1,870 matches
-
vedere al acțiunilor politico diplomatice cu scopul proclamării Regatului României, când acțiunile noastre devin mult mai concertate și mai deschise, pregătind Împlinirea „faptului Împlinit” din 14/26 martie 1881. Deci, În contextul În care, În 1878, marile puteri nu sprijineau proclamarea regatului, guvernul a luat inițiativa adoptării titlului de „Alteță Regală” pentru Carol, ceea ce trimitea la Încercarea Îndeplinirii planului proclamării regatului În viitor. Acest titlu, Împreună cu demersurile românilor de a se trimite miniștri plenipotențiari au fost manifestări energice ale unui stat
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
deschise, pregătind Împlinirea „faptului Împlinit” din 14/26 martie 1881. Deci, În contextul În care, În 1878, marile puteri nu sprijineau proclamarea regatului, guvernul a luat inițiativa adoptării titlului de „Alteță Regală” pentru Carol, ceea ce trimitea la Încercarea Îndeplinirii planului proclamării regatului În viitor. Acest titlu, Împreună cu demersurile românilor de a se trimite miniștri plenipotențiari au fost manifestări energice ale unui stat suveran, căruia, deși i se impuseseră condiții grele pentru recunoașterea neatârnării, dorea să se afirme mai ferm pe arena
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
de cedările În „chestiunea Dunării”. Astfel, deși oamenii noștri politici au făcut numeroase demersuri prin Ion Bălăceanu, la Viena, sau prin I. C. Brătianu și V. Boerescu, la București, În condițiile menținerii intransigenței Monarhiei Bicefale, se conturează tot mai clar necesitatea proclamării regatului sub forma unui „fapt Împlinit”. Desăvârșirea actului se leagă de contextul asasinării țarului Alexandru al II-lea, la 1/13 martie 1881, și de instaurarea unei stări de confuzie imediat după aceea, care a lăsat românilor o mai mare
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
a lăsat românilor o mai mare marjă de manevră. Evenimentele interne legate de interpelările ritmice ale lui G. Vernescu (6/18 martie 1881), respectiv, Titu Maiorescu (13/25 martie 1881) au fost imboldul decisiv, care au determinat guvernul să pregătească proclamarea, devansând de mai multe ori data propusă inițial (10/22 mai; 8/20 aprilie; 22 martie/3 aprilie), inițiativa impunându-se neașteptat, la jumătatea lunii martie, pe data de 14/26, Într-o atmosferă de entuziasm În Camere, care, În
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
respectată țara în fruntea cărora se aflau. Carol I, atât în calitate de domnitor (1866-1881), cât și în calitate de Rege al României(1881-1914), a fost la înălțimea demnității sale. Astfel Carol I și-a exprimat atașamentul față de țara sa de adopție cu prilejul proclamării independenței de stat, în campania militară din 1877-1878, dar și în timpul războiului balcanic din 1913 (după care cele două județe ale Dobrogei cunoscute sub numele de Cadrilater vor reintra în componența României. Atașamentul față de țară, l-a arătat Carol I
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
chiar în beletristica) din perioada de relativă liberalizare a controlului ideologic, ca exemplu frapant de manipulare politico-propagandistică a valorilor literare în perioada „obsedantului deceniu”. Un studiu de Ion Vitner și o prefață de Sergiu Fărcășan sunt principalele piese ale dosarului proclamării lui T. ca poet oficial și al supraevaluării lui ca precursor al realismului socialist. Poet fără îndoială minor, de nivel modest, el își „jucase”, de fapt, destinul literar în anii de la sfârșitul veacului al XIX-lea și începutul celui următor
TOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290217_a_291546]
-
