711 matches
-
greci de la Aroneanu, domnitorul le mai dă călugărilor moldoveni stabiliți la Hlincea și 60 de fălci de vie. Găsim apoi acte care vorbesc despre scutirea de dări a unor poslușnici, de locuri pentru moară pe pârâul Miculina, de locuri de prisacă mai sus de mănăstire, iar cel din 31 august 1695 spune că voievodul Constantin Duca a întărit învoiala tatălui său Gheorghe Duca voievod din 1672, cu Dosoftei Patriarhul Ierusalimului ca Mănăstirea Hlincea să rămână sub ascultarea Mănăstirii Cetățuia. În vremea
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
slugi (slugi domnești) - părți din domeniul românesc-domnesc, domenii mai mici, numite la noi moșii, dar și alte bunuri aducătoare de venituri, în primul rând sate cu moșia lor, dar și vămi, mori, iazuri, bălți și heleștee, venituri din cârciumi și prisăci, sladnițe și pive, care pot fi numite ca în apusul Europei, cu un singur cuvânt: feud-beneficiu . Așa a procedat Bogdan cu vitejii lui veniți din Maramureș, viteji care îndeplineau slujbe, în primul rând, militare și apoi dregătorii prin ocoale și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
căpătat un contur mai unitar și mai complex În cele mai felurite ipostaze, de la copil până la matur. Poetul coboară până la dimensiunea ludică a vieții. Din această poezie („Cântec de adormit Mițura”, „Versuri de seară”, „Buruieni”, „Mărțișoare”, „Cartea cu jucării”, „Copilărești”, „Prisaca”), izvorăște gingășia, inocența, prospețimea , delicatețea etc. Un univers mărunt e peste tot, atitudinea e de joc, dar meșteșugul poetului e neîntrecut și metafora se insinuează firesc În text pentru a sublinia că esențele cele mari ale vieții există și În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
patruelis "văr paternal" (care apărea și în sintagmele frater patruelis și soror patruelis) s-a pierdut în toate limbile succesoare. 121 Trebuie precizat că lat. alvina "de stup" s-a substantivat (și) cu sensul "stup", vezi DA, cf. ret. albina "prisacă, stupină". 122 Varianta aniversare a fost modelată după substantivele (nume de acțiuni) provenite din infinitive lungi în -are, drept care a fost creat prin derivare regresivă și verbul a aniversa (considerat în DA "neîntrebuințat", dar astăzi devenit uzual, vezi DEX, care
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
trecut a aparținut bisericii. Porcărie-loc situat în Valea Bărăncii unde a existat crescătoria de porci a proprietarului moșiei Hudești. Unii localnici susțin ideea că ar fi și de la mulțimea de porci mistreți care ieșeau din păduri și stricau recoltele oamenilor. Prisacă (La Prisacă)-locuri unde mai demult se creșteau albinele. La Vatra, locul este situat lângă Iepărie și Dealul țiganului, expus la soare și ferit de vânturi, având o vegetație bogată. La Baranca, locul este între Pâdurea Pușcașu și Cetățuie. Terenul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
aparținut bisericii. Porcărie-loc situat în Valea Bărăncii unde a existat crescătoria de porci a proprietarului moșiei Hudești. Unii localnici susțin ideea că ar fi și de la mulțimea de porci mistreți care ieșeau din păduri și stricau recoltele oamenilor. Prisacă (La Prisacă)-locuri unde mai demult se creșteau albinele. La Vatra, locul este situat lângă Iepărie și Dealul țiganului, expus la soare și ferit de vânturi, având o vegetație bogată. La Baranca, locul este între Pâdurea Pușcașu și Cetățuie. Terenul a fost
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și lucrări În ulei, despre care menționa: Elaborate În cuțit sau penel, În tușe plate, compacte sau difuze, riguros organizate plastic, peisajele și naturile statice au forță expresivă, așa cum se remarcă În:Chioșcul din grădină, Strada Speranței, Toamna pe Bistrița, Prisaca, Geanta verde cu bureți, Natură statică cu gutui, Bujori și amarilis, Flori roșii. A realizat puține portrete și autoportrete În tehnica de grafică și ulei. Amintim: Autoportretul din 1970, Autoportret mexican, portretele soției, precum și ale unor personalități ca: T. Arghezi
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
călăuză și un slujitor cu trei cai, și-au ajuns la o insulă din mijlocul Crișului Negru, pe care oamenii din satele românești Agya, Geroth și altele, sub comanda unui voievod, o întăriseră cu ziduri de piatră, cu turnuri, cu prisăci puternice primprejur, având legătura cu uscatul numai pe o potecă, iar intrarea în incintă prin trei porți atât de înguste încât nu puteau pătrunde sau ieși prin ele decât câte un om, nu și caii. Se opri aici câteva zile
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
