559 matches
-
cea care îl determină pe Gavrilescu să se plimbe pe sub arbori. În felul acesta are loc întâlnirea cu Elsa, întâlnire care-i va schimba întreaga biografie. În proza lui Eliade, căldura este valoarea unui semn care indică prezența sacrului în profan. Căldura , în yoga, este tapas, care înseamnă în același timp asceză. Această abținere a focului interior este uneori înțeleasă în sens strict: de exemplu, în șamanism, ca și în g’Tummo-ul tibetan, unde ea se manifestă printr-o rezistență extraordinară
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
și spirituală la Voiculescu și ca degradantă prin sexualitate și imoralitate la Arghezi. Dragostea reprezintă o temă adesea abordată de poeții interbelici și care a fost supusă unei traiectorii ciudate, oscilante, cunoscând atât elogiul, cât și degradarea. De la sacru la profan, de la spirit la materie, de la spațiu protector la cauză a degradării morale, iubirea dovedește multitudinea de sensuri pe care le poartă pentru fiecare artist în parte. Crezurile poetice au inclus aspecte filosofice, mitologice și teologice care au oferit unicitate perspectivei
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
muzicienilor. Ce se întîmplă atunci cînd introduce într-o sonată ori simfonie un motiv împrumutat din natură sau din societate? Mai întîi, dacă a remarcat acest motiv acolo unde l-a întîlnit e pentru calitățile muzicale ale acestuia. În timp ce un profan este impresionat de un pasaj dintr-o sonată pentru că poate fi fredonat, un muzician își va fixa atenția asupra unui cîntec de la o serbare țărănească pentru că poate să fie notat și să figureze ca temă într-o sonată sau într-
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
activități ale vieții sociale s-au desprins de controlul religios, numărul și întinderea spațiilor consacrate religiei sau ocupate în mod obișnuit de comunități religioase s-au redus. Firește, "pentru cei sfinți, totul este sfînt" și nu există loc într-atît de profan în aparență unde creștinul să nu-l poată evoca pe Dumnezeu. Credincioșii simt totuși nevoia de-a se reuni periodic și de-a se strînge laolaltă în edificii și pe amplasamente consacrate evlaviei. Nu e suficient să trecem pragul unei
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
primitive 6, de a conserva craniile rudelor moarte și de a le duce cei vii în deplasările lor. Deși probabilă, ipoteza n-a fost admisă de majoritatea savanților. Aceste fapte au mai fost interpretate ca dovezi de canibalism, ritual sau profan. Astfel a explicat A. C. Blanc mutilarea unui craniu neandertha-lian, găsit într-o peșteră din Monte-Circeo: omul ar fi fost doborât de o lovitură care i-ar fi zdrobit orbita dreaptă, și apoi i s-ar fi lărgit gaura occipitală pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
al poeziei se reflectă și în poemul care a dat titlul volumului Cetățile albe: "Cetățile albe, cetățile îndepărtate, numai bănuite,/ De unde nimeni n-a coborât, nimeni niciodată...". Se trece aici spre tematica alterității, scindarea eului între real și imaginar, între profan și etern, între banal și ideal, e ceea ce pare să caracterizeze creatorul care iese din sine pentru a cunoaște ("Rămân între voi, cei din jur, dar sunt plecat;/ Cineva din mine e întruna plecat/ Și nu se va mai întoarce
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
sa este aproape la fel de violentă ca în textele poeziei contemporane. Lumea s-a transformat în text fără ca acest fapt să poată împiedica o apocalipsă iminentă. "oraș adormit/ mai înainte de cuvântul sfârșit" (Cangrenă). Poezia și-a întors fața către pământesc, către profan (o schimbare de perspectivă pe care încercase s-o impună și avangarda): "oraș-pământ, oraș-plictiseală, oraș-mărăcine" (Cangrenă). Transformarea universului în text apare într-o oarecare măsură și la Geo Dumitrescu unde se împletește cu refuzul polemic de a mai scrie într-
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
astfel orice tentativă de a recurge la un discurs sentimental. E o poezie a sincerității, dar nu una a zbaterilor în căutarea vreunui ideal himeric, ci una a acceptării tragice, resemnate, a inexistenței transcendentului și a unei existențe dominate de profan: "Îmi pare rău că n-am trăit decât douăzeci de ani,/ că nu știu cine sunt și din creionul ăsta ce-ar fi putut să iasă.// Îmi pare rău că n-am iubit nici o fată/ (Dumnezeu mi-e martor că eu am
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
lăsată pe jumătate,/ cum aleargă să te găsească și să-ți pupe numai o dată autocamioanele" (Clișeu). Lumea profană a invadat sacrul sufocându-l și înlocuindu-l, nu mai e loc de refugiu în transcedental pentru că acesta a fost cucerit de profan: "singurătățile serii cu cuțitele-n mână/ ne țin de urât" sau "se uită la soare ca la un hoț ieșit, ziua, din mine." (Panopticum). Poezia optzecistă va aduce chiar o celebrare a dispariției laturii metafizice a existenței "și coșul de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
