471 matches
-
individul cu numărul 18. Acesta va fi primul ales în eșantion; următorul va fi cel cu numărul 68, apoi cel cu numărul 118 ș.a.m.d. O primă observație vizează caracterul cvasialeatoriu al procedurii. Într-adevăr, procedeul nu este strict probabilistic deoarece, odată cu alegerea primului individ, toți indivizii din eșantion sunt deja aleși. Altfel spus, persoanele cu numerele 68, 118, 168, 218, ... vor avea probabilitatea 1 de a intra în eșantion, iar celelalte, probabilitatea 0. Această situație nu are însă consecințe
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ale eșantionării" Pentru o mai bună înțelegere a problemelor cercetărilor selective și pentru a se putea utiliza corect rezultatele acestora, e necesar să prezentăm, în acest capitol - fără a intra propriu-zis în chestiuni matematice, mai exact, de demonstrații matematice - fundamentele probabilistice ale selecției precum și modul de utilizare a câtorva formule de bază. Pentru aceasta, vom introduce, în primul paragraf, unele noțiuni elementare de statistică, în speță modul de calcul și semnificația unor indicatori principali. 1. Câteva noțiuni elementare de statisticătc "1
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
9 Iar varianța: ceea ce conduce finalmente la valoarea: σ = 1,044 Deci, în medie, pe gospodărie revin 2,9 persoane, iar abaterea mijlocie de la acest reper este de aproximativ o persoană. 2. Reprezentativitatea unui eșantion probabilistictc "2. Reprezentativitatea unui eșantion probabilistic" Fie x o caracteristică de tip cantitativ, definită pe o populație de volum N, a cărei valoare medie urmărim s-o estimăm prin studierea unui eșantion de volum n. Extrăgând un eșantion oarecare, vom obține o medie , în general diferită
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în cazul cercetărilor concrete, mai ales pentru cei care aplică mecanic niște formule fără să le înțelegă sensul. Iatăcâteva aspecte ce pot lămuri mai bine caracteristicile erorii de eșantionare. Prima idee care trebuie reiterată este aceea că doar eșantionarea strict probabilistică permite calculul erorii maxime; orice eșantion a cărui alegere încalcă exigențele purului hazard este în situația de a nu putea fi evaluat din punctul de vedere al reprezentativității sale. Or, se știe că în practica sondajelor fie se lucrează cu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
încalcă exigențele purului hazard este în situația de a nu putea fi evaluat din punctul de vedere al reprezentativității sale. Or, se știe că în practica sondajelor fie se lucrează cu eșantioane pe cote (deci fără pretenția de a fi probabilistice), fie, dacă se vrea un eșantion probabilistic, din momentul proiectării sale și până la finalizarea cercetării se pierde practic această calitate (dincauza cadrelor de eșantionare inexistente, incomplete sau depășite, a lipsei de rigoare a operatorilor în respectarea cerințelor formale de alegere
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de a nu putea fi evaluat din punctul de vedere al reprezentativității sale. Or, se știe că în practica sondajelor fie se lucrează cu eșantioane pe cote (deci fără pretenția de a fi probabilistice), fie, dacă se vrea un eșantion probabilistic, din momentul proiectării sale și până la finalizarea cercetării se pierde practic această calitate (dincauza cadrelor de eșantionare inexistente, incomplete sau depășite, a lipsei de rigoare a operatorilor în respectarea cerințelor formale de alegere a subiecților, din pricina imposibilității de a găsi
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
etc.), de vreme ce o serie de indivizi ai populației sunt a priori excluși, sunt excluși de către operatori sau se autoexclud, ei fiind înlocuiți cu persoane în general mai accesibile. Nu avem la îndemână informații privind incidența tuturor factorilor care afectează caracterul probabilistic al eșantionului în cercetările curente de la noi, dar acțiunea lor este mai mult decât relevantă, dat fiind că numai datorită imposibilității de abordare a subiecților operatorii fac uz de liste suplimentare, care aduc alți subiecți, ce vor reprezenta până la 30-50
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
30-50% din efectivul eșantionului final investigat. Prin urmare, exceptând situațiile foarte simple, când populația e perfect circumscrisă și indivizii perfect identificabili, constatările privind calitatea unui eșantion sunt întemeiate pe supoziția că toate deformările intervenite nu i-au afectat caracterul pur probabilistic. Ceea ce, evident, nimeni nu poate garanta. A doua idee privește caracterul probabil (și nu cert) al marjei de eroare. Cum am văzut, orice interval am lua în jurul valorii determinate prin eșantion, valoarea din populație e conținută de acesta cu o
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