până la Fântâna lui Suilă, și de acolo pre din gios de Fântână până în țărmurile Prutului, la Podul lui Topor, s-au pus altu stâlp de piatră, atâta iaste hotarul târgului pri din sus. Iară pre din gios să începe de lângă Prisaca lui Vrabie și din gios de prisacă într-o moviliță s au pus un stâlp de piatră lângă un stejar, și de la acel stejar la un plop, și pre din sus de plop, lângă drum, s-au pus altu stâlp
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
pre din gios de Fântână până în țărmurile Prutului, la Podul lui Topor, s-au pus altu stâlp de piatră, atâta iaste hotarul târgului pri din sus. Iară pre din gios să începe de lângă Prisaca lui Vrabie și din gios de prisacă într-o moviliță s au pus un stâlp de piatră lângă un stejar, și de la acel stejar la un plop, și pre din sus de plop, lângă drum, s-au pus altu stâlp de piiatră, și de acolo la deal
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
În comuna Tereblecea, cătunul Prisaca, la 2 km. de orașul Siret, s-a născut soțul meu, Patraș Constantin, la 1 iulie 1933, într-o familie de gospodari harnici ce își aveau rădăcinile din moși-strămoși pe acel plai de vis. Din nefericire, însă, evenimentele din lume
ANI DE PRIBEGIE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Aldona Ioana Patraş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1707]
-
Sorei, fiica lui Toader Groza, soția fostului vornic Grigori, stăpânirea pe o <citation author="Radu Mihnea">„ una parte de moșie din satul Alexăști, din al triile parte, o al triile parte și cu loc de moară ... și cu loc de prisacă, cari li-au fost cumpărătură tatălui său Toad<er> Groza dela Adrăbuș, drept 180 galbini tătărăști și un uric de cumpărătură ce l au avut tatăl ei Toader Groza dela Petru v<oe>vod, pe una parte de moșie din
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Bucium, fiul Marandei, nepotul clucerului Milescu, văr cu Neculai Cogălniceanu, vinde a sa parte de moșie și ocină din Frenciuci , cu prețul de 400 sute de lei. Vânzătorul și-a oprit pentru sine două vaduri de moară, un loc de prisacă , un loc de crâșmă Între mori, cedate apoi cumpărătorului. Postelnicelul Neculai Bucium, prin zapisul din septembrie 1753, arată În fața divanului vânzarea moșiei Frenciugi și termenul de patru zile pentru cedarea zapiselor vechi . Pitarul Neculai Cogălniceanu s-a aflat În conflict
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
morilor În Evul Mediu, dar și a celei de vânt la 1900 . Printre ocupațiile cu tradiție se numără și creșterea vitelor. Inventarul animal la 1900 constă 737 vite. 222 vite mari cornute, 405 oi, 24 cai și 95 râmâtori . Prezența prisăcilor În documentele amintite mai sus ne indică și practicarea apiculturii, pe lângă agricultură. Locuitorii din satele parohiei Frenciugi au participat la marile evenimente În care a fost implicat neamul românesc: războiul de independență din 1877-1878 și la cele două conflagrații mondiale
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
din Bucovina” de Ion Negură; „Semănătorul” (poezie) de Alexandru Vlahuță; „Biruința agricultorilor din insula Jerséy” de Apostol D. Culea; „Ce trebuie să știe fiecare român despre „Liga antirevizionistă română” de prof. univ. D. Marmeliuc; „Eroilor” (poezie) de Mircea Dem. Rădulescu; „Prisaca Măriei Sale Mihai, Mare Voievod de Alba-Iulia” „Români, îmbrățișați negoțul și meseriile” de N. Simionovici; „Strigături” din colecția Procopie Jitariu; „Cele zece porunci ale mamelor”, „Urături” (Hăit) din colecția P. Jitariu; „Vifor” (poezie) de Al. Vlahuță; „ Creștine, ferește-te de stiliști
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Iancu Flondor nr.45. Același avea răspunderea redacțională pentru textul român, iar pentru partea germană și ruteană responsabil era Filip Fedorowicz. Se publicau materiale folositoare albinarilor: despre iernatul albinelor, foloasele albinăritului, despre roiul natural și lucrările ce se execută în prisacă în anumite luni ale anului, ce pot învăța stuparii de la albine, despre mana albinelor, roiul artificial, Dimitrie Cantemir despre albinăritul din Moldova, despre albine în timpul iernii, sfaturi vechi pentru apicultori noi etc. Publicația avea și nelipsitele rubrici: Poșta redacției, târgul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ocupația rusească, de fiecare dată a fost găsită neatinsă în cenușă, cu fața la pământ... Văd livezile, viile, lanul de grâu îngustat de expropriere. Curățenie și îngrijire. 60 călugări, 40 frați. Cei mai mulți, Moldoveni din Basarabia. Mori de vânt pe zări de deal. Prisacă lângă Stăreție. Bucovineanul frate Ion. Stăreția are un cerdac larg și minunat pentru după amiezi tihnite... Hârjauca, mai în codru, e grămădită sub un picior de munte păduros, sălbatic, ca la M-rea Neamțu lângă care se întinde până în iaz