experimente „aplastice”. Notă aparte fac Le Plaisir de flotter, în care predomină relatarea unor vise și deliruri, și Le Même du même, un fel de eseu abordând fenomenul visului. Totul se întemeiază, precum se declară în Dialectique de la dialectique, pe proclamarea iubirii drept „metodă generală revoluționară proprie suprarealismului”, „metodă de cunoaștere și de acțiune”. Inclusiv pe plan social, căci „erotizarea fără limite a proletariatului este gajul cel mai prețios ce-i asigură [...] dezvoltarea revoluționară reală”. Forța subversivă a iubirii se descoperă
TROST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290276_a_291605]
-
de lapte pe zi și apoi se baligă în șiștar”. Sub raportul gândirii, metoda unică a lui Ț. o constituie „tăierea nodului gordian”; într-o confruntare aparent insolubilă între două principii sau valori, gânditorul tranșează de fiecare dată dilema prin proclamarea superiorității absolute a uneia din ele: „Dumnezeu e român. Sau, dacă nu, sunt împotriva lui!”, „Între un laureat al Premiului Nobel care nu s-a idiotizat complet și a rămas religios și un țăran analfabet nu există nici o diferență”, „Shakespeare
ŢUŢEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290316_a_291645]
-
Volumul intitulat Cultură, politică și societate În timpul domniei lui Carol I. 130 de ani de la Proclamarea Regatului României, pe care Îl punem la dispoziția cunoscătorilor și pasionaților de istorie, este urmarea firească a simpozionului cu același nume, organizat În martie 2011, de Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” al Academiei Române și Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru
CUVÂNT ÎNAINTE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe Cliveti, Adrian- Bogdan Ceobanu, Ionuţ Nistor () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1245]
-
au vrut a fi momente de reflecție și contribuții argumentate consacrate unei etape fundamentale În istoria modernă a României, cum a fost cea a domniei lui Carol I. Plecând de la intenția de a marca Împlinirea a 130 de ani de la proclamarea Regatului, coordonatorii proiectului au lansat o dezbatere În spațiul academic privind rolul instituției monarhice În dezvoltarea statului și a societății, tendințele și particularitățile „modelului” românesc În economie și politică, direcțiile și relațiile diplomatice articulate În a doua jumătate a secolului
CUVÂNT ÎNAINTE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe Cliveti, Adrian- Bogdan Ceobanu, Ionuţ Nistor () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1245]
-
și lor pentru amabilitatea și promptitudinea cu care au răspuns invitației noastre. Nu În ultimul rând, Îndreptăm mulțumirile noastre față de cei care au sprijinit financiar proiectul intitulat Cultură, politică și societate În timpul domniei lui Carol I. 130 de ani de la Proclamarea Regatului României: Direcția pentru Cultură și Patrimoniu Național Iași, Centrul Cultural German Iași, Unita Turism Iași, Asociația de Relații Internaționale Est Democrația Iași, Centrul de Istorie a Relațiilor Internaționale și S.C. Geprocon S.A., dar și față de cei care au asigurat
CUVÂNT ÎNAINTE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe Cliveti, Adrian- Bogdan Ceobanu, Ionuţ Nistor () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1245]
-
Suzana Bodale: arhivist la Arhivele Naționale din Iași; doctorandă la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași cu tema Proclamarea Regatului României; articole publicate: Organizarea ceremoniilor Încoronării de la 10 mai 1881, În Xenopoliana, XIV (2006), 1-4, p. 109-118; Proiecte de constituire a Regatului României (1866-1877), În Analele Științifice ale „Universității Alexandru Ioan Cuza”. Istorie, Iași, tomul LII-LIII, 2006-2007, p. 115-135
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
