1,605 matches
-
a presiunii revoluționare, iar cel de-al doilea era, desigur, practic inevitabila diversiune ideologică, menită să atragă atenția clasei muncitoare asupra sindicalismului și reformei legislative. Cum conștiința revoluționară de clasă nu s-ar fi putut dezvolta niciodată independent În sânul proletariatului, rezulta că Însăși atitudinea politică a muncitorilor era Întotdeauna o amenințare pentru partidul de avangardă. Probabil că acestea sunt motivele pentru care, atunci când Lenin scria despre propagandă și agitație, nu făcea decât să transmită unidirecțional informațiile și ideile pe care
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
toate acestea, aplicat procesului revoluționar real, se dovedește iluzoriu, având prea puțină legătură cu faptele concrete. Din păcate, acest model se respectă cu acuratețe În exercitarea autorității statale după preluarea puterii prin revoluție. După cum s-a văzut, lunga „dictatură a proletariatului” a fost cea care s-a apropiat cel mai bine de structura puterii care sperase Lenin să caracterizeze procesul revoluționar. Or, În acest caz, desigur, muncitorii și țăranii nu au consimțit asupra structurii puterii, ci ea a fost impusă de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de conducători, consolidează legitimitatea acestora, iar accentul asupra coeziunii, uniformității și principalului scop face evenimentul să pară a fi fost inevitabil și, se speră, implicit permanent. Punerea În umbră a acțiunii populare independente servește obiectivului adițional de a arăta că proletariatul este incapabil să acționeze de unul singur, fără sprijinul unor lideri din afară. Este foarte posibil ca descrierea revoluției să fie folosită și ca o ocazie de a identifica dușmanii din exteriorul și din interiorul acesteia și de a stabili
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
fac Încă simțite În text. În primul rând, Lenin nu lasă să subziste nici o Îndoială În privința faptului că singurul mod de a construi socialismul este aplicarea puterii coercitive a statului. El afirmă deschis că, după preluarea puterii, este necesară violența: „Proletariatul are nevoie de puterea de stat, de organizarea centralizată a forței, de organizarea violenței... pentru conducerea uriașei mase a populației, a țărănimii, a micii burghezii, a semiproletarilor, În vederea organizării economiei socialiste”. Din nou, marxismul pune la dispoziție ideile și instruirea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
pentru conducerea uriașei mase a populației, a țărănimii, a micii burghezii, a semiproletarilor, În vederea organizării economiei socialiste”. Din nou, marxismul pune la dispoziție ideile și instruirea, singurele care alcătuiesc creierul maselor de muncitori: „Educând partidul muncitoresc, marxismul face educația avangărzii proletariatului, capabilă să preia puterea și să ducă Întregul popor spre socialism, să călăuzească și să organizeze noua orânduire, să fie Învățătorul, conducătorul, Îndrumătorul tuturor celor ce muncesc și sînt exploatați, În opera de organizare a vieții lor sociale, fără burghezie
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
nu vor Îngădui să se glumească cu dânșii), Încât necesitatea respectării regulilor simple fundamentale ale oricărei comunități umane va deveni foarte repede o deprindere”. Dincolo de faptul că utopia lui Lenin este mai egalitaristă și plasată În contextul unei dictaturi a proletariatului, similitudinile dintre ea și modernismul extrem al lui Le Corbusier sunt evidente. Ordinea socială este concepută ca o enormă fabrică sau un mare birou - „o mașină bâzâind În surdină”, cum ar fi spus Le Corbusier -, În cadrul căruia „fiecare om ar
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Înainte de a muri. În schimb, Lenin a Întâlnit-o pe Rosa Luxemburg. Ei scriau amândoi cam pentru același public, Își cunoșteau reciproc părerile, iar Luxemburg făcuse referire exactă la argumentele lui cu privire la partidul de avangardă și la relația acestuia cu proletariatul În cursul revoluției și le respinsese. Aici, ne vom concentra atenția În principal asupra eseurilor În care Rosa Luxemburg se opune viziunilor extrem-moderniste ale lui Lenin: „Chestiuni organizaționale privind social-democrația rusă” (1904), „Greva de masă, partidul și sindicatele” (1906) și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Greva de masă, partidul și sindicatele” se datorează În parte faptului că lucrarea a fost scrisă, spre deosebire de Ce e de făcut?, după lecția de militantism muncitoresc dată de Revoluție În 1905. Luxemburg era surprinsă mai ales de reacția masivă a proletariatului din Varșovia la evenimentele acelui an. Pe de altă parte, „Chestiuni organizaționale privind social-democrația rusă” fusese scrisă Înainte de acestea, ca răspuns direct la Ce e de făcut?, și a fost un text determinant pentru refuzul partidului polonez de a se
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
