632 matches
-
în geometrie proiectivă. Când s-a întors din Rusia (aducând cu el un abac rusesc, considerat pe atunci o ciudățenie antică), a ridicat această disciplină la rang de artă. Dar Poncelet nu avea nici cea mai vagă idee că geometria proiectivă avea să dezvăluie natura misterioasă a lui zero, deoarece mai trebuia făcut un progres important, ce consta în inventarea planului complex. Pentru această piesă lipsă a puzzle-ului, trebuie să ne întoarcem în Germania. Carl Friedrich Gauss, născut în 1777
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
concepte geometrice; chiar le puteai vedea având loc. Acesta a fost cel de-al doilea progres important. Persoana care a combinat aceste două idei a fost un elev de-al lui Gauss: Georg Friedrich Bernhard Riemann. Riemann a contopit geometria proiectivă cu numerele complexe și, dintr-odată, liniile au devenit cercuri, cercurile au devenit linii, iar zero și infinitul au devenit polii unui glob plin cu numere. Riemann și-a imaginat un glob pământesc translucid, așezat între un plan complex, cu
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
își împart timpul într-o zi obișnuită etc.); • de cunoștințe (solicităm persoanelor investigate informații asupra unor fapte la care acestea au participat, pe care le cunosc din experiența vieții socioumane cotidiene); • de opinie (solicităm opinii în legătură cu anumite fapte, fenomene, procese); • proiective (solicităm informații în legătură cu comportamente viitoare, potențiale etc.); • speciale ("filtru", "capcană", "de control"). După formă, distingem: întrebări închise (cu răspunsuri precodificate, la care cei chestionați aleg răspunsuri propuse de noi, sau răspund, de obicei, prin da nu), întrebări semideschise (scalate; de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Calificând atât ideologia, cât și utopia, drept "idei care transcend ordinea existentă", Mannheim le diferențiază tocmai din perspectiva potențialului lor de realizare. Astfel, potrivit gânditorului maghiar, "ideologiile sunt idei situațional-transcendente care nu ating niciodată realizarea de facto a conținuturilor lor proiective. Deși, de obicei, devin motive bine intenționate pentru comportamentul subiectiv al individului, când sunt încastrate în practică înțelesurile lor sunt, cel mai frecvent, distorsionate"231. Pe de altă parte, "utopiile transcend de asemenea situația socială, pentru că și ele orientează comportamentul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
oracular este înlocuit astfel de natura aporetică a istoriei. "Bufnița Minervei nu-și începe zborul decât în căderea serii"! Această sentință hegeliană, care arată prin mijloacele argumentării metaforice că filosofia istoriei nu poate profesa decât o înțelegere retrospectivă și nu proiectivă, a fost asumată ca precept epistemic al noii paradigme de conceptualizare a trecutului românesc. Predominantă devine astfel o atitudine sceptică față de ce ar putea istoria să ne învețe pentru viitor. "Historia magistra vitae" clasica formulă a lui Cicero cum că
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
poeți confesionali, dar îi și definesc mai bine identitatea individuală. BLACK MOUNTAIN POETS Poeții grupați în jurul colegiului Black Mountain, din Carolina de Nord, au fost numiți și poeți proiectiviști (projectivist poets), de la numele unei teorii a poetului Charles Olson. "Poezia proiectivă", eseul lui Olson publicat în 1950, combina elemente de improvizație și organizare într-un mod clar influențat de trăsăturile unei varietăți a muzicii jazz în mare vogă atunci, bebop (vezi PARKER, CHARLIE). Versul trebuia să își găsească măsura după lungimea
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
sistematic prin care organizațiile își definesc aspirațiile pentru viitor și își dezvoltă procedurile și operațiile necesare pentru a le îndeplini. Definirea viziunii și misiunii organizaționale sunt componentele primare ale procesului de planificare strategică. Acesta însă nu se limitează la instrumente proiective, ci oferă un cadru orientativ pentru managementul curent al organizației, în sensul orientării acțiunilor către îndeplinirea misiunii. Primul pas în planificarea strategică este cel de a realiza un audit al managementului. Acesta analizează starea inițială a organizației și trebuie să
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
este realizată de managerul cursului, pe baza reflecțiilor și rapoartelor autoevaluative ale membrilor echipei cursului sau prin cumularea rezultatelor evaluărilor și supervizărilor realizate de aceștia asupra tutorilor sau prin raportare la rezultatele și opiniile studenților. Dacă evaluarea are accente formative, proiective, putând furniza date și sugestii de îmbunătățire, pe baza „interogațiilor asupra sensului acțiunii”, controlul este orientat doar asupra funcționării trecute a cursului, prilejuind constatări în raport cu valorile/obiectivele prestabilite, fiind un demers clar finalizabil pe o secvență dată, cu acoperirea totală
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