ceremoniilor Încoronării de la 10 mai 1881, În Xenopoliana, XIV (2006), 1-4, p. 109-118; Proiecte de constituire a Regatului României (1866-1877), În Analele Științifice ale „Universității Alexandru Ioan Cuza”. Istorie, Iași, tomul LII-LIII, 2006-2007, p. 115-135; Acțiunea politico-diplomatică pentru realizarea actului proclamării Regatului României (1878-1881), În Revista Arhivelor, LXXXV (2008), 1, p. 177-189; Suzana Bodale, Arcadie M. Bodale, Preromantismul românesc: versiuni inedite ale poeziilor lui Gheorghe Asachi, În volumul coordonat de Andi Mihalache, Alexandru Istrate, Romantism și modernitate. Atitudini, reevaluări, polemici, Iași
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
XIX XX), istoria istoriografiei, istoria diplomației. Sorin Liviu Damean: profesor universitar doctor la Catedra de Istorie și Relații Internaționale a Facultății de Științe Sociale, Universitatea din Craiova; doctor În istorie cu teza Monarhia constituțională din România. De la Principele străin la proclamarea Regatului (1866-1881); a publicat patru cărți de autor: Carol I al României, vol. I, București, Editura Paideia, 2000; România și Congresul de pace de la Berlin (1878), București, Editura Mica Valahie, 2005; Diplomați englezi În România, 1866-1880, Craiova, Editura Universitaria, 2008
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
miza doar pe scrutarea unor „circumstanțe favorizante” din combinațiile „diplomației continentale”, ci, mai ales, pe o mișcare politică internă Îndrăzneață ce să confere micului principat de la Dunărea de Jos o mai Înaltă titulatură și un sporit prestigiu. Era vorba despre proclamarea Regatului, act În privința căruia la Viena fuseseră exprimate, de „Înalte oficialități ale Dublei Monarhii”, temeri ca aceasta să nu survină În ținuta unui „mare fapt Împlinit” <ref id="35">35 Ibidem, p. 51-55. </ref>. Și toate acestea În timp ce diplomația Vienei
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
unor condiții impuse de cei de la Ballplatz și care vizau, cu prioritate, iredenta sârbească. Or, În cazul României, un acces condiționat, În aceeași manieră, la statutul de Regat era de neconceput, contravenind „tradiției” și perspectivei Înfăptuirilor naționale. În mod necesar, proclamarea Regatului României a avut ținuta unui energic fapt Împlinit, un adevăr a cărui relevare ar fi meritat mai multă atenție din partea literaturii de specialitate. Oricât ar părea de curios, actul Regatului, de o Însemnătate aparte În traiectoria Înfăptuirilor național statale
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
fost evaluat, aproape fără excepție, din perspectiva unei anumite orientări externe (opțiunea euro-centrală) sau din cea a disputelor politice interne (manevre de partid, preocuparea de a stăvili „tendințe anarhice” prin consolidarea autorității monarhice etc.). Pentru N. Iorga, spre exemplu, momentul proclamării Regatului ar fi fost total nepotrivit, el survenind sub impresia profundă ce a produs-o asupra opiniei publice „din țară”, ca și din mai toate statele europene, asasinarea țarului Alexandru al II-lea; mai mult, pentru marele istoric chiar și
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
titlu ... «de rege», milioanele așa de mult neglijate văzând o Înălțare a patriei și aceasta le ajungea” <ref id="36"> 36 N. Iorga, Istoria Românilor, vol. X, p. 232.</ref>. O viziune Încercată, e drept, de nu puțini contemporani ai proclamării Regatului la 14/26 martie sau ai Încoronării de la 10/22 mai 1881. Controversat a apărut Însă rolul național-liberalilor În realizarea respectivelor acte istorice. Pentru pozițiile pro sau contra În privința recunoașterii rolului decisiv al liberalilor, exemplare au rămas cele scrise
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
dintre cele mai mari ale epocii noastre moderne. În Înfăptuirea sa a prevalat cauza națională și nu interesele limitative de partid sau de grup, numai ca dovadă pentru tendința unei anumite istoriografii putându-se reține În sfera seriozității aserțiunea că proclamarea Regatului a fost grăbită dacă nu chiar determinată de dezbaterile din Adunarea Deputaților, la 13/25 martie 1881, incitate de „ideea necesității de Întărire a forțelor de ordine din statul român”, confruntat cu „propaganda ideilor revoluționare” și cu „manifestările socialiste