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fără titlu până la 7000./ Gherman și Oană (6989-6992) August 5. /Boer fără titlu până la 7005. Poate moare la Cozmin. Nume de sate: Lăslăvani Mohorăști Drăgoești Petrești Plăcinteni Oprișești Cârna Răchitiș Giumătățeni pe Jijia în Dorohoi Nedeiani Hranești Băloșești Sirăuți Drăncălăești Prisacă Vrabia Mare Bălzina Cornu Bontești Drăghișani Almoș Șerbanești (de azi Dorohoi) Berești Movila lui Ionașcu Petrilești pe Pârăul Alb Miculeni Piticeni Căușani Chiuleni Hai frați, hai frați, la năvală dați, La năvală dați, țara v-apărați, Hai ............................................. La năvală dați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cimpoeș cânta în sat la Rădășeni Cum au trecut tatarii în ziua patra de Paști pe deasupra gropii Rădășenilor fără să vadă satul, și deatuncea ziua aceia se sărbătorește. Bogdan se duce la o mănăstire în munții Neamțului, acolo, la o prisacă, vorbește c-un călugăr, care-i povestea, pe când era el copil, bătălia dela Războeni. Scoate o măsea cu cleștele. Urmărirea boerilor pe care Jderii i-au prins și i-au adus la Vaslui. Iarnă grozavă. Viscol. Ger mare. Sănii. Ape
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ger mare. Sănii. Ape înghețate. Pe când în iarna 1475 a fost moloșag Podul Înalt. Bătrânul Nechifor Căliman cu unii din feciorii lui Strâmbă Lemne Sfarmă Piatră. Pregătiri de vânătoare domnească (unde au sfătuit boerii). Vodă nu poate participa. Pod umblător. Prisacă de altădată. (toamna când se bat zimbrii) Vânătoare, (............) de petrecere, la care unii boeri vechi și alții noui își destrăbălează gura împotriva M. Sale. Cuviosu monah (................) dela Neamț e de față și are rolul unui "fou", de care lumea face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
unchiul lui Șendrea hatman al doilea, cumnat lui Ștefan-Vodă. Părintele Timoftei, al doilea dascăl al lui Săndrel Vodă. Cap. I. Acum comis mare e Simion și bătrânul e la hodină; se ocupă de prisăcărie; cum și-a ales locul de prisacă în pădure; când vine să vadă herghelia cârnește; îi pare rău că nu e el mai mare acolo; se bucură numai când e chemat expert și vraciu și atunci știe să împungă. În sfârșit jupâneasa Ilisafta s-a putut ajunge
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Clonț în Valea iezerului Braniștea Bistriței Dumbrava Podul lui Vetea Fântâna lui Epure Valea Ulmului Poienița Klingului Budăul lui Onică Ariniș Vindirei Poiana lui Brumă Fântâna lui Pipirig Dumbrava lui Crăciun Vâlcan Chezaș demască Poiana Nastei Fântânițe Hold = leagă pârgari Prisaca lui Badin Straja odăi = sălașe Rădiu Neagului Pârâul Turbatei Runc Salce pripas tălmaci Siliștea lui Dominte Asan Beg han al Turcomanilor în Persia Duma Braz Stanciu Costea Dan Stibor Lazea Pitic boieri ai lui Aron V. în 1475 Vlaicu pârcălab
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sate, șase moșii din câte trei sate, opt din câte două sate și 21 de moșii formate doar dintr-un sat. Mai sunt șase moșii formate din câte o jumătate de sat, patru seliști, un loc în pustiu și o prisacă. Așadar, majoritatea privilegiilor privesc moșiile mici de câte un sat, 21 de documente și în alte 12 documente apar moșii mai mici decât un sat sau și mai puțin, un loc în pustiu și o prisacă. Asta înseamnă că 33
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în pustiu și o prisacă. Așadar, majoritatea privilegiilor privesc moșiile mici de câte un sat, 21 de documente și în alte 12 documente apar moșii mai mici decât un sat sau și mai puțin, un loc în pustiu și o prisacă. Asta înseamnă că 33 de privilegii au fost acordate unor domenii mici sau foarte mici. Se poate spune, forțând puțin nota, că în primii zece ani din domnia lui Ștefan cel Mare, acesta a fost preocupat de întărirea puterii domnești
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vorba de cumpărarea unui sat, este întărită cumpărarea a trei jumătăți de sat și cinci seliști, într-un privilegiu fiind vorba de cumpărarea a trei seliști. S-a mai cumpărat un loc unde să se întemeieze un sat și o prisacă. Este greu de spus din cele arătate mai sus că domnul a sprijinit și a ocrotit proprietatea mică, dar este eronat să se spună că activitatea cancelariei domnești a fost controlată de marii boieri. Toate argumentele formulate, în legătură cu autoritatea domniei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]