textelor și imaginilor este impusă și de epocă cercetată, care favorizează dialogul între literatura și artele plastice. Reprezentările scrise, pictate sau de altă natură, formează un ansamblu complex și polisemic 36. Imaginile se modernizează pe parcursul secolului, evoluând de la sacru la profan. Anne Higonnet [2002, p.304] consideră că există o anumită dinamică a schimbării tematice și de forma a arhetipurilor, legată de perioadele de criză ale secolului, una către anul 1860, cealaltă la sfârșitul secolului. Astfel, catre 1860 provocările lansate de către
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
burgheza scăldându-și fiica întruchipare a maternității, marchează declinul subiectelor religioase în arta), Liberté guidant le peuple de Delacroix (incarnare inegalabila a Marianei, femeia din popor care antrenează bărbații în revoluție). Ele se modernizează pe parcursul secolului, evoluând de la religios la profan (Judith de Gustav Klimt) [2002, p.335-339]. Nouă cultură a imaginilor și difuzarea lor transforma Fecioara Maria, actrițele, modistele, modelele pictorilor în idoli, mituri, vedete. Odată cu inventarea fotografiei, acest proces ia amploare. Publicitatea elaborează o nouă definiție a feminității, plecând
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
dintre sacru și profan, ce pare să se bucure de adeziunea tuturor specialiștilor, opoziție unanim plasată în inima religiosului. Ea apare, deoarece savantul este nu numai prin definiție de partea profanului, dar în plus el trebuie să reducă sacrul la profan, dacă dorește să îl abordeze rațional. Ori dacă sacrul este perceput ca profan, el încetează să mai aparțină sferei religiosului, iar știința religiosului își ratează obiectul" (Baechler, 2005, p. 501). De aceea vom prezenta doar câteva aspecte care arată importanța
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
opoziție unanim plasată în inima religiosului. Ea apare, deoarece savantul este nu numai prin definiție de partea profanului, dar în plus el trebuie să reducă sacrul la profan, dacă dorește să îl abordeze rațional. Ori dacă sacrul este perceput ca profan, el încetează să mai aparțină sferei religiosului, iar știința religiosului își ratează obiectul" (Baechler, 2005, p. 501). De aceea vom prezenta doar câteva aspecte care arată importanța Bisericii, de fapt a creștinismului, la formarea popoarelor europene, dar, în același timp
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
război, această opoziție are o altă perspectivă. În nuvela „La țigănci”, ca și În alte creații, Între real și ireal, Între sacru și profan nu se mai trasează hotare precise. Se Întâlnește acum ceea ce Mircea Eliade numea „camuflarea sacrului În profan” sau „incognoscibilitatea sacrului”. Spațiul mitologic este cel al Bucureștilor. Acțiunea nuvelei este plasată Într-un București atemporal, cadru frecvent și În alte creații, Înfățișat ca un oraș toropit de caniculă: „Cât putea privi cu ochii, trotuarul era pustiu. Nu Îndrăznea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Simion. Nuvela prezintă asemănări cu basmul „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără moarte” din folclor. De altfel tema a mai fost valorificată În „Tinerețe fără tinerețe”, apărută În 1939. Bordeiul „țigăncilor” este o lume atemporală și aspațială, o ieșire din „profan” și intrarea Într-un teritoriu mitic. Eroul, după ce este marcat de eșecul primei sale iubiri, Își regăsește iubirea după mai multe Încercări, un fel de recuperare a paradisului pierdut. Textul, ca multe altele, are o ambiguitate maximă, cu chei numeroase
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
un caracter de generalitate. Restrângând cercul, presa noastră e adesea localizată, supusă influenței directe a unui prea restrâns număr de oameni, fie că sunt grupați în diferite partide politice sau se găsesc în grupări independente. Cunoaștem mai bine decât un profan erorile meseriei și dacă nu o putem îndrepta, e că sunt atâtea pricine, a căror răspundere, cea mai mare, o poartă publicul. Când deschizi astăzi un ziar și îți arunci ochii asupra rubricei Viața în provincie te îngrozești. De fapt
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
un caracter de generalitate. Restrângând cercul, presa noastră e adesea localizată, supusă influenței directe a unui prea restrâns număr de oameni, fie că sunt grupați în diferite partide politice sau se găsesc în grupări independente. Cunoaștem mai bine decât un profan erorile meseriei și dacă nu o putem îndrepta, e că sunt atâtea pricine, a căror răspundere, cea mai mare, o poartă publicul. Când deschizi astăzi un ziar și îți arunci ochii asupra rubricei Viața în provincie te îngrozești. De fapt