realitate: (i) Nu putem preciza o margine a erorii unei cercetări, căci nu putem calcula decât erorile de eșantionare. (ii) Dar nici acestea nu se pot calcula în cazul sondajelor de opinie, căci eșantioanele lor se abat evident de la normele probabilistice. (iii) Chiar trecând peste acest impediment, calculele care se fac în mod curent sunt valabile doar pentru eșantionarea simplă aleatorie, metodă neaplicabilă în practică. (iv) În fine, dacă mai e nevoie de un argument, să reamintim că orice marjă de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Chiar trecând peste acest impediment, calculele care se fac în mod curent sunt valabile doar pentru eșantionarea simplă aleatorie, metodă neaplicabilă în practică. (iv) În fine, dacă mai e nevoie de un argument, să reamintim că orice marjă de eroare, probabilistic calculată, stă sub semnul incertitudinii, neputând fi deci garantată de nimeni. 5.2. Cum lucrăm cu datele de sondajtc "5.2. Cum lucrăm cu datele de sondaj" Oricât de bine pregătit și realizat ar fi un sondaj, nu trebuie să
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cu distincția nebuloasa, dar crucială s...ț dintre «limba» și «lumea reală»”21. „Realismul experiențialist” ce caracterizează acest model postulează existența unor ansambluri conceptuale complexe, provenite din experiența umană, cu ajutorul cărora omul organizează cunoașterea. Structura conceptelor e văzută în perspectiva probabilistica: categoriile se formează în interiorul unui continuum categorial, la intersecția unui număr oarecare de proprietăți „tipice”. Acestea tind să coincidă statistic, dar nu coincid niciodată în mod absolut. Domeniul de intersectare a proprietăților reprezintă spațiul în care se dispune „cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Mondială. Metodologia sondajului este următoarea: Eșantion: 998 de subiecți. Univers de eșantionare: persoane cu vârste de peste 18 ani, care au beneficiat În ultimele 12 luni de o consultație, de un tratament medical, de o intervenție chirurgicală la medic. Tipul eșantionului: probabilistic, selecție aleatorie a punctelor de eșantionare și a subiecților. Eroarea maximă: ±3,1%, cu o probabilitate de 0,95. Interviuri desfășurate față În față la domiciliul subiecților. Durata interviurilor: 45 de minute. Perioada: 9-16 mai 2005. Sondajul efectuat este reprezentativ
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
strâns legate Între ele de așa manieră Încât o modificare survenită asupra uneia dintre ele determină modificări ale celorlalte două componente. O informație nouă cu bază cognitivă va determina modificarea sentimentelor și ulterior a intențiilor consumatorului În legătură cu produsul. Modelul elaborării probabilistice descrie două căi de modificare a atitudinii. Calea centrală se adresează componentei raționale, cognitive; consumatorul face o tentativă serioasă de evaluare logica a noii informații. Calea periferică, pe de altă parte, se adresează componentei afective prin asocierea produsului cu un
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
În direcția dorită. Așa cum se poate constata, comportamentul consumatorului se definește ca acea sumă de decizii și activități corelate acestora ale persoanelor implicate În cumpărarea și consumul bunurilor și serviciilor economice. Acest fenomen debutează prin intenția de cumpărare, ca estimare probabilistică a comportamentului viitor. Această componentă constituie o dezvoltare a motivației, conturându-se sub forma unei tendințe. Ulterior, intenția se continuă În planul pe care Îl elaborează potențialul cumpărător pentru a achiziționa un produs/serviciu, și se finalizează prin traducerea În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Criminalitatea informatica-factor de risc major pentru ordinea publica și siguranța națională, București, 2011. Cosmin M., Giurea Laurentiu, Survivabilitatea sistemului informatic, Sesiunea Științifică Internațională " Afaceri interne și justiția în procesul integrării europene și globalizării, București, 2009. Daneshkhah A. R., Uncertainty in Probabilistic Risk Assessment: A review, published at University of Sheffield, http://www.sheffield.ac.uk/content/1/c6/03/09/33/risk.pdf, 9 August 2004. DeMarzo P. M., Ilan Kremer, Andrzej Skrzypacz, Bidding with Securities: Auctions and Security Design, Source: The
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
ÎNSEAMNĂ PROBABIL După cum o arată lucrările lui Bourdieu și ale lui Henry Ashby Turner Jr., sociologul și istoricul gîndesc, în mod spontan și natural, în termeni de "evenimente mai mult sau mai puțin probabile". Îmbrățișînd spiritul modern, științele umane sunt probabilistice. Evenimentele pe care și le imaginează, omul modern le "probabilizează". Prin metode din ce în ce mai sofisticate, el încearcă să stabilească și mai fin probabilitatea evenimentelor care îl preocupă, șansele/riscurile ca ele să aibă loc. A transforma evenimentele în probabilități a le
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
and Acquisition”, American Psychologist, august, pp. 725-747. Gilbert, T., 1978, Human Competence: Engineering Worthy Performance, McGraw-Hill, Inc., New York. Green, L., Myerson, J., Ostaszewski, P., (în curs de apariție) „Amount of Reward Has Opposite Effects on the Discounting of Delayed and Probabilistic Outcomes”, Journal of Experimental Psychology. Hart, B., Risley, T.R., 1995, Meaningful Differences in the Everyday Experience of Young American Children, Paul H. Brookes Pub Co., Baltimore. Haughton, E., 1981, REAPS DataSharing Newsletter, Behavior Prosthesis Laboratory, Waltham. Henkoff, R., 1991, „Cost-Cutting
