantinescu , publicat în Ediția nr. 1507 din 15 februarie 2015. PRINOS În zale-nsângerate timpul doarme ... prinos zilei trec singur printre bestii; pe zări trec cruciați cu steg de trestii, oracular grăind în zvon de arme. N-au
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
poate mai ales prin) conjunctură politică totalmente nefavorabilă. Tăcerea a mustit însă în cazul lui Râul Constantinescu, în poeme scrise de un condei viguros, care uneori ... IX. PRINOS, de Răul Constantinescu , publicat în Ediția nr. 1507 din 15 februarie 2015. PRINOS În zale-nsângerate timpul doarme ... prinos zilei trec singur printre bestii; pe zări trec cruciați cu steg de trestii, oracular grăind în zvon de arme. N-au somn în noapte nici glas de înger ... cu frunți reci bat târziu în
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
totalmente nefavorabilă. Tăcerea a mustit însă în cazul lui Râul Constantinescu, în poeme scrise de un condei viguros, care uneori ... IX. PRINOS, de Răul Constantinescu , publicat în Ediția nr. 1507 din 15 februarie 2015. PRINOS În zale-nsângerate timpul doarme ... prinos zilei trec singur printre bestii; pe zări trec cruciați cu steg de trestii, oracular grăind în zvon de arme. N-au somn în noapte nici glas de înger ... cu frunți reci bat târziu în poarta, trag clopote din altă soarta
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
vis mai licăre în preajma, din trupuri albe ning spre cer scântei, coboară stelele din flori de tei și-n aurori vin cei cu sufletul în palmă Hațeg, 15 februarie 2015 Râul Constantinescu ... Citește mai mult PRINOSÎn zale-nsângerate timpul doarme ...prinos zilei trec singur printre bestii;pe zări trec cruciați cu steg de trestii,oracular grăind în zvon de arme.N-au somn în noapte nici glas de înger ...cu frunți reci bat târziu în poarta,trag clopote din altă soartăspre
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
Na, că m-am trezit și eu acum, căluțind, dar, chiar dacă sună a laudă, aceste nume trebuie spuse. E chiar musai, căci sibienii renumiți nu sunt doar mulți, ci și cu greutate. Să dăm, așadar sibienilor ce este al lor. Prinos, mintenaș. Orașul sperietor de sobru, prin care pașii mei de prunc în prag de adolescență se insinuiau ezitanți, intimidați de severitatea profesorilor noștri de liceu și de asprimea umorului colegilor, mi-a modelat caracterul în direcția unui sarcasm sănătos, dar
SIBIUL – SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/375283_a_376612]
-
fac un apel către toți colegii mei: “ Scriitorii, din toate timpurile și din toate colțurile de zare, vor să facă o lume mai bună pentru toți, cei care avem speranțe, și nădăjduim că reușim împreună cel puțin să păstrăm neîntinat prinosul de moștenire de la străbuni. Piatra de temelie a dezvoltării oricărei civilizații este cultura. Liantul care leagă cărămizile este spiritul de solidaritate dintre oamenii de cultură. Scriitorii, vrednici ucenici înzestrați cu har divin, stăpâni ai tărâmurilor bănuite și nebănuite, reale și
UN SALUT DIN VASLUI, DIN SUFLETUL MEU de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372591_a_373920]
-
acasă. Astăzi, din ce in ce mai rar, se mai aud asemenea zei neîncoronați, tot mai puțini sunt cei care pășesc prin „Grădină Raiului Folcloric” - păstrând smerenia și dragostea slujitorului pentru frumos și tradiția populară. Acelor oameni minunați le datorez totul și le aduc prinos de recunoștință pentru dragostea ce mi-au trezit-o în suflet, să iubesc muzică adevărată, autentică, să beau din izvorul nesecat al dorului, să culeg florile miresmate ale iubirii care au fost cultivate de grădinari pricepuți și cu mult hâr
4. GRĂDINA RAIULUI FOLCLORIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372603_a_373932]
-