decizional administrativ și de control al resurselor. Pentru a constitui o organizație publică de educație a adulților, sunt necesari câțiva pași organizaționali: conturarea viziunii, constituirea echipei, planificarea și managementul. Viziunea organizațională are multiple definiții și accepțiuni. Ea este o imagine proiectivă, mai elaborată decât o idee și mai concretă decât un vis, o imagine (sau o descriere) pozitivă a unei realități mai bune, proiectată într-un viitor bine definit. O viziune trebuie să fie pozitivă și dezirabilă, pentru a se putea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sistematic prin care organizațiile își definesc aspirațiile pentru viitor și își dezvoltă procedurile și operațiile necesare pentru a le îndeplini. Definirea viziunii și misiunii organizaționale sunt componentele primare ale procesului de planificare strategică. Acesta însă nu se limitează la instrumente proiective, ci oferă un cadru orientativ pentru managementul curent al organizației, în sensul orientării acțiunilor către îndeplinirea misiunii. Primul pas în planificarea strategică este cel de a realiza un audit al managementului. Acesta analizează starea inițială a organizației și trebuie să
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
este realizată de managerul cursului, pe baza reflecțiilor și rapoartelor autoevaluative ale membrilor echipei cursului sau prin cumularea rezultatelor evaluărilor și supervizărilor realizate de aceștia asupra tutorilor sau prin raportare la rezultatele și opiniile studenților. Dacă evaluarea are accente formative, proiective, putând furniza date și sugestii de îmbunătățire, pe baza „interogațiilor asupra sensului acțiunii”, controlul este orientat doar asupra funcționării trecute a cursului, prilejuind constatări în raport cu valorile/obiectivele prestabilite, fiind un demers clar finalizabil pe o secvență dată, cu acoperirea totală
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
decizional administrativ și de control al resurselor. Pentru a constitui o organizație publică de educație a adulților, sunt necesari câțiva pași organizaționali: conturarea viziunii, constituirea echipei, planificarea și managementul. Viziunea organizațională are multiple definiții și accepțiuni. Ea este o imagine proiectivă, mai elaborată decât o idee și mai concretă decât un vis, o imagine (sau o descriere) pozitivă a unei realități mai bune, proiectată într-un viitor bine definit. O viziune trebuie să fie pozitivă și dezirabilă, pentru a se putea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cercetarea pieței deoarece Întrebările care vizează asemenea atitudini vor primi răspunsuri evazive sau mincinoase. In acest domeniu, marea majoritate a subiecților vor avea atitudini private și concomitent atitudini publice opuse. Investigarea și măsurarea atitudinilor private se poate face cu ajutorul tehnicii proiective, cum ar fi completarea formularelor sau benzile desenate. Tehnica benzilor desenate solicită subiectului să privească un desen sugestiv cu temă comercială și apoi să completeze În spațiile libere replicile care i se par potrivite. Teoretic, subiectul va exprima propriile atitudini
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
în plus, și o implicatură conversațională generalizată, inexistentă în cazul lui și (vezi supra, 4.1.2.2). 4.4.2. O altă posibilă diferență între două variante de conectare echivalente logico-semantic este de natură sintactico-semantică și constă în caracterul proiectiv//retroiectiv 14 al conectorilor în cauză: între Deși i-am spús că nu e bine ce face, i-a scris scrisoarea aceea îngrozitoare și I-am spus că nu e bine ce face, totuși i-a scris scrisoarea aceea îngrozitoare
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
devine disponibilă, celei din urmă). 4.4.3. O problemă doar parțial înrudită cu cea de mai sus este cea a caracterului închis//deschis al enunțului-ocurență (± preelaborat structural de către locutor la momentul de început al transmiterii): dacă prezența unui conector proiectiv presupune preelaborarea sintactico-semantică a structurii mesajului, absența acestuia (fie prin poziționarea retroiectivă a unui conector care permite această opțiune, fie prin utilizarea unui conector care nu poate fi decât retroiectiv - cum sunt și, sau, dar, deci etc.) acordă locutorului libertatea
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
educației, ci subiectul. În învățarea-proces, subiectul nu se vrea o sumă de obiecte, o însușire, posesie de exteriorități, ci o asumare a valorilor ființiale pentru el; astfel deprinde valorile, virtuțile, se deprinde pe el însuși, forma sa lăuntrică și, totodată, proiectivă în orizont nelimitat, în conformare, relație rezonantă și rezonabilă cu „ceilalți”. Cu natural talent (Kant), conform principiului măsurii în toate pe care și l-a ales/asumat drept vector al vieții și operei sale, autorul reliefează - în educație, în arta
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
atenției. Sistemul se sprijină pe ideea că, procesele creative nu se dezvoltă de la sine, ci reprezinttă deprinderi / atitudini ce pot fi învățate și exersate prin metode și tehnici adecvate. În lumea reală succesul depinde de o gândire creativă, constructivă și proiectivă. ( Carmen Crețu, 2005, p.9) Fiecare din teoriile prezentate au contribuit, în felul lor specific, la clarificarea unor dimensiuni expresive pentru creativitate, întrucât cercetători izolați sau care aparțineau diferitelor curente psihologice au încercat să dezlege enigmele creativității. CAPITOLUL II FACTORII