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
puțin din cea a junimiștilor pe care I. C. Brătianu ar fi intenționat să-i cointereseze la ideea unui guvern național, idee condiționată, fără șansă, de „bătrânii conservatori”, cu rezervarea președinției Senatului lui L. Catargiu; ce-i drept, În fine, actul proclamării Regatului nu a fost onorat pe măsura importanței sale de parlamentari (moțiunea președintelui Camerei, D. Lecca, fiind adoptată În absența a 42 de deputați, În Camera Superioară absentând 27 de senatori). Cu toate acestea, actul de la 14/26 martie 1881
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
deputați, În Camera Superioară absentând 27 de senatori). Cu toate acestea, actul de la 14/26 martie 1881 s-a dovedit unul mare, prin implicații și consecințe, el având ținuta unui fapt Împlinit, preeminent decizional <ref id="40"> 40 Legea privind proclamarea Regatului, În Monitorul Oficial, nr. 60, 15 martie 1881, p. 1809. În textul legii se menționa: „România ia titulatura de Regat. Domnitorul ei, Carol I, ia pentru sine și moștenitorii săi titlul de Rege al României. Moștenitorul Tronului va purta
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
Încredere nemărginită Într-Însa și În viitorul ei. Toată activitatea, toată Îngrijirea celor Însărcinați cu educarea tinerimii, acolo trebuie să tindă”. Simbolistica zilei explicată prin momentele cele mai Însemnate ale istoriei României asociate cu regalitatea: Întronarea M. Sale Regele (1866), proclamarea independenței (9 mai 1877) și instituirea regatului (1881), justifica pe deplin, În opinia ministrului Instrucțiunii, alegerea zilei de 10 Mai ca zi de serbare națională și impunerea ei ca zi de festivitate În sistemul de Învățământ. În adoptarea acestei decizii
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
ocazională ținută pe această temă de către revizorul școlar, ca reprezentant de drept și delegat al corpului didactic. Discursul său expunea pe larg istoricul zilei de 10 Mai: urcarea pe tron a prințului Carol (1866), independența și neatârnarea față de Turcia (1877), proclamarea României ca Regat (1881), insistând pe rolul cadrelor didactice În sădirea sentimentelor patriotice În rândul tinerei generații . În București, sub auspiciile Ministerului Instrucției publice și al Cultelor, serbarea școlară de 10 Mai era organizată la Ateneu, manifestările fiind onorate cu
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
sancționați corespunzător regulamentului . În prima decadă a secolului al XX-lea, serbările școlare prilejuite de ziua de 10 Mai se Încadrau Într-un program oficial la nivelul județului . De pildă, programul serbării din 1902, dedicată celor 25 de ani de la proclamarea independenței, propunea mai multe activități, care trebuiau să debuteze cu oficierea Te Deum-ului, la care erau invitate să participe școlile cu drapelele lor, armata cu drapelul și muzica, autoritățile și cetățenii. Elevii urmau să se deplaseze Însoțiți de cadrele didactice
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
este o tehnică menită să stimuleze elevii să reactualizeze unele dintre cunoștințele anterioare ce au o anumită legătură cu tema. Astfel, la istorie, la lecția ,,Răscoala de la 1848”, am ales 5 noțiuni - cheie dintr un text: ,,petiții”, ,,adunare populară”, ,,cereri”, ,,proclamarea drepturilor”, ,,luptă cu arma în mână”. Elevii, în perechi, au decis, prin discuție sau prin brainstorming, desfășurate pe durata a 4-5 minute, ce relație poate exista între acești termeni - cronologică, de cauzalitate sau de succesiune logică. După ce perechile au ajuns
Metode moderne de predare-învăţare-evaluare din ciclul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Curelea Anica-Adriana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1146]