zilnic, plecând genunchii trupului dar, mai ales, ai sufletului și înălțând mintea noastră spre Domnul și spre „casnicii Săi” - care sunt Sfinții, între ei sălășluind și Părintele nostru Nicodim cel Sfințit de la Tismana, căruia îi aducem în aceste vremuri binecuvântate, prinosul nostru de cinstire, prețuire și recunoștință. Urmează doar să-i înțelegem rugăciunii sensul, și să o cultivăm spre și pentru desăvârșirea noastră căci ea este semnul omenității și izbăvirii noastre, de-a lungul tuturor veacurilor!... Drd. Stelian Gomboș. Referință Bibliografică
SFANTUL NICODIM DE LA TISMANA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372659_a_373988]
-
și spre „casnicii Săi” - care sunt Sfinții, între ei sălășluind și Părintele nostru Nicodim cel Sfințit de la Tismana, căruia îi aducem în aceste vremuri binecuvântate, cu prilejul împlinirii a 610 de ani de la mutarea sa la veșnicele și cereștile locașuri, prinosul nostru de cinstire, prețuire și recunoștință. Urmează doar să-i înțelegem rugăciunii sensul, și să o cultivăm spre și pentru desăvârșirea noastră căci ea este semnul omenității și izbăvirii noastre, de-a lungul tuturor veacurilor!... Dr. Stelian Gomboș https://steliangombos
MODERNĂ ŞI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA VIEŢII SECULARIZATE DE ASTĂZI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372969_a_374298]
-
oameni, pe aceste personalități ale culturii și spiritualității noastre, fiindu-le prea puțin recunoscători pentru toate căte ne-au făcut și ne-au dăruit ei nouă!... De aceea, cartea care urmează să apară, va fi ca un omagiu și un prinos de recunoștință adus Părintelui Savu, dorindu-se a fi un pas către revenirea la normalitatea cinstirii înaintașilor noștri așa cum se cuvine, aducându-ne astfel aminte „de mai marii noștri”!... Eu personal, mă simt foarte onorat pentru faptul că am avut
PARINTELE TEODOR SAVU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373051_a_374380]
-
1665 din 23 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Un pelerin pe al viețuirii drum e gând înaripat de amintire. În altă vreme să renască din scrum, idee zămislită spre citire. Din floarea pasiunii culeg nectar, în brazda timpului să însămânțez prinos ancestral ce l-am primit în dar. Ca să rodească în al gândirii crez. Pe rădăcini revigorate-n vreme să crească pasiune în vlăstare. Gânditori la datorie să cheme, cu prisosință pe-a vieții cărare. Pe aripi de timp aștern rouă
PE ARIPI DE TIMP de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373189_a_374518]
-
în legătură cu crezul. Iar al treilea, cel economic-social. Deci acești trei factori trebuie să-i aibă în vedere omul politic. Un conducător politic dacă nu se identifică cu crezul oamenilor pe care îi conduce, cum să-i reprezinte”? (ibid. p. 43) Prinosul înțelepciunii sale l-a făcut pe Părintele Profesor Constantin Galeriu să abordeze toate problemele omului, ale societății, printre altele și rolul presei. Întrebat fiind de un reporter oarecare, Părintele îi răspunde cu profundă autoritate: -Are și ziaristul o harismă? „Are
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
-
duhovnicesc constat, cu uimire și admirație, tăria lui de caracter și verticalitatea cu care a fost înzestrat acest contemporan al nostru în fața căruia noi nu suntem altceva decât niște oameni supuși vremurilor acestui veac!... Se cuvine așadar, să-i aducem prinos de cinstire și de recunoștință rugându-ne lui Dumnezeu să-l răsplătească cu harul și cu dragostea sa cea nemărginită acolo, în locașurile cele cerești, în lumina cea neînserată a Slavei Sale! În încheiere, deci, voi susține cu toată tăria
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ADRIAN FĂGEŢEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372155_a_373484]
-
uneori îi arde lui însuși sufletul, inima, degetele, ochii. Și cui i-ar fi de folos această lumină? Celor cinci urmași pământeni care se încălzesc în jurul focului său? Ce l-ar determina, îndeobște, pe un om împlinit, să-și aducă prinosul de suflet, să-l fărâmițeze și să-l împartă? Ce ecou ar avea în familie, care de obicei, pune preț pe cele lumești, dar fiecare se simte stingher și străin în vecinătatea celuilalt? E vorba de acea „singurătate în doi
