700 matches
-
Ileana din Armășoaia, ce să mai spun de Costache Pârțac, de Ghiță Covrig sau de-alde Vizitiu, nu am avu niciodată vreo neînțelegere. Ce să mai spun de nașul și nașa Dârdală și de ginerele lor, Pâslă cu nevastă-sa, Profira. Toți sunt oameni așezați și la locul lor. Necazuri avem numai cu îndrăcita asta de Marița carei ațâță și pe păcătoșii ei de feciori și pe soră-sa Ileana lui Melian, căreia i-a promis că-i dă pământul lăsat
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Maricica. Mergând pe lângă gardul lui Costache Pârțac dă de o gaură în gard iar pe pământul mai moale se văd urmele proaspete lăsate de copitele mieilor. Răsuflă ușurată că astfel știe în ce direcție să se îndrepte. îi spune mătușii Profira ce a pățit, și îi cere voie să privească în grădina dumnealor, nu cumva să fi ajuns cârdul de miei acolo. S-a supărat femeia auzind că mieii vecinului Costache au intrat în grădina lor și poate c-au făcut
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
învingător; − Nu i le-am făcut eu, el și le-a făcut, se dezvinovăți iute Marița; − Ei, cum Dumnezeu a putut să se zgârie și să se julească în halul ista? stăruie, bănuitor, Gheorghe; − Eu știu doar atâta, mi-a spus Profira, norămea, să mă mai duc la biserică, să mă mai spăvăduiesc de păcate, ca să mi le ierte Dumnezeu, și de cele făcute cu voie sau fără voie, da’ eu i-am zis să-și vadă de păcatele ei, că de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
care erau considerați ca viitori ostași. își aruncă apoi ochii spre dealul Morilor unde era livada și casa lor părintească iar mai jos recunoscu casa lui Nistor Dârdală, nașul părinților săi precum și casa ginerelui său, Vasile Pâslă. își aminti de Profira, fata lui, de ale cărei farmece se pare că era atras. Se gândi că oare va avea ea răbdare să aștepte până după ce va face el armata? Nar vrea să se însoare înainte de armată, doar așa a făcut și tatăl
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
am primit de la fiică-mea; − Am înțeles, domnu’ învățător, vin sigur, spuse Gheorghiță și plecă în drumul lui. La drept vorbind, Gheorghiță avea alte planuri pentru duminică, ar fi vrut să meargă la joc la Gârceni, așa cum se înțelesese cu Profira, dar respectul ce-l nutrea pentru fostul lui învățător și mai ales gândul că va avea prilejul să învețe noi cântece la vioară, au cântărit mai mult decât dorința de a petrece câteva ore la joc, împreună cu fata pe care
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de a petrece câteva ore la joc, împreună cu fata pe care-o îndrăgise. îndreptându-se spre brutăria lui Iosub își aminti că el era încă în doliu după moartea lui văru-său Costică iar acest fapt putea să-l motiveze față de Profira de ce nu poate să meargă la Gârceni la joc. Are s-o întrebe și pe mamă-sa când se va întoarce acasă se gândi el, ajuns la brutărie. Se schimbă în hainele de lucru că urmau cîteva ore bune de lucru
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mai bun ca să uite de frământările politice și de formele de manifestare prin violență și agresiune. * Duminică dimineață se pregătea să meargă la pregătirea premilitară, el fiind un element foarte conștiincios și disciplinat, nu degeaba primise insigna voluntarilor. Trecu pe la Profira, fata vecinului Vasile Pâslă și o anunță că nu va putea să meargă împreună cu dânsa la Gârceni, unde se știa că se face petrecere iar tinerii de acolo tocmiseră și muzicanți pentru joc. − Merg la școală, Profiră, m-a chemat
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
voluntarilor. Trecu pe la Profira, fata vecinului Vasile Pâslă și o anunță că nu va putea să meargă împreună cu dânsa la Gârceni, unde se știa că se face petrecere iar tinerii de acolo tocmiseră și muzicanți pentru joc. − Merg la școală, Profiră, m-a chemat domnul Obreja ca să-mi dea niște vești și să învăț niște cântece noi la vioară. Să nu te superi că nu merg la Gârceni, mama a spus că trebuie să mai ținem doliu pentru Tică, te rog
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
care veneau spre cimitir și cei ce se îndreptau spre islazul comunal. în grupul de femei, se vedeau unele mai în vârstă care, știind că se mișcă mai greu, veniseră mai devreme. Se remarcau printre ele Marioara Bibirig, Ileana Bulion, Profira Nașcu și Maria Gheorghiu. Se așezaseră lângă colțul gardului cimitirului și vorbeau despre traiul lor zilnic și întâmplările petrecute în săptămâna ce se încheiase: cum se înțeleg cu bărbații lor, care cu cine s-au mai bătut ori s-au