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
în ce măsură și în care domenii? • Instrumentele controlului social diferă în funcție de statut, de etapă din ciclul vieții, de apartenența la o categorie socială, de abaterea comisă? • Care este rolul limbajului în controlul social? Ce este considerat sacru și ce este considerat profan? • Ce autoritate și care roluri religioase sunt recunoscute în comunitate? • Care este rolul copiilor în practicile religioase? Ce se presupune că ar trebui aceștia să știe/să nu știe despre religie? Ce nu ar trebui să știe cineva din afară
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
din cele mai diverse țări ale lumii și care cântă cu o prospețime și cu un apetit rar întâlnite. Am găsit însă în altă parte discul de suflet căutat. Este o versiune, sub bagheta lui Carlo Maria Giulini, a oratoriului profan compus de Schumann, Das Paradies und die Peri. Rar cântat în concert, relativ greu disponibil în magazinele de discuri (dar nu și pe Internet), oratoriul reapare acum într-o versiune istorică, în colecția Archives a casei germane Arts. Doi soliști
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
alte documente ale lui sau legate de familia lui Kokoschka. Vara aceasta, muzeul Jenisch a găzduit probabil cea mai interesantă expoziție muzicală a sezonului, „Kokoschka și muzica“. Deși se considera sau mai curând afirma cu modestie că ar fi fost „profan“ în ale muzicii, muzicienii l-au tratat întotdeauna ca pe unul din ai lor. Pianistul Rudolf Serkin o spunea explicit într-o scrisoare de mulțumire pentru un desen cerut cu ocazia aniversării de 20 de ani a festivalului de la Marlboro
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
în alt mod și cu o altă logică decât cea care ne este familiară. Față de acel "cu totul altfel" pe care l-a explorat cu atenție fenomenologia religiei, de pildă Rudolf Otto, survine masiv un "altfel" cât se poate de profan, comun sau chiar de-a dreptul trivial. Nu știi deocamdată ce ascunde acest gen de alteritate comună, vulgară, care inundă uneori complet viața noastră cotidiană. Dar nu poți să nu-i observi forța aparte și unele consecințe grave pe care
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
religiei creștine, a sociologiei și a științelor social-politice. Julien Ries ne informează, în lucrarea Sacrul în istoria religioasă a omenirii, că „în hitito-nesită adjectivul šuppiexprimă noțiunea de sacru”, făcând referire la determinarea oricărei realități din sfera a ceea ce nu este profan, „a ceea ce este rezervat”, „apartenența la lumea divinului, indicând o stare de puritate transcendentală, care este apanajul zeilor”. De asemenea, acest adjectiv mai desemnează și „lucrurile rezervate zeilor”, „ceea ce îi privește pe zei”, „ceea ce este interzis oamenilor”. Starea preliminară celei
Semnificaţiile conceptului de sacru din perspectivă interdisciplinară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Violeta Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1352]
-
alt autor, Alfred Berthelot, în Dicționarul religiilor, ne semnalează că „sacrul este un concept ce aparține sferei cultice”, intrat ulterior și în etică, desemnând ceea ce este încărcat cu o forță magică deosebită și, implicit, ceea ce este diferit, clar delimitat de profan” . în religie, totul poate fi sacru dacă stă într-o legătură cu o forță sau energie supranaturală. Poate fi vorba de spațiu, timp, oameni sau obiecte. De asemenea, sacrul poate fi perceput ca fiind forța în sine, Dumnezeu. Pentru om
Semnificaţiile conceptului de sacru din perspectivă interdisciplinară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Violeta Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1352]
-
ce anume. Probabil nu ar mai fi credibilă acuzarea, dacă informația ar fi fost completă. Ipocrizie și lipsă de obiectivitate domnilor. Demolarea Spitalului Brâncovenesc Să continuăm cu a doua povestioară a mea, despre demolările din București, văzute de mine, un profan neștiutor, care am acuzat cu toată asprimea, fără să știu realitatea situației din aceste zone,respectiv motivele reale al acestor acțiuni. Eram în București în luna ianuarie 1985 și întâmplător am trecut pe Splaiul Dâmboviței, prin zona Spitalului Brâncovenesc, unde
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
și al patrulea, un vienez, profesor de desen și pictură care și el, desigur, avusese un rol politic și era deci considerat colaboraționist. Era cel mai în vârstă dintre noi toți și având o meserie în care nu eram complet profan și fiind, în același timp, și un om simpatic, a fost singurul cu care m-am înțeles și a lăsat o urmă în amintirea mea. Mult mai târziu am aflat că transferarea mea în noua închisoare nu era o simplă
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]