pe elementul uman, avertizând Împotriva tacticilor bazate pe o concepție Îngustă asupra lucrurilor. O grevă sau o revoluție nu era doar un scop Înspre care trebuiau Îndreptate strategiile și ordinele, deoarece procesul prin care se ajungea la el modela caracterul proletariatului. Felul În care se producea revoluția conta la fel de mult ca și desfășurarea sau nedesfășurarea ei, deoarece procesul În sine avea consecințe enorme. Luxemburg era de părere că dorința lui Lenin de a transforma partidul de avangardă Într-un stat-major al
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
colectivă) a clasei muncitoare ale cărei interese și acțiuni nu puteau fi niciodată „standardizate” precum produsele În serie. Mai mult, chiar dacă o asemenea disciplină ar fi putut fi impusă, partidul s-ar fi privat astfel de forța creativă independentă a proletariatului, care era, la urma urmei, tocmai obiectul revoluției. Aspirației lui Lenin către control și ordine, Rosa Luxemburg Îi opune imaginea vie, inevitabil dezordonată și tumultoasă, a acțiunii sociale la scară largă. „În locul unui proiect fix și inconsistent de acțiune politică
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Luxemburg respinge viziunea exprimată În Ce e de făcut? și arată foarte clar că prețul plătit pentru a avea o ierarhie centralizată este pierderea creativității și inițiativei venite de jos: „«Disciplinaș la care se referă Lenin nu se aplică nicidecum proletariatului doar prin intermediul fabricii, ci și prin intermediul cazărmilor, al birocrației moderne și al Întreg mecanismului aparatului de stat burghez centralizat... Ultracentrismul susținut de Lenin este marcat, În Însăși esența sa, de spiritul steril al paznicului de noapte (Nachtwachtergeist), nu de un
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
prea puțin Înțelese. A interveni și a o diseca, În ciuda acestei necunoașteri, Însemna a ucide mișcarea muncitorească, tot așa cum amenajarea orașului pe baza unor planuri funcționale rigidear fi Însemnat un oraș fără viață, aidoma unui animal Împăiat. În vreme ce Lenin trata proletariatul așa cum abordează un inginer materiile prime, adică gândindu-se cum să le folosească spre a-și atinge scopurile, Rosa Luxemburg avea o atitudine medicală. Ca orice pacient, proletariatul avea propria sa constituție, ce limita numărul tipurilor de intervenții posibile. Medicul
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Însemnat un oraș fără viață, aidoma unui animal Împăiat. În vreme ce Lenin trata proletariatul așa cum abordează un inginer materiile prime, adică gândindu-se cum să le folosească spre a-și atinge scopurile, Rosa Luxemburg avea o atitudine medicală. Ca orice pacient, proletariatul avea propria sa constituție, ce limita numărul tipurilor de intervenții posibile. Medicul trebuia să respecte acest lucru și să acționeze În funcție de punctele forte și slăbiciunile bolnavului. În sfârșit, rezultatul final era inevitabil influențat de autonomia și de istoricul personal al
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
propria sa constituție, ce limita numărul tipurilor de intervenții posibile. Medicul trebuia să respecte acest lucru și să acționeze În funcție de punctele forte și slăbiciunile bolnavului. În sfârșit, rezultatul final era inevitabil influențat de autonomia și de istoricul personal al pacientului. Proletariatul nu putea fi complet remodelat și mulat perfect Într-o matriță prestabilită. Însă tema principală și recurentă a criticii pe care o făcea Rosa Luxemburg lui Lenin - și bolșevicilor În general - era aceea că metodele lor dictatoriale și lipsa de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
fi complet remodelat și mulat perfect Într-o matriță prestabilită. Însă tema principală și recurentă a criticii pe care o făcea Rosa Luxemburg lui Lenin - și bolșevicilor În general - era aceea că metodele lor dictatoriale și lipsa de Încredere În proletariat aveau ca rezultat o politică educațională inadecvată, ce Împiedica dezvoltarea clasei muncitoare mature și independente, de care era nevoie pentru revoluție și pentru crearea socialismului. Astfel, Luxemburg Îi ataca și pe revoluționarii germani, și pe cei ruși, deoarece puneau conștiința
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
inadecvată, ce Împiedica dezvoltarea clasei muncitoare mature și independente, de care era nevoie pentru revoluție și pentru crearea socialismului. Astfel, Luxemburg Îi ataca și pe revoluționarii germani, și pe cei ruși, deoarece puneau conștiința partidului de avangardă În locul celei al proletariatului, neținând cont de faptul că scopul era de a realiza o mișcare muncitorească cu conștiință proprie, nu doar de a-i folosi pe proletari ca pe niște instrumente. Asemenea unui protector Încrezător și plin de Înțelegere, ea anticipa apariția greșelilor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
dintre toate «comitetele centraleș posibile”. Aproape cincisprezece ani mai târziu, la un an după preluarea puterii de către bolșevici În octombrie 1917, Rosa Luxemburg Îl ataca pe Lenin În exact aceeași termeni. Avertismentele ei cu privire la direcția În care se Îndrepta dictatura proletariatului, venite la atât de puțin timp după revoluție, par profetice. Ea considera că Lenin și Troțki răstălmăciseră complet Înțelesul corect al dictaturii proletariatului. Din punctul ei de vedere, aceasta Însemna conducerea de către Întregul proletariat, ceea ce presupunea acordarea celor mai mari