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
a stimula gândirea creativă și a ușura drumul spre experimentarea sinecticii, Mariana Caluschi propune metoda denumită bătălia metaforelor sau confruntarea metaforică. Protocoalele realizate cu prilejul derulării acestei tehnici cât și mărturiile (aprecierile) participanților pun în lumină unele calități de tehnică proiectivă generatoare de date pentru cunoașterea personalității participanților. IDEI CONCLUSIVE Studierea aspectelor teoretice legate de dimensiunile creativității facilitează corecta înțelegere a aspectelor teoretice legate de acest grandios concept, pentru o operare corectă cu termenii specifici, dar și pentru deplina înțelegere a
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
nu este ascuns. Situația se schimbă însă de îndată ce pictura pune stăpânire pe adâncime, așa cum s-a întâmplat în pictura apuseană a Renașterii. Voi arăta în capitolul IX că această extindere scindează spațiul pictural în două structuri compoziționale în interacțiune: planul proiectiv frontal, care este, din punct de vedere vizual, mai direct și natural, dar care tinde să comprime scena reprezentată în lățime, și structura care se extinde în adâncime, prezentând scena obiectiv, dar care poate fi percepută doar indirect, printr-un
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
centru compozițional puternic în planul frontal. Dar el se situează totodată și departe, la orizontul spațiului pictural - o prezență iluzorie, din moment ce în spațiul tridimensional nu există nici o convergență perspectivală. Din punct de vedere perceptiv, centrul perspectivei plutește undeva între comprimarea proiectivă și adâncimea nediminuată. Perspectiva centrală este de un ajutor îndoielnic la stabilirea centricității compoziționale. Raportată la planul frontal, ea asigură într-adevăr un centru puternic; însă atunci când este localizată la capătul îndepărtat al spațiului pictural, difuziunea vec torilor ce își
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
piardă din solemnitate, așezat acum în compania unor egali, grupați în jurul mesei. Toți sunt aproape de aceeași înălțime, inclusiv Iuda. Sistemul centric este astfel dispus în jurul farfuriei rotunde cu friptură de miel. Pardoseala goală din prim-plan, atenuând baza în versiunea proiectivă a tabloului, îi adună pe oaspeții cinei către mijlocul spațiului interior îngrădit și, prin aceasta, îi izolează net de ambianță. Totuși, centralitatea grupului rămâne incontestabilă. Deși colțurile camerei privite perspectival converg către un punct din planul frontal, percepția deplasează punctul
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
nu figurează nici un fel de discrepanță dimensională, iar barca situată în centrul de echilibru al tabloului capătă o mare greutate și importanță. Când Petru se supune ordinului de a păși pe apă, el traversează verticala centrală care în imaginea frontală proiectivă îl separă pe Învățător, în jumătatea stângă a tabloului, de discipolii din dreapta, cărora li se adresează. Din moment ce a doua și a treia dimensiune spațială nu se exclud reciproc în percepție, persistă ceva din miracol în ambianța lumească. Menționam mai înainte
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
în echilibru în jurul centrului de echilibru. CONSTANȚĂ - Gradul în care obiectele lumii fizice sunt percepute fizic ca având aceeași formă și mărime pe care o au în mod fizic. Spațiul obiectiv (q.v.) are o constantă de 100%, în timp ce spațiul proiectiv (q.v.) nu are nici una. Experiențele vizuale reale denotă un grad de constanță mediat. COORDONATE CARTEZIENE - Un cadru cu două axe, pe o suprafață plană, sau cu trei axe, într-un spațiu tridimensional. Plasate central și întâlnindu-se în unghiuri
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
cazul-limită în care adâncimea, a treia dimensiune, are o valoare minimă. Spațiul pictural are gradul de adâncime cerut de proiecție (q.v.). Lateral, spațiul pictural poate fi mărginit de o ramă sau extins oarecum în spatele ramei sau dincolo de aceasta. Spațiul proiectiv este cazul teoretic în care un etalaj vizual ar fi văzut complet plat, adică în acord total cu proiecția sa optică. Efectul spațiului proiectiv nu se obține niciodată pe deplin. SPAȚIU OBIECTIV - În pictura figurativă, cazul teoretic în care o
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
pictural poate fi mărginit de o ramă sau extins oarecum în spatele ramei sau dincolo de aceasta. Spațiul proiectiv este cazul teoretic în care un etalaj vizual ar fi văzut complet plat, adică în acord total cu proiecția sa optică. Efectul spațiului proiectiv nu se obține niciodată pe deplin. SPAȚIU OBIECTIV - În pictura figurativă, cazul teoretic în care o mulțime de obiecte este văzută ca având exact aceleași distanțe și dimensiuni pe care le are în spațiul fizic. În practică, efectul spațiului obiectiv
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]