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
la cale, că doar s-a terminat postul și s-a primit dezlegare pentru nunți, adică toate întâmplările și necazurile unei așezări sătești din Podișul Moldovei. Din vorbă în vorbă au ajuns în discuție și situații mai deosebite. De pildă, Profira lui Ghiță Nașcu se căină că fata ei, Lisaveta nu poate ține nici o sarcină și din această pricină, s-a măritat cu un bărbat ce are o casă de copii, de la prima nevastă. De asemenea și cea de a doua
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
a treia, deși s-a născut un băiat de toată frumusețea, acesta este amenințat să se piardă. − Tare mă tem că o să moară și aista, nu știu ce să fac să-l scot la liman, că tare-i frumușel, dragul bunicăi, încheie Profira; − Apăi Profiră, eu ți-aș spune cum poate scăpa de necaz, numai că ce-ți spun eu te costă, că știi că-s vădană și o duc greu, nu ca alții mai ajunși. Nuți cer mult, dacă-mi dai o
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
deși s-a născut un băiat de toată frumusețea, acesta este amenințat să se piardă. − Tare mă tem că o să moară și aista, nu știu ce să fac să-l scot la liman, că tare-i frumușel, dragul bunicăi, încheie Profira; − Apăi Profiră, eu ți-aș spune cum poate scăpa de necaz, numai că ce-ți spun eu te costă, că știi că-s vădană și o duc greu, nu ca alții mai ajunși. Nuți cer mult, dacă-mi dai o baniță de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
câte oleacă de tain caprelor mele, eu ți-aș spune ce are de făcut fiică-ta, Victoria, spuse Marioara Bibirig; Femeile tăcură și ciuliră urechile fiind curioase să audă ce leac știe a lui Bibirig. Cea mai atentă era bineînțeles, Profira lui Nașcu și se învoi să plătească sfatul așa cum a cerut femeia. − Vă-nvăț ce să faceți ca să nu vă mai moară plozii cum e ăsta de care spui, că-i frumușel dar bolnăvior. Ar trebui să te duci acasă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
făcea printr-un geam, copilul respectiv era „vândut” de mama lui, femeii care îl cumpăra plătind pe el o sumă simbolică. La târg au luat parte Marioara Bibirig, Victoria, mama copilului, Nicușor care îl „vindea” prin geamul deschis, mama ei Profira Nașcu și bineînțeles, cumpărătoarea Maria Gheorghiu, care a plătit 2 lei. Vecinul Vasile Chiriac, care a adus acasă și vitele lui Costache, a rămas mut de mirare văzându-și copilul în brațele Mariei Gheorghiu , iar aceasta i-a explicat cum
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
văd cum merge târgul; − Bine, Vasile, eu miercuri încarc, poate-mi dai și tu o mînă de ajutor, ca să nu mai întrerup copiii de la școală, și mergem împreună la târg; După ce s-a lăsat noaptea Victoria, însoțită de mama ei Profira Nașcu, au venit la alde Gheorghiu să vadă cum o duce copilașul ei, Nicușor. Acesta dormea în brațele lui Maria, noua lui „mamă”, având în gură o așa zisă „țoașcă”, o bucățică de pânză în care era strânsă o bucățică
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
gură o așa zisă „țoașcă”, o bucățică de pânză în care era strânsă o bucățică de pâine muiată în lapte îndulcit. Mama dreaptă, Victoria, luă copilul în brațe și fugi cu el afară , fără ca măcar să-și ia rămas bun, iar Profira lui Nașcu a încercat să explice purtarea ei urâtă prin aceea că fetei îi este foarte drag copilul. S-a stabilit ca în fiecare dimineață copilul să fie adus la mama „cumpărătoare” iar seara să fie luat acasă. Aceasta deoarece
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mirată, cum poate să capete așa răni de la o căzătură într-o groapă, chiar dacă fugea după buhai. Văzând-o pe maică-sa atât de supărată, nu spune nimic, însă parcă nu credea în povestea spusă de Săndel. Veni și mătușa Profira a lui Ghiță Nașcu să-l vadă pe cel care îi spusese când era mai mic «că dacă moare ea, o să moară și el, atât de mult o iubește» și află și dânsa de pățanie. Săndel ascultă de mai multe
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
facă vreo donație cred că au cam rămas pe loc. Dar S-a indura Milostivul Dumnezeu la inimă românilor să se facă auzit acel apel. Îmi amintesc de o bătrânica văduva de peste 80 ani din județul Botoșani pe nume Calancea Profira din satul Bajura. A trimis de două ori bani la Sfintele Locuri. A vorbit cu prietenele ei, au pus la un loc și au trimis de două ori câte 4 milioane. Ați văzut, minune mare!? Ea nu stie carte dar