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Îl ataca pe Lenin În exact aceeași termeni. Avertismentele ei cu privire la direcția În care se Îndrepta dictatura proletariatului, venite la atât de puțin timp după revoluție, par profetice. Ea considera că Lenin și Troțki răstălmăciseră complet Înțelesul corect al dictaturii proletariatului. Din punctul ei de vedere, aceasta Însemna conducerea de către Întregul proletariat, ceea ce presupunea acordarea celor mai mari libertăți politice tuturor muncitorilor (totuși nu și claselor inamice), astfel Încât ei să-și poată folosi influența și Înțelepciunea pentru construirea socialismului. Nu Însemna
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
direcția În care se Îndrepta dictatura proletariatului, venite la atât de puțin timp după revoluție, par profetice. Ea considera că Lenin și Troțki răstălmăciseră complet Înțelesul corect al dictaturii proletariatului. Din punctul ei de vedere, aceasta Însemna conducerea de către Întregul proletariat, ceea ce presupunea acordarea celor mai mari libertăți politice tuturor muncitorilor (totuși nu și claselor inamice), astfel Încât ei să-și poată folosi influența și Înțelepciunea pentru construirea socialismului. Nu Însemna, după cum considerau Lenin și Troțki, ca un cerc restrâns de lideri
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
tuturor muncitorilor (totuși nu și claselor inamice), astfel Încât ei să-și poată folosi influența și Înțelepciunea pentru construirea socialismului. Nu Însemna, după cum considerau Lenin și Troțki, ca un cerc restrâns de lideri de partid să exercite o putere dictatorială În numele proletariatului. Rosa Luxemburg considera că propunerea lui Troțki - ca adunarea constituantă să nu se reunească, deoarece Împrejurările se schimbaseră de la alegerea ei - era o terapie mai rea decât boala Însăși. Concentrând puterea absolută În mâinile a atât de puțini oameni, bolșevicii
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
două urmări. În primul rând, ea reflecta o „neîncredere față de capacitățile creative ale muncitorilor”, ceea ce era nedemn de „idealurile profesate de partidul nostru”. În al doilea rând, și acesta este lucrul cel mai important, Înăbușea spirtul moral și creativ al proletariatului. Frustrați din cauza atitudinii specialiștilor și funcționarilor, „muncitorii au devenit cinici și spun «lasă să aibă ei grijă de noiș”. În cele din urmă, rezulta un grup arbitrar și miop de birocrați, aflați În fruntea unei forțe de muncă ce lucrează
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cunoștințele Îi indică În ce fel trebuie construit un oraș. După părerea lui, oamenii erau neglijabili În procesul de proiectare urbană, chiar dacă rezultatul acestuia este obținut ținându-se cont de bunăstarea și productivitatea lor. Lenin nu putea Înfăptui revoluția fără proletariat, Însă Îi privea pe muncitori ca pe niște trupe ce trebuiau desfășurate. Obiectivele revoluției și ale socialismului științific sunt, desigur, menite să aducă beneficii clasei muncitoare. Fiecare dintre aceste proiecte presupune existența unui singur răspuns unitar, ce poate fi descoperit
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
În acest mediu confuz și neprietenos. Sovietele sătești menite să joace acest rol erau, de obicei, conduse de săteni loiali mai degrabă intereselor locale decât celor ale centrului. Organul complementar, Comitetul Țăranilor Săraci (combedî), care ar fi trebuit să reprezinte proletariatul local În luptele de clasă de la nivel local, fie era cooptat de sat, fie se afla În conflict violent cu sovietul sătesc. Opacitatea mir-ului (satul rus prerevoluționar) pentru majoritatea reprezentanților bolșevici ai statului nu se datora doar originii lor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
mari ferme mecanizate, care să funcționeze asemenea fabricilor și să fie supuse planificării la nivel național. Intrau În contact „statul cel mai nou” și „clasa cea mai veche” și se Încerca transformarea acesteia din urmă Într-un subgrup rezonabil din cadrul proletariatului. Prin comparație cu țărănimea, proletariatul era deja o clasă relativ mai lizibilă, și asta nu doar fiindcă se afla În centrul teoriei marxiste. Regimul de lucru al proletarilor era reglat de programul din fabrici și de tehnicile de producție concepute
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
funcționeze asemenea fabricilor și să fie supuse planificării la nivel național. Intrau În contact „statul cel mai nou” și „clasa cea mai veche” și se Încerca transformarea acesteia din urmă Într-un subgrup rezonabil din cadrul proletariatului. Prin comparație cu țărănimea, proletariatul era deja o clasă relativ mai lizibilă, și asta nu doar fiindcă se afla În centrul teoriei marxiste. Regimul de lucru al proletarilor era reglat de programul din fabrici și de tehnicile de producție concepute de oameni. În cazul noilor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]