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
are un grad ridicat de formalizare și se bazează pe un aparat matematic solid. Dat fiind că în cea mai mare parte a situațiilor de cercetare lucrăm cu eșantioane, toate relațiile matematice și interpretarea lor se vor face în termeni probabilistici: o propoziție despre obiecte și relațiile dintre ele este asumată ca adevărată cu o anumită șansă de a greși calculabilă. Pentru a enunța principiul simplității, vom reveni la citatul lui Asimov, reprodus la începutul capitolului. Citatul exprimă în câteva cuvinte
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
să citească pentru că era deșteaptă"), sau implicită ("Ploua, și Ion s-a udat"). Cînd e implicită, ea este deductibilă din rațiuni logice, necesare ("Toți jucătorii de cărți sînt triști. Suzana era jucătoare de cărți. Era tristă."), sau din rațiuni pragmatice, probabilistice: dacă un eveniment urmează altui eveniment în timp și este legat (în mod plauzibil) de el, se consideră că al doilea eveniment este cauzat de primul dar aceasta, în condițiile în care narațiunea nu specifică altceva (comparați "Ioana a insultat
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
computerizate ale fluxului arterial. {tim că studiul unui sistem impune crearea unor modele 5. Sistemul (așa cum l-a caracterizat Ludwig von Bertalanffy - Teoria generală a sistemelor, 1942) este un ansamblu de elemente între care există legături legice (legi deterministe sau probabilistice), fiecare componentă a sistemului fiind totodată receptor și sursă de informație. La baza funcționării oricărui sistem stă, deci, triada substanță-energie informație. Modelul este un sistem similar celui studiat (dar cu anumite limite) și poate fi abstract (matematic, logic, cibernetic etc.
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
legi de probabilitate care ne permit doar să facem pariuri inteligente în privința proprietăților viitoare ale lumii neînsuflețite, bazate pe cunoașterea stării actuale. Ele nu ne permit să facem declarații categorice, nici măcar declarații categorice condiționate de starea actuală a lumii. Natura probabilistică a "legilor naturii" se manifestă, de asemenea, în cazul mașinilor, și, cel puțin în cazul reactoarelor nucleare, acestea pot fi verificate dacă le rulăm la putere foarte joasă. Cu toate acestea, limitarea suplimentară a domeniului de aplicare a legilor naturii
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
de asemenea, în cazul mașinilor, și, cel puțin în cazul reactoarelor nucleare, acestea pot fi verificate dacă le rulăm la putere foarte joasă. Cu toate acestea, limitarea suplimentară a domeniului de aplicare a legilor naturii, care decurge din natura lor probabilistică, nu va juca niciun rol în restul discuției. Rolul matematicii în teoriile fizicii După ce ne-am împrospătat memoria în ceea ce privește esența matematicii și a fizicii, ar trebui să ne aflăm într-o postură mai favorabilă pentru revizuirea rolului matematicii în teoriile
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
rezultatul statistic al aruncării cu banul. Începând de prin 1960, Kolmogorov și câțiva dintre studenții săi, în special Jakov Sinai, au generalizat conceptul fizic al entropiei într-un mod subtil pentru a servi ca instrument matematic în studierea transformării sistemelor probabilistice. Dezvoltarea teoriei ergodice în această nouă și sofisticată formă a creat instrumentele pentru o analiză mult mai adâncă a comportamentului statistic al sistemelor mecanice. Într-o lucrare inițiată de Sinai și dusă la capăt de matematicianul american Donald Ornstein, au
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
o lucrare inițiată de Sinai și dusă la capăt de matematicianul american Donald Ornstein, au fost obținute concluzii surprinzătoare care arătau că unele ipoteze statistice oarecum primitive implică faptul că orice asemenea sistem este complet echivalent din punct de vedere probabilistic cu unul din sistemele standard din studiile lui Bernoulli. Descrierea fenomenelor fizice în formă continuă (mișcare de undă și difuzie, precum și fenomene de echilibru) a fost dată începând cu secolul al VIII-lea în forma ecuațiilor cu derivate parțiale adică
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
doar șansele pe care le avem de a-l găsi într-un anumit punct, oricare ar fi acesta. Tocmai împotriva acestei dispersii din natură a obiectat Einstein. Faimoasa sa declarație, că „Dumnezeu nu joacă zaruri cu universul“, reprezenta respingerea principiilor probabilistice din mecanica cuantică. Din nefericire pentru Einstein, legile mecanicii cuantice funcționează incredibil de bine, iar efectele cuantice nu pot fi explicate cu succes prin intermediul fizicii clasice tradiționale. se află și cât de repede se mișcă. Principiul de nedeterminare al lui
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]