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
în ziarul local „Zori noi”. O STARE POETICĂ La Fălticeni Labiș venise din Mălinii adunați sub muntele Hălăuca care desparte satul de Pipirig. La Pipirig era obârșia neamului Blendea, înrudit cu cel a povestitorului Ion Creangă. Din Blendea se trăgea Profira Labiș, mama poetului. Cu maica sa care era învățătoare în Mălini, Nicolae Labiș făcuse clasele primare. Învățători amândoi, Profira și Eugen Labiș aveau casa la Mălini, dar locuiseră o vreme prin școlile în care au funcționat, cum ar fi cea
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
desparte satul de Pipirig. La Pipirig era obârșia neamului Blendea, înrudit cu cel a povestitorului Ion Creangă. Din Blendea se trăgea Profira Labiș, mama poetului. Cu maica sa care era învățătoare în Mălini, Nicolae Labiș făcuse clasele primare. Învățători amândoi, Profira și Eugen Labiș aveau casa la Mălini, dar locuiseră o vreme prin școlile în care au funcționat, cum ar fi cea de la Poiana Mărului, de pe Suha. Constituind una din cele mai vii amintiri ale copilăriei sale, râul coboară din Obcina
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
și „B” se comprimă într-o singură clasă, ceea ce duce la selecția elevilor care beneficiază de o elită profesorală. Restul au plecat la gimnaziile atașate școlilor primare, acum devenite școli generale. Primul mentor al lui Nicolae Labiș a fost învățătoarea Profira Labiș care descoperea încă din clasa a doua că băiatul poate rima și ritma cu ușurință cuvintele. Pentru recitările de la serbări, învățătoarea îl pune să aștearnă versuri pe hârtie. Aceeași descoperire o face, la Fălticeni, profesorul Vasile Popa. Personaj cultivat
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
propriu-zis, Duiliu Zamfirescu e onorabil, deși împins să pună în postură dezagreabilă personagiile care-i sunt antipatice. Astfel în Viața la țară Comăneștenii sunt prea boieri, prea deținători ai tuturor însușirilor umane, față de o clasă nouă simbolizată în bețiva coană Profiră. Țăranii, care sunt îmbrățișați cu ochi bun, vorbesc însă totdeauna autentic. Latura cea mai originală a romanelor este intenția de a nota intimitatea dintre sufletele fine, clipele de extaz erotic. Apare pentru întîia oară pagina analitică, oricât de exterioară, obiectul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
întinse picioarele Ioanei și să tragă cu pușca în dreptul lor", spunând și câteva cuvinte magice: "- Cum țâșnește glontele din peșcă așa să țâșnească copilul din bur-ta Ioanei! Așa să deie Dumnezeu!" Proza lubrică a Luciei Demetrius e fără valoare. Profira Sadoveanu a medelenizat propria copilărie, bogată în inimitabile ștrengării. Alte scriitoare: Sanda Movilă, Sidonia Dragușanu, Ioana Postelnicu, Cella Serghi. POEZIA PROFESIUNILOR În versuri de ținută alegorică Barbu Solacolu se înduioșa încă din 1920 de soarta proletarului (Sămănătorul, Cerșetorul), Eugen Relgis
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
numeroși meșteri populari care prelucrează lemnul: Chirilă Vasile, Ababei Constantin, Ababei Ciprian, Spiridon Vasile, Turcu Paul, Iacob Neculai, Ungureanu Vasile, Legănuța Nicu, Mihai Neculai, Moldoveanu Neculai, tâmplari, dar și butnari, rotari, confecționează uși, ferestre, butoaie, roți de lemn, butuci. Țesătoarele Profir Maxineta, Isar Elena, Varnacea Maricica, Chirilă Tatiana, Vranciu Steriana lucrează covoare, cuverturi, iar cojocăria este practicată de Grigore A. Gheorghe. Un loc aparte între meșterii populari îl au Lazăr Vasile din Rădeni care face linguri și fuse și Rusu Ion
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Petre Pandrea, Portrete și controverse, București, 1945, 63-94; Pamfil Șeicaru, Un singuratic: C. Stere, Madrid, 1956; Dumitru Micu, Poporanismul și „Viața românească”, București, 1961, 96-100, passim; Sevastos, Amintiri, 31-34, 88-110, 398-399, 409-416, 435-437, 479-481; N. Tertulian, Eseuri, București, 1968, 129-158; Profira Sadoveanu, Stele și luceferi, București, 1969, 267-276; Botez, Memorii, I, 282-292; Scrisori - Ibrăileanu, II, 369-381, IV, 113-254; Crohmălniceanu, Literatura, I (1972), 378-390, 614-615; Ornea, Poporanismul, passim; Cioculescu, Itinerar, I, 194-196, II, 253-257; Nicolae Manolescu, Romanul lui C. Stere, RL, 1976
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]