LUMEA VĂZUTĂ PRIN CEL DE-AL TREILEA OCHI. RECENZIE LA CARTEA LUI TEO CABEL TABLOURI FĂRĂ SEMNĂTURĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/374684_a_376013]
-
un fel de litanie în care poetul își asumă vina pentru toate nedreptățile și nelegiuirile lumii, pentru care își cere smerit iertare. Metafore inedite: ciuturi de lumină, prispa dimineții, ș.a. Claudia Bota este o altă poetă care a dăruit Antologiei prinosul său de suflet, imensitatea trăirilor transpuse în versuri sugestive. Poeta este convinsă că: „Muzica sufletului meu/ Capodoperă fără egal” (Imensitate). Autoarea folosește și licențe poetice: „Să văd răsărite surâsurile mii/ A oamenilor ce dus-au tăcerea” (Mi-aș fi dorit
ÎNTRE SUFLET ŞI CUVÂNT – O LEGĂTURĂ NEVĂZUTĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374676_a_376005]
-
Urmărind cazna izbăvitoare a creației sale, remarcăm că poeta Tatiana Dabija se hrănește din cuvânt, slujind poezia cu dăruire. Înzestrată de Pronia Cerească cu multe daruri de suflet, a reușit să împletească înțelepciunea cu o cumpătare controlată și să împărtășească prinosul de har, sensibilitate și putere de creație celor care rezonează la asemenea daruri. Recunoscându-i-se aceste daruri, a fost răsplătită cu mai multe premii și diplome și face parte din mai multe antologii și culegeri de poezii. Cu volumul
PLASA UNEI ILUZII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374696_a_376025]
-
ținutei sale morale și preoțești, a echilibrului și înțelepciunii sale, a preocupărilor sale teologice și cărturărești, a dragostei sale față de Dumnezeu și (de) oamneni, a atașamentului său față de țara aceasta și de Biserica strămoșească!... Se cuvine așadar, să-i aducem prinos de cinstire și de recunoștință rugându-ne lui Dumnezeu să-l răsplătească cu harul și cu dragostea sa cea nemărginită acolo, în locașurile cele cerești, în lumina cea neînserată a Slavei Sale! Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească
ŞAPTE ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT GRIGORIE BĂBUŞ (1915 – 2008)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374732_a_376061]
-
-Ți calc, mereu, pe urmă, În timpul vieții mele. Mi-ai dat a Ta suflare Să pot râde și plânge, Să-mi izbăvesc păcatul, Gustându-Ți trup și sânge. Dar vai... Eu, păcătosul, Ți-am încălcat porunca, Nu Ți-am făcut prinosul, Nu Ți-am meritat munca. M-am depărtat de Tine Prin necurat și ură, Mă-ntorc din pribegie... Iartă-mă... Te îndură... Îndepărtează timpul Trecut, din a mea viață, Când nu am fost ca Tine, Când nu mi-ai fost
ÎNĂLŢARE ( PASCALE... ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371800_a_373129]
-
el ar avea nevoie de acestă recunoaștere, de „argument pro”. Bineînțeles, Eminescu nu are nevoie de vreun argument. Totuși, atunci când sinceri ne apropiem de taina Eminescu, m-am gândit că ar fi, de asemenea, o impietate să nu îi aducem prinosul de mulțumire pentru conștiința a ceea ce suntem. Eminescu nu a creat poporul român, dar i-a pus în lumină sufletul, i-a așezat înainte oglinda conștiinței. Pe de altă parte, oricât s-ar scrie despre Eminescu, niciodată nu se va
SPIRITUL UNUI POPOR ÎNTR-UN SINGUR NUME: MIHAI EMINESCU de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379173_a_380502]
-
duhovnicesc constat, cu uimire și admirație, tăria lui de caracter și verticalitatea cu care a fost înzestrat acest contemporan al nostru în fața căruia noi nu suntem altceva decât niște oameni supuși vremurilor acestui veac!... Se cuvine așadar, să-i aducem prinos de cinstire și de recunoștință rugându-ne lui Dumnezeu să-l răsplătească cu harul și cu dragostea sa cea nemărginită acolo, în locașurile cele cerești, în lumina cea neînserată a Slavei Sale!... În încheiere, deci, voi susține cu toată tăria
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362126_a_363455]